Boboteaza, ziua in care se purifica apele
Sarbatoarea Botezului Domnului, denumita popular Boboteaza, este praznuita astazi atat de credinciosii ortodocsi, cat si de cei catolici si greco-catolici, insa are semnificatii diferite. Se mai numeste si "Aratarea Domnului" sau "Epifania".
Dupa invataturile Sfantului Ioan Gura de Aur, "Mantuitorul nu a devenit cunoscut la nastere, ci odata cu botezul in apa Iordanului", la varsta de 30 de ani, care la evrei este momentul atingerii maturitatii.
Botezul a fost infaptuit de Sfantul Ioan Botezatorul si era unul de pocainta, pentru osandirea pacatelor, si nu pentru iertarea lor.
Nu era o taina, ci un ritual, spun scrierile bisericesti. Insa Hristos nu avea nevoie de curatirea pacatelor, dar in acest fel a aratat importanta botezului in numele Sfintei Treimi.
Deosebiri intre culte
Cu toate ca pe 6 ianuarie ortodocsii si catolicii marcheaza impreuna Boboteaza, cele doua culte ii dau acestei sarbatori semnificatii diferite. Pentru crestinii ortodocsi si pentru greco-catolici, aceasta zi reprezinta botezul lui Iisus Hristos in Iordan.
In schimb, Biserica Catolica de rit latin celebreaza astazi vizita celor trei magi in ieslea in care s-a nascut Pruncul Iisus. Ambele momente reprezinta insa desavarsirea Lui ca Mesia.
Sarbatoare atestata in secolul al III-lea
Boboteaza este mentionata in scrierile vechi ca fiind sarbatorita inca din secolul al III-lea, la Alexandria, si este considerata una dintre primele sarbatori crestine, alaturi de Nasterea si Invierea Domnului. Documentele atesta popularitatea acesteia in randul romanilor inca de pe vremea cetatilor de scaun.
Astazi se sfinteste Agheasma Mare
In aceasta zi, preotii savarsesc in aer liber slujbe de sfintire a Agheasmei Mari, iar la final afunda crucea si busuiocul de trei ori in apa cantand "In Iordan botezandu-Te, Tu, Doamne". Credinciosii care participa la slujba iau acasa agheasma si busuioc. Se stropesc apoi oamenii, casele si animalele din gospodarie.
Agheasma este folosita pentru spalarea trupului si sufletului in zilele de post, precum si pentru "innoirea Duhului Sfant". Fetele nemaritate pun busuioc sub perna ca sa-i viseze pe cei care le-au fost haraziti. In traditia crestina, odata cu sfintirea Agheasmei Mari se purifica si toate apele pamantului. In majoritatea localitatilor de la noi exista obiceiul ca tinerii sa se intreaca in a recupera crucea aruncata de preot intr-un rau.
"Chiraleisa" si "ardeasca"
Colinde, farmece, descantece - sunt obiceiuri pe care romanii le practica in ziua de Boboteaza, completand astfel semnificatia religioasa a sarbatorii. Un colind specific este "Chiraleisa", practicat in unele localitati din zona Dunarii.
Este un ritual derivat din "umblatul preotului cu botezul", practicat de copii, care, dotati cu clopotei si talangi, inconjoara fiecare gospodarie si canta: "Chiraleisa, spic de grau pana-n brau, roade bune, mana-n grane!". In neo-greaca, "chiraleisa" inseamna "Doamne, miluieste!".
Un alt obicei de Boboteaza este "ardeasca", cu radacini in Bucovina. Dupa sfintirea apelor, se incinge o hora in jurul unui foc, dupa care cei mai indrazneti dintre flacai sar peste flacari. Acest ritual ar indeparta, potrivit traditiei populare, bolile si pacatele.
Este o sarbatoare a familiei, in primul rand gratie sfintirii Apei Mari, iar in al doilea rand inseamna o sfintire a caminului nostru
Constantin Stoica
preot
Slujbe in toata tara
Bucuresti: Patriarhul Daniel va oficia slujba de la Patriarhie, unde au fost pregatiti 7.000 de litri de apa sfintita.
Covasna: Slujba se va tine in Catedrala Ortodoxa, din cauza gerului.
Constanta: Arhiepiscopul Teodosie va arunca in apa marii trei cruci care vor fi recuperate de tineri.
Braila: Sfintirea apei se face pe Faleza Dunarii. 20 de curajosi vor sari dupa crucea aruncata de Episcopul Casian Craciun.
Hunedoara: In statiunea Straja, turistii vor fi botezati de preoti cu agheasma la peste 1.500 de metri altitudine.
Vrancea: Cetatenii din Soveja urca pe firul paraului Dragomirei pentru sfintirea apei.
Iasi: In fata Catedralei Mitropolitane, se asaza crucea taiata din gheata unui rau si se sfintesc 200 de litri de agheasma.
Cluj: Slujba va fi oficiata in jurul fantanii din Piata Avram Iancu.
BOBOTEAZA LA IALOMITENI
Azi este Boboteaza. Zi importanta pentru biserica ortodoxa. 6 ianuarie este sarbatoarea dedicata botezului Domnului in apele Iordanului. Boboteaza incheie ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna care incep in Ajunul Craciunului, incarcate de practici magice si obiceiuri agrare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei si a focului. In ziua de Boboteaza se face ,,sfintirea cea mare a apei'' de catre preot, insotit de alaiul de prapuri, sfesnice si icoane. Pa malul apei, unde are loc ceremonia, din fiecare casa participa cel putin o persoana cu apa pentru a fi sfintita si cu sare, grau sau tarate. Acestea vor fi folosite in alimentatia oamenilor si pentru vitele bolnave. Graul sau porumbul de semanat sunt stropite cu apa sfintita.
Intrecere pentru a aduce Crucea aruncata de preot in apa
In ziua de 6 ianuarie preotii fac asa-zisa agheasma mare, toate apele fiind sfintite. Aceasta sarbatoare are o semnificatie aparte, spunandu-se ca fara botez nu poti fi crestin. In aceasta zi, preotii cufunda de trei ori crucea in apa, deoarece in aceasta zi s-a aratat Sfanta Treime, sau arunca crucea in apa si cativa tineri se iau la intrecere pentru a aduce crucea.
Preotii ortodocsi umbla in aceste zile pe la casele oamenilor, pentru a le binecuvanta si sfintii cu agheasma, alungand in acest fel necazurile si bolile. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau intai din aceasta apa sfintita. Pe langa Troparul Bobotezei, copiii canta colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc la Iordan (Botezul lui Isus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.
Se spune ca apa sfintita in aceasta zi are puteri miraculoase, ca aceasta apa sfintita nu se strica niciodata. Se crede ca apele raman sfintite timp de doua pana la sase saptamani, timp in care nu se spala rufe in apa curgatoare. Cu apa sfintita se stropesc vitele si nutretul lor, apoi fiecare gospodar bea cate putin pe nemancate pentru a-si curati si sfinti sufletul.
Botezul cailor
Boboteaza este asteptata cu nerabdare si de locuitorii satelor si oraselor ialomitene, pentru ca, conform traditiei, in aceasta zi merg la biserica pentru a-si boteza caii. Se spune ca toti cei care-si boteaza caii vor avea un an bun, cu recolte manoase si - de obicei - acest ritual este urmat de o alergare-intrecere de cai. Multi sateni cred ca, deoarece calul este ajutorul omului in treburile gospodaresti si la munca de pe camp, el ar trebui purificat intocmai ca cel pe care-l slujeste. Aceasta datina a creat si superstitii: ca si in noaptea de Anul Nou si in noaptea dinaintea zilei Botezului Cailor, fetele mari pun sub perna busuioc pentru a-si visa viitorul sot; calul botezat va fi mult mai sanatos si mai viguros decat unul nebotezat; afumarea grajdului pentru indepartarea duhurilor rele din preajma cailor.
Dar, mai ales, Boboteaza este o serbare, un prilej de distractie. O adevarata parada a cailor, fiecare proprietar dorind sa arate celorlalti ca al lui este mai frumos. Mai bine ingrijit, mai de rasa, mai frumos impodobit. In multe locuri, se organizeaza intreceri de calarie sau de viteza pentru atelaje. Bineinteles, mai ales ca vorbim de frigul Bobotezei, nu lipsesc vinul si tuica fiarta, care au darul sa inveseleasca pe toata lumea.
Si anul acesta se asteapta spectacole frumoase la Bordusani, la Cosambesti si Gimbasani, la Jilavele, la Fetesti si tandarei, Cazanesti, Ciochina, Axintele, Fierbinti, Albesti si in toate celelalte localitati ialomitene.
O poveste interzisa minorilor, de Boboteaza
Cronica Română, 6 ianuarie 2009 Trupa “Tándem”, a sotilor Maria si Gheorghe Hibovschi din Piatra Neamt, a realizat o varianta actualizata si antrenanta a “Povestii povestilor”, care a avut mare priza la publicul pietrean. Turneul intreprins cu acest spectacol inca din ajunul sarbatorilor de iarna de anul trecut a ajuns si la Green Hours, unde vor fi in aceasta seara. Montajul lui Gheorghe Hibovschi a fost realizat dupa texte de Ion Creanga, Mircea Nedelciu, Luca Pitu, George Calinescu, incluzind patru cantece ale Adei Milea.
Cei doi actori soti, alaturi de Loredana Grigoriu, au a realizat o varianta a “Povestii povestilor” de Ion Creanga, care abunda in replici amuzante si, de cele mai multe ori, explicite. “Piesa este scrisa de mine plecand de la textul povestii marelui scriitor roman, pe care l-am combinat cu un text al lui Mircea Nedelciu, scris pe aceeasi tema. A iesit un scenariu-omagiu pentru celebra poveste a lui Creanga. Le-am legat pe amandoua, am adaugat cantecele Adei Milea si cantece populare si a iesit aceasta piesa comica care chiar are succes“, a explicat actorul Gheorghe Habovski.
Spectacolul dureaza aproximativ doua ore, timp in care sunt relatate trei viziuni diferite ale aceluiasi subiect: “Povestea povestilor”. Aceste episoade plaseaza povestea in trei perioade de timp diferite: primul se desfasoara in anul 1877, cel de-al doilea in 1988 si ultimul, in anul 2008.
(sursa: http://www.infoportal.ro)Cei doi actori soti, alaturi de Loredana Grigoriu, au a realizat o varianta a “Povestii povestilor” de Ion Creanga, care abunda in replici amuzante si, de cele mai multe ori, explicite. “Piesa este scrisa de mine plecand de la textul povestii marelui scriitor roman, pe care l-am combinat cu un text al lui Mircea Nedelciu, scris pe aceeasi tema. A iesit un scenariu-omagiu pentru celebra poveste a lui Creanga. Le-am legat pe amandoua, am adaugat cantecele Adei Milea si cantece populare si a iesit aceasta piesa comica care chiar are succes“, a explicat actorul Gheorghe Habovski.
Spectacolul dureaza aproximativ doua ore, timp in care sunt relatate trei viziuni diferite ale aceluiasi subiect: “Povestea povestilor”. Aceste episoade plaseaza povestea in trei perioade de timp diferite: primul se desfasoara in anul 1877, cel de-al doilea in 1988 si ultimul, in anul 2008.
Tradiţii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu