Guvernul României...

---

În cazul unei situaţii de urgenţă, ministerul care gestionează factorul de risc care a generat situaţia are responsabilitatea comunicării, până la convocarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. După convocarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, comunicarea revine structurii responsabile din cadrul Centrului Operaţional Naţional, respectiv centrului de comunicare şi informare publică.
Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa de astăzi, Strategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă.
Strategia urmăreşte îmbunătăţirea comunicării în cadrul relaţiei dintre gestionarul situaţiei, mass-media şi public, în special în primele ore ale situaţiei de urgenţă, considerate critice.
La nivel local, responsabilitatea comunicării, până la convocarea comitetului judeţean/local pentru situaţii de urgenţă, revine prefecturii/primăriei, prin persoana desemnată de prefect/primar, sprijinită de specialişti din structurile administraţiei publice locale. După convocarea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, responsabilitatea revine structurii responsabile din cadrul centrului operaţional judeţean/al Municipiului Bucureşti, respectiv centrul de informare publică organizat la nivelul prefecturii sau, după convocarea comitetului local pentru situaţii de urgenţă municipal/orăşenesc, centrului operativ activat la nivelul municipiului, oraşului, comunei.
Pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea comunicării între instituţiile care gestionează situaţiile de urgenţă, mass-media şi public, în special în primele ore ale situaţiei de urgenţă, considerate critice, se propune realizarea unui ghid. Prin procedurile cuprinse în Ghidul de comunicare în timpul situaţiilor de urgenţă şi regulile generale pe care le recomandă se încearcă să se pună bazele informării populaţiei în mod coordonat, fără confuzii care pot apărea inevitabil dacă nu este statuat un flux informaţional direcţionat unitar şi coerent de toate componentele sistemului, către un singur canal de comunicare, iar informaţiile se difuzează de mai multe surse. Prin informarea cu privire la ajutorul şi chiar eventuale condiţii de supravieţuire pe care le poate asigura statul imediat după producerea situaţiei se poate reduce impactul situaţiilor de urgenţă asupra populaţiei.
Acest ghid se poate folosi şi aplica la orice tip de situaţie de urgenţă care poate apărea pe teritoriul României. În plus, se are în vedere şi necesitate pregătirii pentru managementul consecinţelor generate şi de pandemii sau atacuri teroriste.
Pentru a se atinge scopul Strategiei de comunicare, iar Ghidul de comunicare să fie eficient, este important ca măsurile stabilite să fie luate şi cunoscute anterior apariţiei unei situaţii de urgenţă de toate instituţiile şi autorităţile publice implicate şi să fie cunoscute regulile de comunicare în timpul şi după producerea situaţiilor de urgenţă.
Strategia mai prevede înfiinţarea, în timpul unei situaţii de urgenţă, a centrelor de comunicare şi informare publică, sub conducerea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi având ca bază structura de comunicare şi relaţii publice care trebuie să existe în fiecare centru operaţional.
Centrele operaţionale trebuie să aibă o structură de comunicare şi relaţii publice, care, în timp de normalitate, dispune de cel puţin un angajat la nivel judeţean şi de cel puţin doi angajaţi la nivel naţional. Aceşti angajaţi sunt ofiţerii de informare publică şi au responsabilitatea activării şi funcţionării ghidului.
În funcţie de amploarea situaţiei de urgenţă se va înfiinţa un centru pentru informarea publicului. Acesta trebuie să dispună de una sau două linii telefonice în regim gratuit, linii verzi, diferite de numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112. Operatorii liniei 112 vor fi informaţi cu privire la activarea noilor numere de telefon pentru informarea publicului şi trebuie să redirecţioneze apelurile care nu fac obictul numărului unic pentru apeluri de urgenţă către linia verde. Linia verde pentru apelurile publicului va fi promovată rapid pe toate canalele de comunicare.
Perioada de implementare a Strategiei este 2008 – 2010. Coordonarea implementării Strategiei se realizează de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
Planul de implementare a Strategiei de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă se aprobă prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, în termen de 60 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, un Memorandum care stabileşte Planul de acţiuni pe 2008 al Programului Naţional de Reforme, a anunţat Purtătorul de Cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.
„Acest plan stabileşte responsabilităţile exacte ale fiecărei instituţii, precum şi termenele până la care să fie puse în practică pentru aplicarea Programului Naţional de Reforme”, a afirmat Purtătorul de Cuvânt al Guvernului.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi membrii Cabinetului vor avea pe 3 iunie o reuniune dedicată dezbaterilor asupra acestui plan.
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea a precizat că România, ca stat membru al Uniunii Europene, a trimis la Bruxelles Programul Naţional de Reforme în iulie 2007. Comisia Europeană a făcut o serie de recomandări tuturor statelor membre.
România a primit cinci recomandări de ţară care se referă la: consolidarea capacităţii administrative, evitarea politicii fiscale prociclice, reducerea procedurilor şi întârzierilor administrative în scopul îmbunătăţirii mediului de afaceri, o abordare integrată a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, consolidarea măsurilor de combatere a fragmentării structurilor de cercetare.
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene a arătat că Planul de acţiuni pe 2008 pentru aplicarea Programului Naţional de Reforme, adoptat astăzi de Guvern, conţine 34 de măsuri împărţite astfel: 11 măsuri pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative, trei măsuri de politică fiscală şi bugetară, patru măsuri pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, 14 măsuri pentru muncă şi educaţie, şi două măsuri pentru sectorul cercetării.
Între aceste acţiuni, secretarul de stat Adrian Ciocănea a menţionat:
* Elaborarea până la sfârşitul anului a unui cod administrativ şi a unui cod de procedură adminsitativă
* Creşterea capacităţii administrative pentru întărirea accesului IMM-urilor la instituţiile publice
* Dezvoltarea expertizei comisiei de supraveghere în piaţa asigurărilor
* Introducerea componentei de programare bugetară şi monitorizare a cheltuielilor de personal
* Identificarea şi eliminarea unui număr de 25 de autorizaţii şi stabilirea unui mecanism de notificare a practicilor administrative excesive simplificarea procedurilor de autorizare în domeniul mediului
* Elaborarea şi adoptarea modalităţilor de implementare a principiilor flexisecurităţii în domeniul educaţiei
* Înfiinţarea unui birou unic pentru proceduri de recrutare a angajaţilor
* Reabilitarea infrastructurii unităţilor de învăţământ din mediul rural
* Implementarea cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
* Finalizare informatizării sistemului de învăţământ.
Planul de acţiuni pe 2008 al Programului Naţional de Reforme va fi discutat în cadrul unei mese rotunde publice care se va desfăşura pe 23 mai, împreună cu partenerii sociali, partidele politice, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice din România. Ulterior, Programul Naţional de Reforme actualizat va fi transmis Comisiei Europene.

Membrii Biroului Electoral Central vor primi, începând cu data încheierii procesului–verbal de învestire, o indemnizaţie de 66 lei pentru fiecare zi de activitate, care se suportă din bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, stabileşte o Hotărâre aprobată astăzi de Guvern.
Statisticienii, informaticienii şi personalul tehnic auxiliar care participă la executarea operaţiunilor generate de activitatea de la Biroul Electoral Central vor primi, la rândul lor, o indemnizaţie de 50 lei pentru fiecare zi de activitate, care se suportă tot din bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Guvernul a modificat, astfel, HG nr. 266/2008 privind cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2008, indexând indemnizaţiile cu rata inflaţiei.
Aceste modificări nu influenţează bugetul alocat pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2008.
Informaţii de background
HG 266/2008 stabilea indemnizaţii de 50 lei pe zi de activitate pentru membrii Biroului Electoral Central, iar pentru statisticienii, informaticienii şi personalul tehnic auxiliar, 35 lei pe zi de activitate.

Populaţia din judeţul Cluj afectată de inundaţiile din ultima perioadă va primi ajutoare umanitare de urgenţă, potrivit unei Hotărâri aprobate în şedinţa Executivului de astăzi.
„Ajutorul se acordă cu titlu gratuit, în limita sumei de 30.000 lei şi constă în alimente şi apă minerală”, a declarat Purtătorul de Cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru. Ea a arătat că populaţia din zonele afectate de inundaţii va primi 5.000 de litri de apă minerală, 900 kg de conserve de carne şi 600 kg conserve de pate de ficat, 300 de litri de ulei rafinat din floarea soarelui şi 300 de kilograme de zahăr.
Produsele, care se scot din rezervele de stat, vor fi transportate în regim de urgenţă în judeţul Cluj, cu mijloace auto proprii ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat sau ale unor societăţi comerciale angajate de aceasta.
Distribuirea produselor acordate ca ajutor umanitar de urgenţă se face de către Instituţia Prefectului din judeţul Cluj.

Guvernul a alocat astăzi peste 4,5 milioane lei noi pentru plata lucrărilor de execuţie a 14 cămine culturale ale căror lucrări au fost finalizate, precum şi pentru continuarea lucrărilor la alte 42 de cămine culturale din mediul rural şi mic urban, a anunţat Camelia Spătaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, la finalul şedinţei de Guvern.
„Guvernul a adoptat anul trecut un Program naţional pentru construirea de aşezăminte culturale în localităţile unde astfel de obiective nu există sau pentru reabilitarea şi modernizarea celor existente”, a declarat Camelia Spătaru.
Prin acest Program 84 de localităţi din mediul rural sau mici oraşe vor avea cămine culturale noi, alte 5 cămine culturale urmând să fie reabilitate. În total, Programul include 89 de proiecte.
Căminele culturale sunt construite în localităţi din toată ţara, ca urmare a solicitărilor formulate de autorităţile locale, vor fi amenajate şi vor avea o dotare minimală, cum ar fi videoproiectoare şi instalaţii de sunet.
„Prin această iniţiativă Executivul şi-a propus să crească accesul la informaţie şi cultură al cetăţenilor din mediul rural şi din oraşele mici” a mai afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Programul pentru construirea de aşezăminte culturale este prevăzut să se deruleze până în anul 2010.

Guvernul a decis, în şedinţa de astăzi, alocarea sumei de 2,5 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor privind realizarea Centrului Judeţean pentru Cultură şi Administraţie Publică - Barbu Ştirbei Călăraşi, a anunţat Purtătorul de Cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.
„Banii se acordă bugetului propriu al judeţului Călăraşi, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, a precizat Camelia Spătaru.
Până în prezent, din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Călăraşi au fost finanţate lucrările de amenajare a sediului în care va funcţiona Centrul judeţean, lucrările la adăpostul de apărare civilă, lucrări de conservare şi amenajare exterioară a Centrului. De asemenea, au fost asigurate utilităţile pentru întregul ansamblu al Centrului Cultural. Sumele alocate astăzi prin Hotărâre de Guvern sunt destinate continuării şi finalizării Centrului Judeţean pentru Cultură şi Administraţie Publică - Barbu Ştirbei Călăraşi, vizând în principal execuţia lucrărilor la sala de spectacol, amenajarea scenei şi a spaţiilor tehnologice necesare funcţionării centrului în condiţii optime.

INFORMAŢIE DE PRESĂ privind acte normative care ar putea fi incluse pe Agenda de lucru* a Şedinţei Guvernului României din 21 mai, ora 10:00
PROIECTE DE LEGE
1. PROIECTUL LEGII organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România
 Notă pentru redactori: Proiectul de lege prevede crearea Sistemului Statistic Naţional, care va reuni într-un ansamblu unitar principalii producători de statistici oficiale, respectiv Institutul Naţional de Statistică, direcţiile sale teritoriale şi Oficiile de statistică ale administraţiei publice centrale şi locale şi ale altor autorităţi şi instituţii publice.
PROIECTE DE HOTĂRÂRE
1. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere
 Notă pentru redactori: Actul normativ reglementează managementul calităţii apei de îmbăiere, în vederea conservării şi protecţiei mediului, precum şi pentru protejarea sănătăţii oamenilor.
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind unele măsuri pentru organizarea Zilei Justiţiei în anul 2008
 Notă pentru redactori: Actul normativ prevede alocarea, din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, a sumei de 50.000 lei din pentru organizarea „Zilei Justiţiei” pe data de 6 iulie.
3. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă
 Notă pentru redactori: Strategia are ca obiective planificarea şi implementarea unui sistem de comunicare coordonat pe timpul situaţiilor de urgenţă, care să contribuie la îmbunătăţirea şi eficientizarea comunicării atât între componentele Sistemului Naţional pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă, dar mai ales cu mass-media şi populaţia afectată.
*Agenda de lucru este definitivată la începutul şedinţei Guvernului, iar Biroul de Presă comunică ulterior actele adoptate de Executiv

Autorităţile vor activa planurile de intervenţie şi vor monitoriza zonele cu risc, în special acolo unde va fi instituită avertizare Cod Galben, a declarat miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, secretarul de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Victor Paul Dobre.
„În cursul după-amiezii de astăzi vor avea loc renuniuni ale comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, în special în judeţele cu Cod Portocaliu. Se vor avertiza toate primăriile, se vor activa planurile de intervenţie şi se vor monitoriza zonele de risc. Am alertat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi toate unităţile, cu precădere cele cu Cod Portocaliu”, a explicat oficialul MIRA. El a dat asigurări că inspectoratele sunt pregătite pentru intervenţie, cu tot ceea ce înseamnă echipamente, materiale, etc.
„Este posibil, ca urmare a evoluţiilor meteorologice, să avem o situaţie de cod portocaliu. Este o situaţie preocupantă, pentru să se prognozează, local, 50-60 litri pe metru pătrat, izolat chiar peste 70-80 litri, ceea ce ne poate crea probleme deosebite în special în zonele montane şi de deal”, a adăugat Victor Paul Dobre.
Secretarul de stat a recomandat populaţiei să respecte indicaţiile autorităţilor locale, în special în ceea ce priveşte evacuarea zonelor cu risc.
„În cazul în care autorităţile solicită evacuarea unor zone, recomandăm populaţiei să răspundă imediat acestor dispoziţii”, a precizat Victor Paul Dobre.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o Hotărâre prin care reglementează managementul calităţii apei de îmbăiere, în vederea conservării şi protecţiei mediului, precum şi pentru protejarea sănătăţii oamenilor.

De asemenea, Hotărârea stabileşte cadrul legal pentru monitorizarea şi clasificarea calităţii apei de îmbăiere, precum şi pentru furnizarea către public a informaţiilor relevante în legătură cu aceasta.
Potrivit actului normativ, în situaţia în care, în urma evaluării calităţii apei de îmbăiere, a fost identificat un risc pentru sănătate oamenilor sau se preconizează existenţa unui astfel de risc, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi direcţiile bazinale ale Autorităţii Naţionale Apele Române (ANAR), în colaborare cu autorităţile publice locale, adoptă de urgenţă măsurile necesare pentru a preveni expunerea utilizatorilor.
Prevederile se aplică apelor de suprafaţă utilizate pentru îmbăiere pentru care autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti preconizează un număr mare de utilizatori şi pentru care nu există o interdicţie sau recomandare permanentă împotriva îmbăierii.
Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti asigură monitorizarea parametrilor de calitate stabiliţi conform prevederilor legale, stabilind un program calendaristic de monitorizare pentru fiecare zonă de îmbăiere, înainte de începerea fiecărui sezon de îmbăiere. Primul program calendaristic de monitorizare se va stabili începând cu sezonul de îmbăiere 2008.
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (ISPB) şi Autoritatea Naţională Apele Române (ANAR) au obligaţia de a identifica şi întocmi, până la data de 15 mai, lista cu apele de îmbăiere. Lista se comunica ulterior Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, până la data de 25 mai.
Monitorizarea se realizează, pentru fiecare prelevare a probelor, într-un termen de maximum 4 zile de la data specificată în programul calendaristic de monitorizare.
Evaluarea calităţii apei de îmbăiere se realizează de către ISPB, pe baza datelor raportate la sfârşitul fiecărui sezon de îmbăiere de către autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Evaluarea se face pentru fiecare apă de îmbăiere, după sfârşitul fiecărui sezon de îmbăiere şi având în vedere datele înregistrate în cele trei sezoane de îmbăiere precedente.
Pe baza rezultatelor evaluării, ISPB clasifică apele de îmbăiere, ca fiind de calitate:
* nesatisfăcătoare;
* satisfăcătoare;
* bună;
* excelentă.
Prima clasificare efectuată astfel se realizează la sfârşitul sezonului de îmbăiere 2015.
Rezultatele monitorizării sunt comunicate ISPB de către autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti la sfârşitul fiecărui sezon de îmbăiere, până la data de 15 octombrie a anului în curs. Rezultatele monitorizării se utilizează pentru elaborarea setului de date pe patru ani privind calitatea apei de îmbăiere.
Autorităţile de sănătate publică pot introduce o interdicţie permanentă a îmbăierii sau o recomandare permanentă împotriva îmbăierii înainte de sfârşitul perioadei de cinci ani, în cazul în care Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi ANAR consideră că obţinerea calităţii „satisfăcătoare” ar fi imposibilă sau prea costisitoare.
O altă prevedere a hotărârii adoptate stabileşte că probele prelevate în timpul poluărilor pe termen scurt nu vor fi luate în considerare.
În timpul situaţiilor anormale, programul calendaristic de monitorizare poate fi suspendat de către autorităţile de sănătate publică, urmând să fie reluat imediat ce este posibil, după încetarea situaţiei anormale.
Ministerul Sănătăţii Publice, prin ISPB, informează Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Comisia Europeană de orice suspendare a programului calendaristic de monitorizare, indicând motivele suspendării, cel mai târziu în următoarea raportare anuală.
ISP Bucureşti întocmeşte anual raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere pe care îl transmite Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile până la 31 decembrie.
România poate transmite Comisiei Europene până în la 31 decembrie 2014 observaţii şi propuneri la raportul realizat de aceasta în domeniul apelor de îmbăiere, în anul 2008.
Metodologia de monitorizare şi evaluare a zonelor de îmbăiere se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice în termen de 90 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii şi se va publica în Monitorul Oficial.
Informaţii de background
Prevederile actului normativ sunt în concordanţă cu normele europene în domeniul, respectiv Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi abrogare a Directivei 76/160/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 64/2006.
În prezent, supravegherea zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere din România se realizează conform HG nr. 88/2004, iar analiza calităţii apelor de îmbăiere se realizează potrivit HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.

(sursa CAPP)