De la Bruxelles spre Europa date

---

Ministrul român de Interne, Cristian David va participa marţi, la Bruxelles, la seminarul "Combaterea corupţiei în Uniunea Europeană", care va fi găzduit de Parlamentul European.

Initiativa organizarii reuniunii apartine eurodeputatului Adina Valean. Seminarul isi propune sa abordeze tema coruptiei la nivelul Uniunii Europene, concentrandu-se asupra luptei impotriva coruptiei la nivel local.

Cu aceasta ocazie se va incerca un raspuns la intrebari precum: E coruptia un fenomen intalnit doar in anumite state membre sau e o problema la nivelul intregii Uniuni? Ce putem invata din experienta celorlalte state membre in privinta luptei impotriva coruptiei? Care sunt cele mai eficiente metode in combaterea coruptiei?
In cadrul seminarului, vor sustine prezentari Sebastiano Tine, Directoratul General de Justitie, Libertati Civile si Securitate Justice al CE, Wolfgang Rau, GRECO, Secretar executiv, Jana Mittermaier, presedinta biroului Transparency International din Bruxelles, eurodeputatii Istvan Szent-Ivanyi (Ungaria), Bill Newton-Dunn si Emma Nicholson (Marea Britanie), Stavros Lambrinidis, Vice-presentinte al Comisiei de Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne (Grecia), Jelko Kacin (Slovenia) si Vittorio Prodi (Italia).

Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, participă duminică, 25 mai, la Haga (Olanda) la conferinţa ce marchează a 60-a aniversare a Congresului Europei.
În 1948, Congresul de la Haga, sub preşedinţia onorifică a lui Winston Churchill, a pus bazele unificării europene după cel de-al doilea război mondial.

La sfârşitul săptămânii, liderii grupurilor politice de la Parlamentul European, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului, Janez Janša, s-au întâlnit cu reprezentanţi ai societăţii civile pentru a discuta despre următorii 20 de ani ai Uniunii Europene.

Italia riscă sancţiuni din partea Comisiei Europene şi declanşarea procedurii la Curtea Europeană de Justiţie dacă executivul european nu va fi notificat cu privire la măsurile adoptate de guvernul de la Roma pentru a combate imigraţia ilegală.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei, Friso Roscam Abbing, informaţiile privind măsurile menţionate trebuie transmise „cât mai curând posibil", în caz contrar existând posibilitatea declanţării procedurilor de sancţionare a Italiei. Abbing şi-a exprimat însă convingerea că documentele vor ajunge la Comisie pentru a putea fi examinate şi verificate, pentru a se afla dacă sunt în conformitate cu legile europene. Pentru moment, reprezentanţii Comisiei au refuzat să exprime un punct de vedere privind măsurile anunţate de Guvernul de la Roma, pe motiv că nu au fost informaţi oficial cu privire la conţinutul acestora.

Săptămâna aceasta, guvernul italian a decis înfiinţarea delictului de imigraţie ilegală, măsură-cheie în lupta împotriva imigraţiei clandestine, a anunţat ministrul italian de Externe, Franco Frattini, fost comisar european pentru justiţie. Noile legi prevăd posibilitatea expulzării imediate, în caz de condamnare la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de doi ani, precum şi restricţii asupra reîntregirii familiale prin introducerea testelor ADN. Principalele măsuri incluse în decretul-lege prevăd: obligativitatea pentru cetăţenii comunitari care vor să rămână în Italia pentru o perioadă ce depăşeşte trei luni de a se înscrie la Evidenţa Populaţiei indicând domiciliul. Aceştia trebuie să facă dovada unui venit legal şi să deţină o asigurare de sănătate, care să acopere costurile asistenţei medicale în Italia. În cazul în care nu sunt respectate aceste condiţii, primăriile vor putea refuza acordarea rezidenţei, iar acesta devine unul dintre motivele imperative de ordin public, pentru care se poate cere îndepărtarea imediată de pe teritoriul italian a cetăţeanului comunitar. Decretul include şi o prevedere care vizează limitarea numărului de adăposturi improvizate.

Înfiinţarea de tabere de către străinii aflaţi în situaţie ilegală va fi pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi cu amendă cuprinsă între 10.000 şi 30.000 de euro. De asemenea, se prevede o creştere a pedepselor pentru imigranţii clandestini care comit delicte; străinii condamnaţi la o pedeapsă mai mare de doi ani pot fi expulzaţi imediat, dreptul la reunificare familială se restricţionează prin introducerea testelor ADN, detenţia imigranţilor ilegali se prelungeşte de la două la 18 luni, anticipând o directivă europeană în materie. În plus, sunt prevăzute puteri sporite pentru prefecţii marilor oraşe, care pot adopta ordonanţe de urgenţă din motive de siguranţă, în vederea expulzării imigranţilor care comit infracţiuni sau care nu au un venit minim lunar.
Pachetul de măsuri facilitează accesul poliţiei municipale la banca de date a Ministerului de Interne şi prevede pedepse sporite pentru infracţiunile comise împotriva unor persoane vârstnice sau cu dizabilităţi, închisoare până la 3 ani pentru folosirea minorilor la cerşit, plus decăderea din drepturile părinteşti dacă făptuitorul este părintele copilului. Alte măsuri vizează confiscarea locuinţelor închiriate la negru unor imigranţi clandestini, stoparea căsătoriilor de conveninenţă, în scopul dobândirii cetăţeniei italiene, restricţii la libera circulaţie în Italia pentru solicitanţii de azil. (Carmen Dinu)