Demonstrarea absurdului se poate face doar prin ceva şi mai absurd.
Suspendarea pensiei pentru persoanele angajate în sectorul public este în acord cu decizia Curţii Constituţionale 375/2005, conform căreia nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, dacă măsura se aplică tuturor în mod licit, susţine Guvernul.
Argumentaţia este prezentată în nota de fundamentare a proiectului ordonanţei de urgenţă prin care Executivul a impus ca pensionarii să nu mai poată cumula pensia cu veniturile obţinute prin prestarea unei activităţi în instituţii de stat.
"Proiectul conţine dispoziţii în temeiul cărora pensionarii, atât cei din sistemul public, cât şi cei care fac parte din sisteme speciale de pensii (justiţie, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională), nu mai pot cumula, pe viitor, această pensie cu veniturile obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate de la bugetul de stat, indiferent de instituţia unde se regăsesc aceste funcţii. În cazul încadrării pe astfel de funcţii, persoanelor care au calitatea de pensionar li se suspendă plata pensiei, până la încetarea încadrării. Această măsură este în acord şi cu Decizia Curţii Constituţionale 375/2005, potrivit căreia «nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale sa aibă o raţiune licită»", se arată în document.
Executivul mai arată că situaţia economico-financiară internă şi internaţională dificilă impune adoptarea unor măsuri urgente în vederea reducerii cheltuielilor bugetare, în special a celor de personal şi apreciază că ordonanţa va determina o diminuare substanţială a cheltuielilor la bugetul de stat, având în vedere numărul mare de salariaţi care cumulează salariul obţinut de la instituţii publice cu pensia.
Decizia la care se referă Guvernul a fost emisă de Curtea Constituţională în 2005 în cazul pachetului de legi privind reforma în justiţie, acte normative prin care Guvernul dorea ca judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu să poată cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, alta decât cea de judecător sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Curtea a arătat atunci că aceasta contravine flagrant principiului egalităţii în drepturi şi creează o gravă discriminare între procurorii şi judecătorii beneficiari ai unei pensii de serviciu, pe de o parte, şi ceilalţi pensionari.
În continuarea argumentaţiei, Curtea arată că "nici o dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale sa aibă o raţiune licită".
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 230 din 30 decembrie 2008, publicată, luni, în Monitorul Oficial, persoanele care, la data intrării în vigoare a actului normativ, cumulează pensia cu venituri obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, au obligaţia să opteze între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.
În termen de 30 de zile de la data suspendării plăţii pensiei, persoanele care cumulează pensia cu venituri obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale sunt obligate să restituie ajutoarele, plăţile compensatorii sau alte drepturi primite la data pensionării.
Ordonanţa a determinat proteste ale medicilor, profesorilor şi actorilor.
Decizia nr.375 din 6 iulie 2005
CLICK
referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Publicare: Monitorul Oficial nr.591 din 08.07.2005
Curtea constată că nu există nici o dispoziţie constituţională care să interzică abrogarea printr-o lege de modificare şi completare a prevederilor care la data adoptării actului normativ modificat au avut caracter tranzitoriu.
Iată ce subliniază JUDECĂTORUL CONSTANTIN DOLDUR:
"În această privinţă, considerăm că nu se poate susţine că sunt încălcate dispoziţiile art.16 alin.(1) din Constituţie privind egalitatea în faţa legii, întrucât faţă de ceilalţi beneficiari ai dreptului la pensie prevăzuţi de Legea nr.19/2000, judecătorii şi procurorii au o situaţie specială, drepturile lor fiind stabilite în alt cuantum şi în alte condiţii decât cele prevăzute în această lege. Or, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit, ca şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, fiind permis ca în situaţii diferite tratamentului juridic să fie diferit, dacă aceasta se justifică în mod obiectiv şi raţional."
Iată deci că decizia spune nu că e OK să interzici un cumul pensie-salariu, ci că este permisă această interzice în cazul din speţa respectivă, tocmai pentru că nu este vorba de fondul comun de pensii, ci de un fond special, diferit de pensia care se duce către cei care nu sunt "mai egali".
Puteţi afişa AICI fişa legii în discuţie, PL-x nr. 214/2005, Proiect de Lege privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
Emil Boc: Vă prezentăm câteva dintre concluziile şedinţei de Guvern de astăzi. Primul subiect pe care îl vom aborda este legat de punctul de vedere al Guvernului cu privire la ordonanţa care nu mai permite în România să se realizeze cumulul între pensie şi salariu la stat. După cum ştiţi a fost sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei ordonanţe. Am discutat în cadrul Guvernului şi am formulat răspunsul la sesizarea făcută de către avocatul poporului, răspuns care va fi trimis, evident, Curţii Constituţionale. Punctul nostru de vedere este următorul: Guvernul îşi menţine şi susţine această ordonanţă care interzice în România la stat cumulul între pensie şi salariu. Considerăm că o asemenea decizie este în primul rând morală şi realizează un act de dreptate în sistemul public. Şi când mă refer la act de dreptate vreau să fiu foarte bine înţeles şi vrem să fim foarte bine înţeleşi. Ţinta noastră nu o reprezintă nici profesorii, nici actorii, nici asistenţii maternali, nici asistenţii persoanelor cu dizabilităţi care, domnul ministru vă va explica, pot în continuare să îşi continue activitatea în regim de convenţie civilă şi să fie plătiţi pentru ceea ce punctual desfăşoară până când posturile respective vor fi scoase la concurs. Deci vreau să lămuresc acest lucru. Noi dorim să realizăm un act de dreptate în sistemul public cu privire la modul cum este gestionat bugetul resurselor noastre pe care le avem, resurse adunate din banii plătiţi de cetăţeni. Acesta este bugetul public naţional. O să vă dau câteva exemple ca să înţelegeţi de ce realizăm un act de dreptate în sistem. Există în România o lege a pensiilor, legea 19 în baza căreia o persoană, pe baza contribuţiei pe care a avut-o în timpul activităţii de muncă, primeşte o pensie. Pe lângă această lege generală a pensiilor mai există legi speciale, pe baza cărora se acordă pensii speciale pentru diverse categorii. Că vorbim de personal diplomatic, de magistraţi, de pensionari din aviaţia civilă, din sistemul de apărare. Sunt diverse categorii. Şi o să vă dau câteva exemple, de ce avem o situaţie nedreaptă şi de ce trebuie să punem punct acest cumul între pensie şi salariu. Să luăm un exemplu din personalul diplomatic. Nu o să ofer nume, dar dacă cineva nu mă va crede o să vă dau şi aceste date. Ştiu că nu am dreptul să dau datele personale. Pe baza contribuţiei pe care a avut-o la bugetul de asigurări sociale trebuia să primească o pensie de 20 de milioane de lei vechi. Însă benficiind de regimul special al unei legi beneficiază de o pensie de serviciu de 50 de milioane de lei vechi. Deci i s-ar cuvenit în mod normal 20 de milioane. Beneficiază însă de o pensie pe baza legii speciale de 50 de milioane de lei vechi. Diferenţa de la 20 de milioane de lei vechi la 50, adică 30 de milioane de lei vechi sunt bani luaţi din bugetul public naţional, din impozitele şi taxele pe care cetăţenii le plătesc. De acolo se plăteşte la acea persoană diferenţa de la 20 de milioane la 50 de milioane de lei vechi, deci 30 de milioane. Are această pensie de serviciu, da? Pe lângă această pensie persoana respectivă s-a reîncadrat după pensionare şi are un venit în momentul de faţă de 135 de milioane de lei vechi. Deci ea primeşte în acest moment pensia de 50 de milioane de lei vechi plus un salariu de 135 de milioane de lei vechi. Repet, toţi aceşti bani din banii publici. Evident că în aceste condiţii este firesc ca persoana în cauză să opteze: Rămâne în continuare pe pensie unde, oricum, de la stat a primit un beneficiu de 30 de milioane din banii noştri, sau renunţă la pensie şi lucrează în continuare în funcţia pentru care a ales. Nu este nici un fel de problemă. Dar de la stat nu poţi beneficia de două facilităţi în condiţiile în care banii publici, repet, sunt rezultatul muncii fiecărui cetăţean care se concretizează în impozitele şi taxele pe care ei le plătesc. Sau foarte bine persoana în cauză poate să cumuleze cu o activitate privată. Nimeni nu opreşte ca o asemenea persoană să primească pensia pe care o are, dar să lucreze în sistemul privat şi să le poată cumula. Dar de la stat, trebuie să se înţeleagă că acest buget public nu este un sac fără fund şi că avem obligaţia legală şi morală să gestionăm corect banii publici. Să luăm un alt exemplu din magistratură. O persoană care dacă ar fi primit o pensie pe baza contribuţiei pe care a avut-o la sistemul de asigurări sociale trebuia să primească o pensie de 5.600.000 lei vechi. Pentru faptul că a beneficiat de o pensie de serviciu datorită încadrării speciale beneficiază de o pensie de 150 de milioane de lei vechi. Iată, aproape 100 de milioane de lei vechi în cazul concret. Banii de unde sunt luaţi? Nu din contribuţia pe care persoana respectivă a avut-o la bugetul de asigurări sociale, ci din bugetul nostru de stat, din impozitele şi taxele pe care fiecare cetăţean le plăteşte. 100 de milioane. Pe lângă această pensie de 150 de milioane, s-a reîncadrat din nou în sistemul de magistratură şi mai are un salariu de 165 de milioane de lei vechi. Deci 150 de milioane pensie de serviciu plus 165 de milioane salariu după reîncadrare. Atenţie, în condiţiile în care s-ar fi pensionat ca orice muritor ar fi avut o pensie de 5 milioane 600 de lei vechi. Din nou trebuie să înţelegem acest lucru că bugetul de stat nu este un sac fără fund, iar guvernanţii au această responsabilitate, chiar dacă în ceasul al 12-lea, să curme aceste nedreptăţi din sistem. Mai luăm un exemplu de la Autoritatea Aeronautică Civilă. O persoană care ar fi meritat o pensie de 20 de milioane pe baza legii obişnuite, pe baza contribuţiei pe care el a avut-o în decursul activităţii la bugetul asigurărilor sociale are însă o pensie de serviciu, pentru că beneficiază de o lege specială, de 160 de milioane de lei vechi. Deci din nou pune statul din banii noştri 140 de milioane de lei vechi ca să-i dăm pensie de serviciu. Pe lângă asta el se şi reîncadrează a doua zi, s-a şi reîncadrat şi lucrează şi mai are încă un salariu de 200 de milioane de lei vechi. Atenţie, bani toţi de la stat. Nu din privat. De la stat. Şi atunci se pune pe bună dreptate întrebarea: „Până unde se pot duce aceste nedreptăţi din sistem?" Până unde poţi să-i ceri cetăţeanului să fie solidar şi să strângă cureaua, când în sistemul public asistăm la un asemenea dezmăţ pe bani publici? De aceea cred în moralitatea acestei decizii, cred că este una corectă şi cred că trebuie dusă până la capăt. Şi exemplele, evident, pot fi continuate. Soluţia este una recunoscută de către toată lumea civilizată: optezi pentru pensie, ai pensie. Optezi pentru salariu, renunţi la acest drept pe care îl ai şi mergi mai departe. Sau cumulezi în continuare, aşa cum am spus, într-un sistem privat cu salariul de acolo şi cu pensia pe care ţi-a dat-o statul. Oricum, în paranteză fie spus, cred în angajamentul acestui Guvern că vom reuşi să corectăm şi aceste nedreptăţi în ansamblu în sistem. Dar evident, aceste lucruri pe parcursul mandatului şi vom avea alte discuţii suplimentare. Dar acum putem pune capăt unui asemenea dezmăţ pe bani publici. Se pune întrebarea dacă un asemenea gest al nostru este constituţional sau nu. Avocatul poporului spune că încălcăm dreptul la muncă. Din punctul nostru de vedere nu este vorba de nici o încălcare a textului constituţional. Noi nu îngrădim dreptul la muncă. Noi doar spunem că un cetăţean pe bani publici trebuie să opteze ori pentru salariu, ori pentru pensie. Pentru că acest buget public nu este nesfârşit, iar guvernanţii au obligaţia să asigure resurse financiare pentru toate categoriile sociale, resurse financiare minimale pentru toate categoriile sociale. Iar dacă noi permitem în continuare acest dezmăţ şi răsfrâu pe bani publici cum ne-am putea îndeplini obligaţia de a putea avea posibilitatea să asigurăm resurse minimale financiare pentru toate categoriile sociale? Deci nu îngrădim dreptul la muncă. Dimpotrivă, îl încurajăm, dar pe ban public o persoană poate doar să aibă fie loc de muncă, fie pensie. Şi acest principiu îl vom duce mai departe. Pe de altă parte chiar Curtea Constituţională într-o decizie din anul 2005, numărul 375, spune clar şi explicit: „Nici o dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariu cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod legal pentru toţi cetăţenii". Păi este exact ceea ce am făcut noi. Nu am făcut nici o excepţie. Poate este, într-adevăr, o lege care are singura vină că nu are nici o excepţie. Nu am făcut nici o excepţie, dar în acelaşi timp, cu părere de rău, am observat cum a încercat să fie denaturată această intenţie concretizată în ordonanţa de urgenţă a noastră de bună credinţă, că noi am avea ceva, acest Guvern, cu categorii extrem de respectate din societate şi cărora le apreciem efortul şi contribuţia pe care o au în sistemul nostru public. Aici soluţiile pe care le-am găsit sunt cele consacrate de lege, nimic altceva. Avem convenţia civilă. Este recunoscută încă de la Alexandru Ioan Cuza în Codul Civil. Şi pentru toţi cei care-şi mai pun întrebări care este temeiul juridic al convenţiei civile, îi rugăm respectuos să consulte Codul Civil în vigoare, care nu a fost abrogat şi este valabil. Dacă nu există în Codul Muncii expres reglementată nu înseamnă că ea a fost abrogată din codul civil, deci este permisă. Şi am stabilit prin ordinul comun pe care ministrul Muncii şi ministrul Finanţelor l-au emis că interpretările abuzive nu se justifică. Ci doar am făcut precizări foarte clare că în continuare asistenţii maternali, asistenţii persoanelor cu handicap, profesorii pensionari, medicii, actorii au acest cadru legal, evident, în regimul plăţii concrete pentru munca pe care o desfăşoară. Şi, evident, sistemul va încuraja ca în timp lucrurile să fie ocupate prin concurs în sistemul normal public. De asemenea, aceleaşi decizii ale Curţii Constituţionale pe care le-am invocat vin şi spun foarte clar că nu se îngrădeşte dreptul la muncă în momentul în care pui o condiţie pentru ca cineva să poată ocupa o funcţie în sistem. Ar fi o îngrădire a dreptului la muncă dacă ai spune că în nici o situaţie o persoană nu poate să ocupe o funcţie. Noi am spus doar că dacă doreşti să ai un loc de muncă la stat nu poţi să mai beneficiezi şi de o pensie de la stat. Dar nu îngrădim din acest punct de vedere dreptul la muncă. Această sesizare a noastră ca răspuns va fi trimisă Curţii Constituţională pentru a fi avută în vedere la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate. O să îl rog în continuare pe domnul ministru Sârbu să dea explicaţiile de rigoare, repet, nu pentru a adăuga la ordonanţă aşa cum unii au încercat să spună, ci doar pentru a elimina interpretarea abuzivă care s-a dat acestui text pe care l-am emis. Şi nu în ultimul rând aş vrea să mai răspund şi la aceia care se întrebau, poate de bună credinţă, cum a fost posibil să nu convoci Parlamentul din moment ce s-a emis o ordonanţă de urgenţă. Vreau să le reamintesc că această ordonanţă de urgenţă a fost emisă înainte de a intrarea în vacanţă a Parlamentului, iar Parlamentul e convoacă numai în situaţia în care ordonanţele de urgenţă intervin pe perioada vacanţei parlamentare, deci după 1 ianuarie. Această ordonanţă a fost emisă înainte de 1 ianuarie, de finalizarea sesiunii parlamentare septembrie - decembrie potrivit Constituţiei. Deci de aceea nu a fost nevoie de convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară. Domnule ministru aveţi cuvântul.
Marian Sârbu: Mulţumesc. Daţi-mi voie să vă spun şi eu bună ziua şi să încerc să explic în câteva rânduri unele efecte exagerat prezentate în ultimele 3-4 zile în domeniul asistenţei sociale, ca urmare a acestei ordonanţe de urgenţă. Evident, ori de câte ori o astfel de măsură are totuşi o amploare de natură morală mai degrabă decât una financiară, apare aşa cum a apărut şi în aceste zile această idee a unor victime colaterale. Ori cifrele pe care vreau să vi le prezint astăzi cred că pot dovedi fără nici un fel de tăgadă exagerarea acestor prezentări în legătură cu apariţia unor victime colaterale, şi mă refer la două categorii care înseamnă sau au relevanţă pentru asistenţii personali. Asistenţi personali care au două domenii de activitate: cei care-i îngrijesc pe copiii lipsiţi de îngrijirea părintească şi cei care îngrijesc persoanele adulte cu handicap. Şi aş vrea să vă prezint câteva cifre, relevante în opinia mea. În acest moment în România avem aproximativ 110 mii de persoane cu handicap care au dreptul la asistenţă personală, adică la asistenţi personali aşa cum este prevăzută acest drept de lege. Dintre aceştia 40 de mii aproape nu folosesc acest drept şi beneficiază de o indemnizaţie directă de la stat, adică de banii pe care ar trebui altfel să îi plătească acestui tip de asistenţă personală. Suma se cifrează în valoare netă la circa 400 de lei. Avem, de asemenea, aproximativ 70 de mii de persoane adulte cu handicap care folosesc acest tip de asistenţă, adică persoană care să vină în sprijinul desfăşurării în condiţii bune a vieţii persoanei respective. Dintre aceştia la rândul lor doar jumătate folosesc persoane aflate în situaţia de pensionare, sau aflate deja cu o decizie de pensie. Pentru toate aceste persoane soluţia pentru în cazul în care persoana cu handicap optează, este o problemă de opţiune, vreau să repet aici, principalul actor vizat de protecţia socială în acest domeniu este persoana cu handicap. Persoana cu handicap în cazul în care optează să fie asistat personal, inclusiv de o persoană care se află la pensie, poate să accepte această soluţie a convenţiei civile pe care o încheie Primăria cu persoana care asistă, persoana cu handicap, şi în felul acesta problema este rezolvată. Din punct de vedere al asistenţilor maternali, care în România sunt în jur de 15 mii, abaterea aici este foarte mică, aici nu avem decât 520 de persoane care, deci din aceste 15 mii de cazuri doar 520 de persoane se află în situaţia de a fi pensionaţi. Aceeaşi situaţie, aceeaşi rezolvare din punct de vedere juridic şi în situaţia lor, cu precizarea că în primul caz, în cazul persoanei cu handicap el poate să opteze fără nici un fel de problemă ca această indemnizaţie să fie primită chiar de el, deci banii aceştia în situaţia în care asistentul personal este din propria familie şi situaţiile sunt extrem de numeroase, banii rămân în familie. Şi vreau să asigur toate aceste familii că această măsură nu le ia nici măcar 1 leu din buzunar. De fapt acesta este principalul mesaj pe are vreau să-l transmit astăzi în faţa dumneavoastră. Ideea acreditată de victime colaterale, dezbaterile sunt absolut necesare, dar ideea acreditată în acest domeniu este, după părerea mea, exagerată ca să nu spun lipsită de temei. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Mulţumesc domnule ministru. Vreau doar să precizez că astăzi în cadrul şedinţei de Guvern am decis înfiinţarea grupului interministerial pentru gestionarea absorbţiei fondurilor comunitare sub conducerea directă a primului ministru şi a vicepremierului, grup interministerial care va coordona toate ministerele care au atribuţii în absorbţia fondurilor comunitare. Mă refer aici la faptul că România are posibilitatea în acest moment să obţină fonduri europene de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, din Fondul Social European, din Fondul European de Garantare şi Orientare Agricolă, din Fondul European Agricol pentru dezvoltare rurală, din Fondul pentru frontierele externe, din Fondul european de ajustare pentru globalizare, din Fondul de solidaritate al UE, precum şi din instrumentul financiar de orientare pentru pescuit. Sunt sume importante de bani care pot fi accesate de România. Şi din acest punct de vedere am făcut o prioritate zero a Guvernului perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare şi de monitorizare permanentă a acestui demers, astfel încât România să fie capabilă să aducă aceşti bani în România în vederea modernizării ţării. Şi vă vom informa periodic cu privire la stadiul de absorbţie a fiecărui minister pe fiecare componentă, dat fiind faptul că din nefericire până în momentul de faţă România se află într-o situaţie foarte proastă din perspectiva atragerii fondurilor europene. Nu e timp să ne jeluim prea mult cu ce a fost în trecut. Eu cred că este important să dăm un semnal foarte clar că aceste autorităţi astăzi sunt competente şi ştiu cum să atragă aceste resurse europene. De asemenea, pe baza solicitării Ministerului Administraţiei şi Internelor am stabilit ca data de 15 februarie să fie data pentru desfăşurarea alegerilor pentru primarii acolo unde au fost vacantate poziţiile în urma demisiei. Este vorba de 9 localităţi în România unde se vor organiza alegeri pentru funcţia de primar în data de 15 februarie. Este vorba de oraşul Orăştie din Hunedoara, oraşul Făget din judeţul Timiş, comuna Cărpineţi din judeţul Bihor, comuna Coloneşti judeţul Olt, comuna Găneasa judeţul Olt, comuna Horea judeţul Alba, comuna Roşia de Seca judeţul Alba, comuna Şoimuş judeţul Hunedoara şi Municipiul Cluj Napoca. Aveţi 2 întrebări pentru fiecare dintre noi, 4 întrebări în total, vă aşteptăm. Numai să ne menţionaţi pentru cine puneţi întrebarea.
Reporter: În plină criză a gazelor România primeşte o ofertă foarte tentantă, sau greu de refuzat, din partea Rusiei. Premierul Vladimir Putin oferă României gaz fără intermediari. Cum răspunde Guvernul României?
Emil Boc: Când vom avea un lucru clar şi precis cu privire la acest subiect vom informa imediat opinia publică.
Reporter: Aveţi o centralizare din care să reiasă câte persoane cumulează în prezent pensai şi salariu? Şi, de asemenea, care este suma pe care o suportă bugetul în prezent?
Emil Boc: V-am dat exemplele menţionate şi nu am făcut punctual pe fiecare componentă o adunare a tuturor salariilor şi a pensiilor din România.
Marian Sârbu: În acest moment, pentru că unele situaţii depind de structurile locale, deci de primării, de consilii judeţene, centralizăm toate aceste date şi le vom prezenta.
Emil Boc: Cum am spus, primul efect al acestei măsuri este efectul moral şi de realizare a unui act de dreptate. În subsidiar este vorba de realizarea unor economii. Actul de dreptate este primul care a stat în atenţia noastră pentru realizarea sau pentru implementarea măsurii despre care am vorbit.
Reporter: Domnule Prim ministru în ordonanţa prin care s-a interzis cumulul pensiei cu salariul era trecută acolo noţiunea „venituri", şi în urma unor analize s-a constatat că ar fi fost mai bine să se treacă „Salariu". Veţi modifica acea noţiune sau va deveni...
Emil Boc: V-am spus. Nu am modificat nici o virgulă din ordonanţă. Pentru a evita interpretările abuzive a fost emis ordinul comun al ministrului Muncii şi Finanţelor prin care am eliminat orice interpretare abuzivă.
Reporter: Care este starea bugetului?
Emil Boc: Vom avea o primă lectură a bugetului în Guvern săptămâna viitoare.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 15:49)
(sursa: http://www.monitoring.ro)
(sursa video: http://www.realitatea.net)
"În această privinţă, considerăm că nu se poate susţine că sunt încălcate dispoziţiile art.16 alin.(1) din Constituţie privind egalitatea în faţa legii, întrucât faţă de ceilalţi beneficiari ai dreptului la pensie prevăzuţi de Legea nr.19/2000, judecătorii şi procurorii au o situaţie specială, drepturile lor fiind stabilite în alt cuantum şi în alte condiţii decât cele prevăzute în această lege. Or, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit, ca şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, fiind permis ca în situaţii diferite tratamentului juridic să fie diferit..."
Cu această problemă locală a pensiilor date pe legi speciale, domnul Boc aruncă anatema peste toţi pensionarii în loc să modifice direct acele legi speciale care sunt imorale depă spusele domniei sale. Iată că decizia invocată spune că da, se poate interzice cumularea pensiei cu salariul, dar unde acţionează legile speciale şi nu global. Guvernul interpretează cum îi convine, adică exact pe dos. În plus, guvernul, prin vocea premierului, spune că nu discriminează pensionarii, că această hotărâre de guvern se aplică tuturor pensionarilor, dar discriminarea este la nivel de pensionar faţă de cei ce nu sunt pensionari, aici se limitează dreptul muncii. În plus, domnul premier spune că pensiile vin din Bugetul de Stat, ori din Bugetul de Stat nu vin decât pensiile speciale, nu şi pensiile celor cu legea 19/2000 care au un fond special de pensii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu