Criza şi comisioanele

---

Anul trecut s-au tot dus discuţii relative la comisioanele "infiltrate" în buzunarele politicii româneşti o dată cu achiziţia avioanelor de luptă.
La început a fost... nu cuvântul, ci planul de achiziţie.

Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu au criticat programele de achizitii ale Ministerului Apararii

de Alina Neagu, Attila Biro HotNews.ro

"Nu voi tolera discutarea, pe la colturi, a hotararilor din CSAT", a declarat presedintele Traian Basescu la prezentarea bilantului Ministerului Apararii Nationale. Seful statului a criticat modul de achizitii din randul Armatei, afirmand ca responsabilitatea apartine MApN. Presedintele si premierul Calin Popescu Tariceanu au fost prezenti la bilantul Ministerului Apararii, care a avut loc la doar patru zile de la terminarea Summit-ului NATO gazduit de Romania.

Prezent la bilantul MApN, presedintele Traian Basescu i-a atras atentia ministrului Teodor Melescanu ca armata are mari probleme in domeniul inzestrarii cu echipamente de lupta. In replica, Melescanu a declarat ca programele de achizitii sunt in grafic. Premierul Tariceanu a criticat si el MApN pentru modul in care ministerul a demarat proiectul de achizitionare a avioanelor de lupta.

Premierul s-a referit in mod special la programul “Avionul Multirol”, prin care Romania ar urma sa achizitioneze 48 de avioane de lupta. “Romania nu isi permite o investitie paguboasa. In acest caz investitia are o proiectie pe 30-35 de ani. De aceea nu ma intereseaza o simpla achizitie publica”, a declarat premierul.

El a mai mentionat ca exista pareri oficiale ca tara noastra nu are avea nevoie de un numar atat de mare de avioane de lupta. Tariceanu i-a solicitat ministrului Melescanu sa analizeze situatia, in special in ceea ce priveste modul in care este distribuit bugetul MApN. “Peste 60 % din buget reprezinta cheltuielile cu personalul”, a mai declarat premierul.

Intarzieri la achizitiile din armata

In replica, presedintele Traian Basescu a declarat : “Nimeni nu are dreptul sa se joace de-a securitatea nationala”. In opinia acestuia, Ministerul Apararii trebuie sa urgenteze programele de inzestrare cu tehnica de lupta.

“Nu pot tolera ca de la an la sa citesc aceleasi raportari, unele nevinovate - facute cu zambetul pe buze - prin care aflam ca din nou nu ne-am realizat programul de achizitii”, a mai declarat Basescu.

In opinia acestuia, MApN da dovada de dezinteres in cazul achizitiilor strategice. “Aceste intarzieri nu sunt jurtificate nici macar de proceduri greoaie de achizitii”, a mai declarat Basescu. In replica, ministru Teodor Melescanu a declarat ca programele de achizitii sunt in derulare si ca nu exista intarzieri. (sursa: http://www.hotnews.ro)

Apoi dezbatearea:
Guvernul României vrea să cheltuiască 4,5 miliarde de euro pentru înlocuirea celor 80 de MiG-21 Lancer pe care, din 2007, a început să le scoată treptat din uz. Banii ce urmează a fi investiţi în program provin din surse extrabugetare, respectiv credite bancare. Pe 9 septembrie, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a anunţat că o comisie interguvernamentală trebuie să se întrunească pentru a propune CSAT procedura de achiziţie. În urmă cu o săptămână, Corneliu Dobriţoiu, secretar de stat în Ministerul Apărării, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă şi-a exprimat deja poziţia în cadrul CSAT, dar a refuzat să dezvăluie care a fost propunerea ministerului.

(sursa: http://www.cotidianul.ro)

Prin octombrie 2008 deja problema se punea astfel:

Tusea şi junghiul politicii româneşti

de Radu Tudor

Cu o mentalitate de genul celei afişate de Tăriceanu, oricând putem fi victimele unor surprize de proporţii din partea vecinilor noştri de la Est. Nu mai vorbesc de acea concepţie aiuritoare potrivit căreia noi am intrat în NATO ca să ne apere alţii. Domnule (încă) prim-ministru, NATO suntem şi noi!

Ultima treaptă a degradării politice a fost coborâtă de cuplul Băsescu-Tăriceanu. Primul a utilizat toate armele din arsenalul prezidenţial pentru a-l distruge pe al doilea. O dată declanşată însă campania electorală, ultimul as a fost scos din mânecă. Utilizarea politică şi distrugerea unei instituţii reper pentru interesele strategice româneşti este cea mai josnică acţiune la care se puteau preta simbolurile puterii portocalii instituită în Decembrie 2004. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a fost, în cei 18 ani de existenţă, un organism special, unde s-au analizat şi decis cele mai importante direcţii de acţiune în domeniul securităţii naţionale. Fie că a fost vorba de integrarea în NATO cu multiplele sale faţete, de activitatea curentă a serviciilor secrete, de relaţiile strategice în plan politic, militar şi economic cu actori mondiali importanţi, CSAT a fost mereu acea structură de elită pe care orice ţară civilizată o protejează de mizeria politică.

A venit însă anul 2008, când CSAT s-a transformat într-o tarabă, iar membrii ei, în frunte cu şeful suprem, nişte mardeiaşi de joasă speţă, nu oameni de stat responsabili. Era ultimul lucru pe care trebuia să-l facă Traian Băsescu pe fondul crizei financiare mondiale. Să dea semnalul unei ţări neguvernabile, unde premierul e acuzat în şedinţa forului suprem de securitate că face jocurile Rusiei. Astfel de abordări se fac într-un cadru restrâns, cu decizii tranşante dar discrete, pentru a proteja cele mai înalte interese ale statului.

Am scris în ultimele mele comentarii despre perioada nefastă prin care trece Armata Română din cauza politicii liberale. Ministerul Apărării este în pra­gul colapsului financiar, toate achiziţiile importante au fost suspendate de la plată. De Planul strategic de înzestrare militară, aprobat de CSAT în 2006, s-a ales praful. Asta în condiţiile în care acelaşi CSAT, condus de Băsescu şi Tăriceanu, a aprobat "Concepţia de înzestrare cu echipamente şi sisteme majore în domeniul apărării" în care se scrie negru pe alb: "În privinţa ciclului de viaţă, peste 85% din echipamentele mi­litare au resursa depăşită". Situaţia este aproape tragică în privinţa tehnicii mi­litare. Sunt chiar câteva realităţi necunoscute publicului larg doar din dorinţa de a nu stârni panică pe plan naţional.

În acest context, premierul Tăriceanu, un om pe care nu-l poţi trata drept iresponsabil măcar prin prisma funcţiei ocupate, face o declaraţie de motociclist amator: "Din câte ştiu, România nu este ameninţată astăzi de nimeni, nu este în stare de conflict cu nici o ţară dimprejur, am reuşit să avem relaţii care să ne aducă în situaţie de normalitate. În plus, suntem membri ai UE şi ai NATO şi beneficiem de aceste elemente de securitate colectivă şi, ca atare, a fâlfâi aşa undeva pericole de acest gen nu face decât să ne aducă aminte de sistemul de propagandă din perioada comunistă, când totdeauna se căuta un duşman".

În mintea şefului guvernului, dacă nu există o ameninţare iminentă, Armata nu trebuie dotată. Las la o parte ignoranţa înfricoşătoare a premierului României, care afirmă că nu există ameninţări.

O minimă cultură de securitate necesară oricărui locuitor din Snagov care devine prim ministru e suficientă pentru a susţine contrariul. Cu o mentalitate de genul celei afişate de Tăriceanu, oricând putem fi victimele unor surprize de proporţii din partea vecinilor noştri de la Est. Nu mai vorbesc de acea concepţie aiuritoare potrivit căreia noi am intrat în NATO ca să ne apere alţii.

Domnule (încă) prim ministru, NATO suntem şi noi! Cum aveţi dumneavoastră pretenţia să ne apere Spania, SUA sau Germania, tot aşa avem noi obligaţii faţă de ei. Esenţa solidarităţii atlantice este "toţi pentru unul, unul pentru toţi". Armata României este ţinută pe butuci de politicieni atât de pricepuţi ca dumneavoastră, cărora le lipseşte expertiza minimă în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Nici în 1990-1991, când România era încă membră a Tratatului de la Varşovia, nu aveam un buget al apărării de 1,47% din PIB. Aţi reuşit să faceţi praf atât angajamentele noastre faţă de aliaţii din NATO cât şi reputaţia unei instituţii reper în mentalul colectiv românesc!

Ar mai fi extrem de multe de spus, dar mi-e teamă că nici Traian Băsescu şi cu atât mai puţin Călin Popescu Tăriceanu ar putea înţelege ceva din argumentaţiile în favoarea apărării şi securităţii naţionale. Aştept un singur lucru cu nerăbdare. Să scăpăm cât mai repede de amândoi, ca de tusea şi junghiul politicii româneşti de moment.
(sursa: Jurnalul.ro)

Ei bine astăzi deja stăm cu totul altfel, avem alt guvern, avem altă structură, Mircea Geaonă este în CSAT... deci cu totul şi cu totul atlfel:

Lockheed, SAAB si Alenia, in competitie pentru avioanele de lupta multirol ale Armatei

Principalele companii străine care se află în cursa pentru câştigarea contractului pentru înzestrarea Armatei române cu avioane de luptă multirol - Lockheed Martin, SAAB şi Alenia Aeronautica - vor fi nevoite să abordeze diferit competiţia în anul 2009, scrie NewsIn. Fostul ministru al Apărării nu a găsit soluţii pentru înzestrarea Armatei cu avioane multirol Mandatul fostului ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu, a luat sfârşit în luna decembrie 2008, odată cu instalarea Guvernului Boc, fără a aduce vreo soluţie concretă în privinţa programului strategic de înzestrare a Armatei cu avioane multirol. În această perioadă, drumul către o decizie finală a fost parcurs cu paşi mici, iar discuţiile au părut că trenează de mai multe ori, fie din pricina disputelor de natură politică dintre fostul premier Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu, fie din cauza procedurilor greoaie care trebuie parcurse. Până în prezent, nu s-a stabilit decât mecanismul de adoptare a deciziei, care prevede renunţarea la o licitaţie directă în favoarea dialogului competitiv cu toţi competitorii şi faptul că finanţarea programului se va face pe credite, din surse extrabugetare Cu toate acestea, Meleşcanu a susţinut că finalizarea contractului „multirol” nu este pusă sub pericol odată cu schimbarea Guvernului. „Cea mai mare achiziţie a Armatei Române, din ultimii 20 de ani, se va face din considerente economice, dar şi politice, indiferent de viitorul Guvern”, a declarat, pe 12 decembrie 2008, fostul ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu. Astfel, încheierea procedurilor şi adoptarea unei propuneri care să fie discutată în CSAT vor rămâne în sarcina noului Guvern. Executivul va trebui, însă, să găsească şi resursele necesare pentru achitarea contractului în valoare de aproximativ 4, 5 miliarde de euro, în contextul crizei economice care se prefigurează pentru 2009. Totuşi, şeful statului a dat asigurări că în pofida dificultăţilor economice, programele majore de înzestare a Armatei vor continua. "Pentru că discutăm despre o perioadă de criză, aş vrea să vă asigur că programele vitale ale armatei, programele strategice, nu vor fi oprite. Criza nu justifică nici stoparea reformei, nici continuarea proceselor de modernizare a Armatei. Acest lucru vreau să-l ştiţi foarte bine şi să aveţi încredere că se dă Armatei atenţia cuvenită", a spus Băsescu, pe 23 decembrie, la instalarea în funcţie a noului ministru al apărării, Mihai Stănişoară. În ceea ce priveşte avioanele multirol, Stănişoară a declarat, la începutul mandatului, că nu are preferinţe referitoare la tipul de avion sau dacă acestea vor fi noi sau vechi, o poziţie în acest sens, fiind necesară din partea specialiştilor. „Unii spun că sunt suficiente 48, alţii, 32. Răspunsul trebuie să îl dea cei care le vor folosi pe viitor. Eu cred că 32 ar fi mai bune decât nişte avioane fără resursă”, a spus Stănişoară la audierile din faţa Comisiilor de Specialitate ale Parlamentului. Americanii de la Lockheed Martin se bazează pe Guvernul SUA, pentru a înclina balanţa negocierilor După sfârşitul guvernării liberale, compania Lockeed Martin pare că se află, în prezent, în pole position pentru adjudecarea potului de 4, 5 miliarde de euro. Americanii par a se bucura atât de susţinerea preşedintelui Băsescu, cât şi de cea a fostului său consilier pe probleme de securitate, devenit între timp ministru al Apărării, Mihai Stănişoară. De altfel, Stănişoară a spus la audierile, din faţa comisiilor de specialitate ale Parlamentului, că cel mai important parteneriat strategic al Armatei române este cel pe care îl are cu Statele Unite ale Americii. Astfel, americanii de la Lockeed Martin au marele avantaj că oferta de avioane multirol şi negocierile legate de aceasta se vor discuta în cadrul asistenţei de securitate acordată Ministerului Apărării al României de către Guvernul SUA. „Oferta de avioane multirol şi negocierile legate de aceasta se desfăşoară în cadrul Programului de Vânzări Internaţionale de Tehnică Militară (Foreign Military Sales)”, a declarat, pentru NewsIn, directorul de dezvoltare internaţională Lockheed Martin, Steve Over. În plus, spre deosebire de ceilalţi competitori - suedezii de la SAAB şi italienii de la Alenia Aeronautic - oferta pentru avioane a americanilor se discută direct între Guvernul Statelor Unite şi Guvernul Român. „Oferta a fost înaintată Guvernului României de către Guvernul Statelor Unite, iar negocierile se poartă între cele două instituţii.Compania Lockheed Martin este pregatită să colaboreze cu cele două Guverne şi să le susţină în găsirea celei mai bune opţiuni care să acopere cerinţele pe care România le are în domeniul apărării”, a spus Over, pentru NewsIn. Suedezii de la SAAB oferă avioane în leasing şi perioadă de graţie, însă n-au fost încă contactaţi de români Directorul de marketing pentru România al Gripen Intenational, Richard Smith, a declarat pentru NewsIn, că se aşteaptă ca noul Guvern de la Bucureşti să înceapă şi să finalizeze, în cursul anului 2009, procesul privind achiziţionarea de avioane multirol. Potrivit lui Smith, contractul va trebui să fie adjudecat în urma unei licitaţii, în care să primeze oferta cea mai avantajoasă şi cel mai bun pachet de offset.” Noi încă suntem de părere că este important să se cumpere avioane noi şi, în perioada aceasta, afectată de criza economică, este cu atât mai important pentru noul Guvern să iniţieze acest proces de achiziţie printr-o licitaţie în care să ia în considerare oferta cea mai avantajoasă şi cu cel mai bun pachet de offset”, a declarat Richard Smith, care a adăugat, însă, că aşteaptă ca autorităţile române să formuleze în cursul anului o propunere concretă în privinţa avioanelor multirol. Dacă americanii se bazează mai mult pe parteneriatele politice pe care le au cu românii, suedezii de la SAAB răspund cu un pachet financiar atractiv, pe termen lung, care să răspundă cerinţelor de la Bucureşti. „Programul Gripen suportă un pachet financiar pe termen lung, la care se adaugă cel mai scăzut preţ pentru ora de zbor. Dacă România va dori să cumpere Grippen, noi putem oferi soluţii alternative de finanţare. Una se referă la cumpărarea prin leasing care va împărţi cheltuiala de-a lungul mai multor ani sau putem oferi o perioadă de graţie de câţiva ani până la efectuarea primei plăţi. Angajamentul nostru este să livrăm, de asemenea, şi un offset care se ridică până la 100 % din valoarea contractului”, susţine Richard Smith. Potrivit lui Smith, oferta Gripen pentru România, în prezent, înseamnă “48 de avioane noi, care să beneficieze de logistică completă şi de un program de training pentru piloţi şi care înseamnă mai puţin de 3 miliarde de euro”. Italienii de la Alenia Aeronautica aşteaptă, în primele luni ale anului, o cerere concretă din partea noului Guvern Italienii de la Alenia sunt mai rezervaţi în privinţa ofertei de preţuri şi avioane pentru România, deoarece aşteaptă o reacţie din partea reprezentanţilor ţării noastre. „Nu am primit nicio veste în ceea ce priveşte programul legat de Eurofighter. În România, tocmai a fost ales un nou Guvern şi aşteptăm ca acesta să formuleze o cerere sau o propunere în acest sens.Cred că în următoarele câteva luni, vom primi o cerere sau o propunere din partea noului Guvern şi atunci vom putea furniza informaţii legate de oferta noastră, de preţuri şi avioane”, a declarat, pentru NewsIn, directorul de comunicare al Eurofighter, Valerio Bonelli. Întrebat dacă producătorii italieni sunt pregătiţi să vină cu o ofertă alternativă în cazul în care Guvernul român ar decide să taie din bugetul de 4, 5 miliarde de euro, Bonelli a răspuns că acest lucru ar înseamna pentru compania italiană să livreze mai puţine avioane părţii române. „Nu este oficial, dar am auzit vorbindu-se de un buget de 4.5 miliarde de euro, ceea ce este în regula pentru Eurofighter. Au de gand să cumpere 48 de avioane, dacă micşorează bugetul, se vor gandi probabil să cumpere mai puţine. În momentul în care vom avea propunerea lor, vom putea vorbi mai clar despre asta. Acesta este bugetul - vreţi un număr de avioane, vreţi armamentul, vreţi ca piloţii voştri să fie antrenaţi de noi şi aşa mai departe”, a spus Bonelli, care a mai menţionat că aşteaptă o întrunire a CSAT care să stabilească exact toate aceste lucruri. Potrivit lui Bonelli, oferta actuală a Eurofighter este pentru 48 de avioane de luptă, de producţie nouă, al căror preţ se ridică la aproximativ 4, 5 miliarde de euro. Sursa: ROL.ro

Cine se gândea că restricţiile crizei, adică exprimarea lor prin măsura la sânge a economisirii, se vor aplica armatei, se înşeală. Şi nu ştiu de ce cred că achiziţia de maşini de luptă nu se referă la vehiculele care tot sar în aer prin Afganistan fără blindaj la partea lor inferioară, ci mai mult la avioanele de luptă care vor aduce, negreşit, şi ceva comisioane ascunse despre care tot vorbeşte presă încă de la achiziţionarea elicopterelor Puma, la începutul fragilei noastre democraţii.

Traian Băsescu: „Programele din armată trebuie continuate”

Autor: Cristina IANCU

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la instalarea în funcţie a ministrului Apărării, Mihai Stănişoară, că speră ca în anul 2009 să se finalizeze proiectele începute în domeniu şi a dat asigurări că programele vitale nu vor fi oprite din cauza crizei economice. "Pentru că discutăm despre o perioadă de criză, aş vrea să vă asigur că programele vitale ale armatei, programele strategice, nu vor fi oprite. Criza nu justifică nici stoparea reformei, nici continuarea proceselor de modernizare a armatei. Acest lucru vreau să-l ştiţi foarte bine şi să aveţi încredere că se dă armatei atenţia cuvenită", a spus Băsescu. Şeful statului şi-a exprimat speranţa că de data aceasta mandatul ministrului Apărării va fi de 4 ani. "Eu particip la ceremonia schimbării de ştafetă pur şi simplu din dorinţa de a marca încă o dată interesul pe care îl am, şi eu şi ţara, pentru Armată. Dacă în ultima perioadă a existat o problema serioasă, a fost aceea a continuităţii. Am participat la prea multe ceremonii de instalare de noi miniştri la Ministerul Apărării. Vreau să cred că de această dată vom avea un mandat de 4 ani care să menţină constante strategiile de modernizare a armatei române" a declarat Traian Băsescu.
Preşedintele Băsescu le-a spus oficialilor din Ministerul Apărării că va detalii despre situaţia din domeniu cu ocazia şedinţei de bilanţ. "Atunci o să pun degetul exact pe răni şi o să putem discuta în detaliu, dar astăzi nu am venit decât să mulţumesc domnului Meleşcanu pentru modul cum şi-a îndeplinit mandatul la Ministerul Apărării şi să exprim speranţa unui succes al mandatului domnului ministru Stănişoară", a spus Băsescu. Noul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, a ocupat funcţia de consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale de la Administraţia Prezidenţială.

(sursa: Republicanul, http://www.infoportal.ro)

Hai să fie într-un ceas bun.