Propunerea se adresează celor 4,5 milioane de angajaţi din transportul rutier şi celor peste 900.000 de întreprinderi europene din domeniu. "Prezentul regulament va contribui la o mai bună armonizare a standardelor utilizate de statele membre, în special în privinţa capacităţii financiare şi a competenţei profesionale, va facilita recunoaşterea mutuală a situaţiei profesionale, şi va contribui la profesionalizarea şi creşterea siguranţei şi calităţii serviciilor de transport rutier", a declarat Adriana Ţicău, cu acest prilej. In calitatea sa de vicepreşedinte al Comisiei pentru transport şi turism a Parlamentului European (TRAN), Ţicău a precizat că in prealabil au avut loc consultări cu cei care activează în acest domeniu. Regulamentul înlocuieşte Directiva 96/26/CE care era implementată în mod diferit de statele UE.
Propunerea de Regulament stabileşte criteriile comune conform cărora o întreprindere are acces la ocupaţia de transportator rutier (sediu stabil, conducerea activităţii dintr-un centru operaţional, acces la un număr suficient de locuri de parcare, criterii pentru a dovedi capacitatea financiară, buna reputaţie), rolul managerului de transport şi condiţiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească (certificat de competenţă profesională, bună reputaţie), precum şi obligaţia Statelor Membre de a înfiinţa registre electronice naţionale ce vor fi interconectate. "Prin modificările aduse propunerii Comisiei Europene, am optat pentru un text care să se refere doar la infracţiunile severe şi foarte severe, acestea din urmă fiind definite într-o nouă anexă a Regulamentului, urmând ca pentru infracţiunile severe, CE să vină cu o listă de infracţiuni al căror caracter repetitiv poate atrage pierderea licenţei de transportator rutier. Aceasta listă va fi aprobată prin procedura de reglementare cu control", a subliniat raportoarea.
Alte chestiuni vizate de regulament şi raport sunt:
- în ceea ce priveşte obţinerea certificatului de competenţă profesională, s-a optat pentru eliminarea unui număr fix de ore de instruire, preferându-se obligativitatea unui examen scris, urmat, în funcţie de decizia fiecărui Stat Membru, şi de un examen oral;
- registrele electronice naţionale, ce vor fi interconectate până la 1 ianuarie 2012, vor fi realizate plecând de la o structura minimă comună ce va fi prezentată de către CE până la 1 ianuarie 2010;
- un manager de transport va fi sancţionat doar pentru acele fapte care îi sunt imputabile. Astfel, orice decizie de sancţionare poate fi contestată, iar înregistrarea sancţiunilor în registrul electronic se va face doar după o decizie definitivă în acest sens;
- va fi suficient ca o companie să poată face dovada capacităţii sale financiare pe baza conturilor anuale verificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, pe baza unei garanţii bancare sau a unui alt instrument financiar, cum ar fi asigurarea. S-a renunţat deci la limita minimă de 80% pentru lichidităţile imediate, în favoarea unui prag minim pentru capital si rezerve (9.000 euro pentru primul vehicul şi 5.000 euro pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat). De asemenea, valoarea în euro va fi stabilită anual şi nu o dată la 5 ani;
- numărul de vehicule administrate de un manager extern va fi limitat la 50, iar numărul de companii la patru. Grupul socialiştilor europeni a propus ca managerul intern de transport să administreze în mod direct maxim 250 de vehicule. Acest lucru este necesar deoarece managerul de transport trebuie să aibă şi condiţii decente de muncă.
Consiliul UE va discuta la începutul lunii iunie poziţia PE. În principiu, poziţia Consiliului este similară cu cea a Parlamentului. Dacă însă vor exista diferenţe de viziune, se va ajunge în scurt timp la un acord.
Întâlnirea a avut loc la solicitarea comisarului european, în cadrul reuniunii fiind abordate priorităţile acestuia în domeniul justiţiei precum şi priorităţile Comisiei juridice a Parlamentului European (JURI), al cărei prim-vicepreşedinte este europarlamentarul român. Cu acest prilej, Corlăţean a ridicat şi subiectul atacurilor agresive de ordin verbal şi fizic, precum şi retorica extremistă de tip neofascist din Italia la adresa comunităţii româneşti si a celei roma.
Europarlamentarul român i-a semnalat interlocutorului său că în România există o mare îngrijorare faţă de situaţia prezentă din Italia şi că social-democraţii români consideră că accentul trebuie pus de autorităţile italiene pe politica de integrare în societate, pe folosirea fondurilor europene aflate la dispoziţia Italiei pentru o politica coerentă de integrare, şi nu pe o politica represivă îndreptată împotriva unei colectivităţi. "Sunt inacceptabile tentaţiile spre expulzări colective şi i-am solicitat comisarului să fie deosebit de atent la pachetul legislativ privind imigraţia pe care guvernul de la Roma îl discută în aceste zile.
Am subliniat faptul că este necesar ca executivul comunitar să vegheze asupra conformităţii stricte a modificărilor legislative din Italia cu directiva 38/2004 şi legislaţia europeană din materie. Am primit toate asigurările din partea domnului Barrot că va fi deosebit de atent ca acest pachet legislativ să fie conform cu legislaţia europeană şi marile principii europene generoase în materie", a declarat Corlăţean. Un alt subiect de discuţie a fost solicitarea deputatul român pentru o implicare mai activă a Comisiei Europene pentru sprijinirea şi finanţarea unor programe europene de cooperare având ca obiect consolidarea independenţei justiţiei în Republica Moldova şi o necesară reformă a procuraturii în această ţară.
Jacques Barrot va prelua în iunie mandatul de comisar european în domeniul justiţiei de la Franco Frattini, care a fost numit recent ministru al afacerilor externe al Italiei.
Dezbaterea a fost solicitată de deputaţii socialişti din forul legislativ, fiind introdusă suplimentar pe agenda sesiunii plenare din această săptămână la cererea PSE. Potrivit lui Spidla, Uniunea Europeană trebuie să facă faţă problemelor reale cu care se confruntă populaţia romă, tensiunile sociale la care este supusă, romii se află la marginea societăţii. El a reamintit la Strasbourg că, cetăţenii romi trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi ca ceilalţi cetăţeni şi nu trebuie trataţi mai puţin favorabil, iar dreptul la libera circulaţie trebuie garantat tuturor persoanelor, jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie garantând acest drept. Totodată, oficialul UE susţine ca, cetăţenii romi trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi ca ceilalţi cetăţeni şi nu trebuie trataţi mai puţin favorabil.
Deputaţii romani au susţinut poziţia executivului european. Adrian Severin a apreciat ca, in Italia - o ţară demnă de respect şi apreciere - retorica "populistă a unor partide, unită cu doctrina neo-fascistă a altora, instigă la ura interetnică, încurajând pogromuri împotriva romilor şi pregătind terenul pentru noi legi antirasiale". Severin a atras atentia ca, roma-fobia a fost confundată cu fobia împotriva românilor, lucru sustinut si de Renate Weber, care a criticat lipsa de actiune a guvernului italian. "Acest lucru a fost posibil pentru că, din păcate, de mai multe luni, discursul rasist al unei părţi din presa italiană, dar şi al unor politicieni la vârf ne-a amintit de una din cele mai negre perioade din istoria recentă a Europei", a spus Weber. La rândul sau, Mircea Pascu a amintit "lecţiile" Comisarului Frattini privind respectarea drepturilor minorităţilor când România era stat candidat, iar "acum că suntem stat membru vedem ce se întâmplă cu minoritatea rromă într-un alt stat membru". In opinia sa, generalizările "sunt inacceptabile şi reprezintă încălcări ale drepturilor omului şi a principiilor europene; dacă se va continua astfel, vom pierde controlul la nivelul UE".
Pe de alta parte, Csaba Sogor si László Tökés au apreciat ca, problemele legate de minorităţi sunt foarte complexe, iar problema romilor este în toată Europa. Sogor a reiterat necesitatea înfiinţării în 2009 a unei Comisii privind drepturile minorităţilor, in timp ce Tökés a apreciat ca Parlamentul European nu făcut decât să privească în mod superficial aceasta problema.
Referitor la România, raportul deputatei daneze Britta Thomsen, adoptat de forul legislativ european, arată că 40% dintre cercetătorii care lucrează în sectorul privat sunt femei, media europeană fiind de 18%.
Raportul identifică de asemenea barierele sociale şi culturale care determină sub-reprezentarea femeilor în domeniul ştiinţei, descrie contextul actual în Uniunea Europeană şi punctează posibile soluţii şi bune practici pentru rezolvarea situaţiei actuale. Cercetarea este un sector esenţial pentru dezvoltarea economică a Uniunii Europene, iar în Europa trebuie să se recruteze încă 700.000 de cercetători în cadrul procesului de îndeplinirea a obiectivelor Strategiei de la Lisabona pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă. Deputaţii au atras atenţia asupra faptului că sistemele de educaţie din Europa continuă să promoveze "stereotipurile de gen, în special în domeniile de cercetare precum ştiinţele naturii", câta vreme deşi femeile reprezintă mai mult de 50% din studenţii UE şi obţin 43% din doctoratele din UE, ele deţin în medie doar 15% din posturile academice superioare şi, prin urmare, au în mod considerabil o influenţă mai scăzută în ceea ce priveşte funcţiile de decizie din cercetare.
Un aspect prioritar identificat în Comunicarea Comisiei Europene "Foaia de parcurs pentru egalitate între femei şi bărbaţi (2006-2010) este reprezentarea egală în procesul decizional, incluzând un obiectiv de 25% privind prezenţa femeilor în poziţii de conducere în sectorul public de cercetare. Ca atare, Parlamentul European invită statele membre să folosească modalităţi de recrutare mai transparente şi să respecte obligaţia de a asigura un echilibru de gen în cadrul comisiilor de evaluare, de selecţie şi în cadrul tuturor celorlalte comisii, precum şi în cadrul comisiilor nominalizate de evaluare. Membrii Parlamentului European critică obiectivul UE insuficient de 25%, şi aminteşte Comisiei Europene şi statelor membre că paritatea de gen implică o reprezentare a femeilor de cel puţin 40% .
Comisia şi statele membre sunt invitate să adopte măsuri pozitive, care să încurajeze cercetătoarele, să dezvolte în continuare programele de sprijin şi de îndrumare, precum şi politici de promovare cu obiective clare. Stabilirea de obiective obligatorii legate de ponderea cercetătoarelor şi a profesoarelor universitare sunt esenţiale pentru realizarea echilibrului de gen în domeniul ştiinţific. În plus, ar trebui elaborate programe de instruire şi sprijinire a tinerelor femei active în domeniul ştiinţei pentru a participa la programele de cercetare, cu scopul de a le ajuta să rămână în mediul academic şi în domeniul cercetării.
Deputaţii europeni mai solicită consolidare în continuare a reţelei femeilor oameni de ştiinţă la nivel naţional, regional şi la nivelul UE, aceasta fiind un instrument esenţial de abilitare a femeilor, atât pentru atragerea mai multor femei în cariere ştiinţifice, cât şi pentru încurajarea femeilor care activează acum ca oameni de ştiinţă, să participe la dezbaterea politicilor şi la consolidarea carierei lor profesionale. Deputaţii europeni încurajează universităţile, institutele de cercetare şi companiile private să adopte şi să aplice strategii care vizează egalitatea în cadrul organizaţiilor lor şi să desfăşoare evaluări ale impactului de gen în cadrul proceselor decizionale. Planurile de acţiune privind egalitatea de gen, din cadrul propunerii şi etapei de evaluare a celui de al 7-lea Program-cadru european, sunt considerate o componentă esenţială a strategiei generale legate de integrarea dimensiunii de gen şi a politicii privind egalitatea de gen a Uniunii Europene. Prin urmare, acestea trebuie să rămână o parte integrantă a finanţării europene pentru cercetare.
Exportul de mercur şi compuşi ai acestei substanţe din UE urmează a fi interzis, începând cu 15 martie 2011 se stipulează in proiectul de regulament adoptat de Parlamentul European la sesiunea sa plenara de la Strasbourg.
El este rezultatul unui compromis la care au ajuns Parlamentul European şi Consiliul în urma celei de-a doua lecturi în cadrul procedurii de co-decizie. Regulamentul va intra în vigoare după adoptarea formală de către Consiliu şi la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial UE. Compromisul prevede interzicerea exportului de mercur, care va intra în vigoare la 15 martie 2011 – cu trei luni mai devreme decât recomandarea a Consiliului, după ce iniţial, Comisia Europeană propusese intrarea în vigoare la 1 octombrie 2011. Potrivit raportului elaborat de Dimitrios Papadimoulis (GUE-NGL, Grecia) interzicerea exportului se referă nu numai la mercurul metalic, ci si la compuşii acestuia cum ar fi minereul de cinabru. Substanţe care conţin mercur şi sunt folosite în scopuri de cercetare sau medicale nu intră sub incidenţa acestei interziceri de export. Potrivit raportorului, PE va analiza, in 2010, necesitatea extinderii interzicerii. În plus, PE a insistat asupra garantării stocării mercurului din punct de vedere ecologic şi al sănătăţii. "Acesta este cel mai bun şi realist compromis pe care
l-am putut atinge, deoarece unele state membre s-au opus în mod vehement. Este o mare uşurare pentru fiecare care s-a angajat pentru interzicerea mercurului din viata noastră cotidiană, evitând astfel ca ţările în curs de dezvoltare sa devină depozitele de gunoi ale Europei", spune Papadimoulis.
Comisia Europeană va analiza de asemenea dacă interzicerea exportului va fi extinsă şi asupra altor compuşi, cu un conţinut mai redus de mercur şi a produselor care conţin mercur (termometre, instrumente pentru măsurarea tensiunii arteriale).
Mercurul este foarte toxic pentru oameni, mai ales dacă este transformat în mercur metilic. In plus, mercurul este bio-acumulativ, ceea ce înseamnă că se acumulează în lanţul alimentar. Mai multe studii ştiinţifice arată că din cauza mercurului se înregistrează complicaţii cardiovasculare şi o slăbire a sistemului imunitar. O cantitate minusculă poate influenţa negativ dezvoltarea creierului la copii nenăscuţi.
Utilizarea mercurului s-a redus considerabil la nivel UE si mondial. Cererea anuală mondială în 2005 s-a aflat la aproximativ 3.400 de tone, iar în UE-25 la 780 tone.
La nivel mondial mercurul este utilizat în mine aurifere, în industria clorosodică şi pentru producerea de PVC. În Uniunea Europeană industria clorosodică este încă un actor important, însă numărul celulelor ce conţin de mercur, necesare pentru producerea de clor este, din ce în ce mai redus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu