Folclor ucrainean de pe Tisa la Institutul Cultural Român din Bucureşti

---

Miercuri, 28 Mai, de la ora 18,00, este rândul ucrainenilor de pe Tisa, din nordul Maramureşului, să-şi prezinte tradiţiile muzicale în cadrul programului „Ultimii rapsozi” de la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti).

Ana Matus, Ileana Malearciuc, Ana Holovcici, Hafia Cobel, Ileana Bilan, Ana Popovici, Ioan Ostaş din satul Crăciuneşti şi Mihai Bobriuc, Nicolae Grijiac şi Ivan Lăzărciuc din Lunca la Tisa vor interpreta cântece de dragoste, de cătănie, de nuntă – unele satirice, altele încărcate de dramatism.

Satele Crăciuneşti şi Lunca la Tisa, situate în nordul Maramureşului, la frontiera cu Ucraina, fac parte din comuna Bocicoiu Mare, atestată documentar în 1442. Până după cel de-al doilea război mondial, comuna se întindea pe ambele maluri ale râului iar Lunca la Tisa era sat ucrainean. După restabilirea graniţei, Lunca la Tisa a trecut pe teritoriul României, schimbându-şi denumirea din Luh în Lunca iar satul Crăciuneşti a fost împărţit între cele două ţări.

„Vremurile tulburi şi dorurile nu au reuşit să stingă sufletul ucrainenilor de la sud de Tisa. Venite de departe şi din vremuri străvechi, cântecele şi poveştile ucrainenilor din Crăciuneşti şi Lunca la Tisa continuă să surprindă şi să emoţioneze (...) Nu poate fi ignorată contaminarea, întrepătrunderea firească a elementelor etnice româneşti şi ucrainene existente în nordul Maramureşului. Muzicile s-au influenţat reciproc. (...) Contactul, pe de o parte cu muzica românească şi rusească, iar pe de cealaltă parte cu creaţiile de tip occidental, explică bogăţia şi diversitatea liniilor melodice” – spune dr. Grigore Leşe, iniţiatorul programului „Ultimii rapsozi”. „Ultimii rapsozi”, program lunar al ICR, oferă unui public citadin posibilitatea de a se familiariza cu folclorul autentic – atât cel tradiţional românesc, cât şi cel al minorităţilor din România. Un deziderat urmărit prin acest program este conştientizarea faptului că arta tradiţională, reprezentând o valoare identitară fundamentală, formează un patrimoniu imaterial care trebuie respectat şi păstrat. În seria de întâlniri de la ICR s-au făcut auzite până acum ţambalul lui Zaim Petru din Câmpulung Moldovenesc, polifoniile aromânilor fărşeroţi din Cogealac, horea în grumaz a lui Gherasim Cârtiţă din Ţara Lăpuşului şi banda gorjeană a lui Nea Alită Piţigoi. În luna iunie, ICR va fi gazda a 25 de săteni din Vinerea, judeţul Alba, care ne vor îmbia „pă ospăţ”, iar în iulie vom călători la Şinca Nouă, Braşov. Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile – se arată într-un comunicat al Institutului Cultural Român. (Tudor Cristian)