Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu fostul secretar de stat în administraţia Statelor Unite, Madelaine Albright, aflată în vizită în România.
Şeful Executivului a mulţumit doamnei Albright pentru sprijinul constant acordat României în calitate de secretar de stat în administraţia Statelor Unite: „Doamna Albright a jucat un rol crucial în dezvoltarea parteneriatului strategic dintre România şi SUA, contribuind, astfel, destul de mult la consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări”.
Evoluţiile din zona Balcanică, Kosovo, Serbia, rolul pe care-l joacă România în Europa de Sud-Est ca factor de stabilitate şi de consolidare în această regiune, au fost temele discuţiei dintre primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi doamna Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA.
De asemenea, primul-ministru a apreciat eforturile doamnei Madeleine Albright în consolidarea democraţiei şi educarea politică a tinerilor din România, a elitelor.
Doamna Madeleine Albright a declarat că se consideră „prieten al României”. „Mă bucur că România şi-a realizat idealurile de a deveni membru al Uniunii Europene şi al NATO”, a afirmat doamna Albright.
Fostul secretar de stat al SUA se află pentru câteva zile în România, pentru a implementa proiectul de vaccinare obligatorie împotriva virusului HPV, una dintre cauzele îmbolnăvirii de cancer de col uterin.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a precizat că Executivul intenţionează să continue Programul de parteneriat în domeniul sănătăţii, care a funcţionat între autorităţile române şi compania reprezentată de fostul secretar de stat Madelaine Albright. „Împreună cu doamna Albright am evaluat posibilitatea de a continua Programul de parteneriat în domeniul sănătăţii, prin lansarea unui Program de prevenire a cancerului de col uterin, prin măsuri de vaccinare”, a precizat primul-ministru. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii vor evalua includerea acestui Program de prevenire a cancerului de col uterin, între Programele de monitorizare a sănătăţii populaţiei.
Fostul secretar de stat SUA a subliniat importanţa prevenţiei acestei afecţiuni şi a precizat că este esenţial ca Executivul să sprijine programul de vaccinare a tinerelor din şcoli, începând din această toamnă. „Susţinem un Program pentru vaccinare a tinerelor din România, pentru a se realiza prevenirea cancerului de col uterin, şi, probabil, că va începe din această toamnă, când se vor relua cursurile în şcoli”, a arătat doamna Albright.
La întrevedere au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.
Transcrierea declaraţiilor primului-ministru Călin Popescu- Tăriceanu după întâlnirea cu Madelaine Albright
Călin Popescu-Tăriceranu: Mi-a făcut o deosebită plăcere să o întâlnesc pe doamna Albright, care a fost şi este unul din prietenii constanţi ai României.
Îmi aduc aminte cu mare plăcere vizita pe care a făcut-o în România, când l-a însoţit pe preşedintele Bill Clinton, în 1997, şi după aceea am avut şi alte ocazii în care ne-am întâlnit, de exemplu la Madrid, în anul 2005.
Doamna Albright, în calitate de secretar de stat, a jucat un rol crucial în dezvoltarea parteneriatului strategic intre Statele Unite şi România, şi sigur că în acest fel a ajutat extrem de mult la consolidarea relaţiilor bilaterale.
Astăzi am avut un interesant schimb de idei care a cuprins zona politică. Am discutat despre situaţia din Balcani, despre evoluţiile din zonă, despre Kosovo, despre Serbia, şi despre rolul pe care România îl joacă în acest moment în Europa de Sud-Est ca factor de stabilitate şi consolidare în regiune.
De asemenea, am discutat şi un alt subiect foarte import pentru care dna Albright acordă foarte mult timp şi energie: este vorba de măsurile de prevenire a cancerului uterin la femei. Şi, în acest context am evaluat posibilităţile ca în România să lansăm un program de prevenire a cancerului uterin printr-un program de vaccinare.
Este important de ştiut că în România este o mare incidenţă la femei a cancerului uterin, mai mare decât a cancerului de sân, şi de aceea trebuie şi o atenţie mai mare acordată acestei probleme. La discuţie au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi desigur că în perioada următoare va trebui, alături de programele de monitorizare, de screening cum sunt ele numite mai exact, a diferitelor forme de cancer la femei, să facem evaluările pentru a putea demara şi un astfel program de vaccinare împotriva cancerului uterin.
Îi mulţumesc foarte mult doamnei Albright pentru prezenţa repetată în România, pentru eforturile pe care le-a făcut.
Am discutat de altfel şi de rolul pe care ar putea să îl joace Institutul Naţional Democratic, care ţine de Partidul Democrat, în consolidarea democraţiei şi în educarea politică a tinerelor generaţii şi a elitelor politice din România. Cred că este de asemenea un lucru care merită considerat cu toată seriozitatea şi îi mulţumesc pentru contribuţia pe care a avut-o în ceea ce înseamnă evoluţia şi democratizarea României.
Madelaine Albright: Vă mulţumesc domnule Prim - ministru. Într-adevăr a fost o mare plăcere pentru mine să mă întâlnesc cu dumneavoastră. Vă mulţumesc foarte mult pentru timpul pe care mi l-aţi alocat, pentru discuţia foarte interesantă privitoare la toate chestiunile pe care le –aţi menţionat. Chiar mă consider o foarte bună prietenă a României şi sunt acum foarte mulţumită că visele dumneavoastră s-au îndeplinit: aderarea la NATO şi EU şi de toate lucrurile pe care le întreprindeţi pentru dezvoltarea României şi pentru poporului român.
Am venit acum în România pentru a discuta cu precădere despre chestiunile legate de sănătate deoarece sănătatea societăţii conduce la democraţie şi este cea mai potrivită modalitate de abordarea a propriului popor. Cred că sănătatea este aspectul esenţial al acesteia.
S-a înregistrat o evoluţie remarcabilă în studiul cancerului, în principal al cancerului de col uterin, care a permis elaborarea unui vaccin pentru prevenirea sa. Adeseori ne confruntăm cu probleme odată ce a apărut cancerul dar acum avem acest vaccin care a fost creat pentru prevenirea lui.
În cursul discuţiei noastre despre importanţa imunizării, cred că s-a înţeles importanţa prevenirii şi sper că veţi putea sprijini programul pentru vaccinarea tinerelor femei din această ţară împotriva acestei maladii, aceasta va fi parte a programului dumneavoastră, începând probabil cu această toamnă, când tinerele se întorc la şcoală.
Vă sunt foarte recunoscătoare pentru discuţia pe marginea chestiunilor de sănătate şi a cancerului de col uterin, şi trebuie, domnule Prim ministru, să remarc uimitoarea relaţie între SUA şi România. Cred că este una dintre cele mai bune relaţii ale Statelor Unite ale Americii. Nu vorbesc în calitate de reprezentant al Guvernului SUA dar trebuie să remarc cooperarea ţării dvs. în Irak, Afganistan, Kosovo, care este foarte importantă şi sunt foarte recunoscătoare pentru acest lucru cât şi pentru timpul pe care mi l-aţi alocat.
Vă doresc numai bine!
Obiectivele Planului de acţiune pe 2008 al Strategiei Lisabona vor ajuta România să devină o ţară cu o economie mai puternică, cu un mediu de afaceri mai atractiv, care să permită crearea bunăstării pe care fiecare cetăţean o aşteaptă, a afirmat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul întâlnirii de lucru cu comisarul european Leonard Orban şi reprezentanţi ai secretariatului Comisiei Europene pe tema Planului Naţional de Reforme - Agenda Lisabona.
Planul de acţiune pe 2008 va fi supus unei largi consultări publice.
„Avem patru obiective principale: creşterea investiţiilor în domeniul cercetării, inovării şi cunoaşterii, promovarea potenţialului investiţional al IMM – urilor, îmbunătăţirea angajării prin crearea unei pieţei a muncii mai flexibile şi o politică energetică care să ţină cont de schimbările climatice”, a afirmat primul-ministru.
România este prima ţară care a aprobat un Plan de acţiune pe 2008 referitor la Strategia Lisabona, a precizat comisarul european Leonard Orban. „Faptul că România este prima ţară care a răspuns solicitării Comisiei Europene este un semnal extrem de important, pe care Comisia Europeană îl apreciază în mod deosebit”, a afirmat comisarul european.
Leonard Orban a adăugat că Planul de acţiuni al României pe 2008 pentru Strategia Lisabona este un punct important pe baza căruia se poate construi un set de măsuri menite să valorifice potenţialul României. ”În opinia Comisiei Europene, acest potenţial de dezvoltare va mai exista poate 5-7 ani, iar aceste măsuri trebuie să fie cât mai repede în aplicare. Comisia Europeană este aici să ajute România pentru atingerea obiectivelor pe care şi le doreşte şi pentru aplicarea Strategiei Lisabona”, a afirmat comisarul european Leornad Orban.
De asemenea, şeful Executivului a arătat că în cadrul întrevederii s-a discutat şi despre modul în care sunt abordate la nivelul Comisiei Europene temele referitoare la Politica Agricolă Comună şi despre evoluţia pieţelor agricole.
Declaraţii comune de presă susţinute de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi de Comisarul european Leonard Orban
Călin Popescu Tăriceanu: Am avut o lungă întâlnire de lucru cu Comisarul european Leonard Orban şi cu alţi reprezentanţi ai Comisiei Europene.
Am discutat, în principal, teme referitoare la evoluţia politicilor europene şi în special la noul ciclu al Strategiei Lisabona pentru perioada 2008-2010. Consiliul European de primăvară din luna martie a evaluat programele naţionale de reformă şi a aprobat ca următorul ciclu al Strategiei Lisabona să se concentreze asupra anumitor reforme structurale. Aceste reforme trebuie să pregătească mai bine Uniunea Europeană pentru a face faţă concurenţei economice globale, să contracareze creşterea preţului la petrol şi la gaze naturale, la alte bunuri de consum, produsele agricole, precum şi la necesitatea de a face faţă turbulenţelor de pe pieţele financiare.
Astăzi am avut o discuţie pe marginea recomandărilor pe care România le-a primit de la Comisia Europeană, în urma unei analize a Planului Naţional de Reformă, iar ieri, în şedinţa de Guvern, am adoptat Planul de acţiune pentru anul 2008 al Strategiei Lisabona.
Acest Plan de acţiune este propus dezbaterii publice. Vrem să facem o dezbatere publică cât mai largă, pentru ca, dincolo de un grup restrâns de persoane avizate în legătură cu obiectivele Agendei Lisabona, să generăm o cunoaştere cât mai bună la un număr cât mai mare de cetăţeni a acestor obiective, care vor ajuta, fără îndoială, România să devină o ţară cu o economie mai puternică, cu un mediu de afaceri mai atractiv, cu o economie care să permită, în final, crearea bunăstării pe care fiecare cetăţean o aşteaptă.
În urma discuţiilor din şedinţa de guvern şi pe baza consultărilor cu reprezentanţii Comisiei Europene, vom pune în continuare accentul pe cele patru obiective prioritare:
- Primul obiectiv: creşterea investiţiilor în domeniul cercetării, inovării şi cunoaşterii;
- al doilea obiectiv: promovarea potenţialului investiţional, în special al întreprinderilor mici şi mijlocii; avem acel program de simplificare a procedurilor birocratice administrative pentru a face mediul de afaceri cât mai eficient, pentru a-l face cât mai potrivit pentru dezvoltare;
- al treilea obiectiv: îmbunătăţirea angajării, inclusiv prin crearea unei pieţe a muncii mai flexibilă;
- Al patrulea obiectiv: o politică energetică eficientă şi integrată la nivelul Uniunii Europene, care să ţină cont de schimbările climatice.
În cadrul întâlnirii de astăzi am abordat şi alte teme din agenda europeană, din perspectiva Consiliului European din luna iunie. Am avut şi posibilitatea să aflu modul în care sunt văzute şi abordate la nivelul Comisiei o serie de teme care ţin de interesul nostru. Un exemplu concret ar fi discuţia care începe pe reforma Politicii Agricole Comune, în care România are un interes major datorită potenţialului agriculturii româneşti şi mai cu seamă datorită evoluţiei pieţei produselor agricole, care ne face să avem convingerea că, investind în modernizarea agriculturii, România va avea un avantaj pe termen mediu şi lung.
Leonard Orban: Mai întâi de toate, aş dori să subliniez faptul că mă aflu aici pentru a ajuta România în procesul de punere în aplicare a măsurilor necesare pentru avansarea în ceea ce priveşte Strategia Lisabona.
De la început doresc să subliniez că, în opinia Comisiei Europene, este un lucru extrem de important faptul că România este prima ţară care a reacţionat după deciziile luate de Consiliul Europen din primăvară. Mai precis, România este prima ţară care a aprobat un proiect de Plan de acţiune pentru anul 2008 în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor Strategiei Lisabona - aşa cum a subliniat domnul prim-ministru, aprobarea a fost făcută ieri.
Deja am putut avea o primă evaluare asupra conţinutului acestui program. Credem că este un punct de plecare foarte bun, un punct important, pe baza căruia se poate construi un set de măsuri, menite să valorifice potenţialul, oportunitatea care există în momentul de faţă pentru România.
În opinia Comisiei Europene, această posibilitate, această oportunitate de dezvoltare va mai exista câţiva ani de zile de-acum înainte, poate cinci, poate şapte ani şi este necesar ca măsurile care sunt prevăzute în acest plan să fie puse cât mai repede în aplicare, tocmai pentru a valorifica la maximum acest potenţial.
Comisia Europeană se află într-un parteneriat cu România, la fel ca şi cu toate celelalte state membre. CE este aici să ajute, să sprijine România pentru atingerea obiectivelor pe care şi le doreşte.
Aş mai dori să subliniez un aspect: credem că, în măsura în care acest document va fi discutat de o manieră cât mai largă, va fi împărtăşit de o manieră cât mai largă, va exista acel consens necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective. Din acest punct de vedere, reuniunea pe care o vom organiza mâine va fi un prim pas în lansarea acestei dezbateri cu privire la planul de acţiune.
Reporter: Domnule ministru, cum vede Comisia Europeană parcursul României în legatură cu plan de acţiune în context european. Spuneţi dumneavoastră că suntem prima ţară care a adoptat un astfel de /.../, dar este România pe un trend satisfăcator pentru Comisia Europeană?
Leonard Orban: Comisia Europeană a prezentat câteva evaluări din acest punct de vedere. Vreau să vă reamintesc că, la sfârşitul anului 2007, a existat un document oficial al CE privind modul în care se pune în aplicare Strategia Lisabona. În acel document au fost formulate o serie de aprecieri pozitive, dar, desigur şi o serie de comentarii şi o serie de recomandări.
Din aceste recomandări domnul prim-ministru v-a citat câteva. Aceste recomandări, de altfel, dintr-o evaluare preliminară, putem spune că se regăsesc în acest plan de acţiune.
Ele vizează, de exemplu, îmbunătăţirea calităţii finanţelor publice, a cheltuielilor bugetare, măsuri de creştere a capacităţii administrative, îmbunătăţirea mediului de afaceri. Tocmai la aceste recomandări s-au găsit anumite răspunsuri în acest plan de acţiune. Aşa cum v-am spus, va exista posibilitatea să fie discutate în detaliu.
Faptul că România este prima ţară care a răspuns solicitării Consiliului European este un semnal extrem de important, semnal pe care Comisia Europeana îl apreciază în mod deosebit.
Călin Popescu Tăriceanu: În legătură cu piaţa forţei de muncă din România, vreau să spun două lucruri: primul este că nu trebuie ca nici o ţară europeană şi nici unul dintre partenerii României să considere că România va fi în continuare o ţară cu un nivel scăzut al costului forţei de muncă. Nu în acest fel îşi asigură România competitivitatea viitoare în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul economiei globale. La acest lucru m-am referit de nenumărate ori, inclusiv atunci când vorbesc despre investiţiile pe care le facem în domeniul educaţiei şi domeniul cercetării şi inovării. Subliniam astăzi în discuţia cu domnul comisar, alocaţiile României pentru cercetare au crescut de 8% între 2004-2008. Pentru că în felul acesta vom folosi evident ceea ce înseamnă resursa umană şi nu vom rămâne să fim competitivi prin ceea ce în anumite sectoare economice poate Românie să asigure, astăzi, o forţă de muncă slab plătită, fapt care a generat deja migraţia forţei de muncă în străinătate. Al doilea element în legătură cu forţa de muncă, ştiţi bine că am demarat o serie de programe pentru atragerea muncitorilor români care lucrează în străinătate în principal în Italia şi Spania, un plan de acţiune care s-a concretizat printr-o serie de măsuri prin care mai mult am vrut dacă vreţi să calibrăm măsurile viitoare. Nu vreau să evit a comenta şi decizia guvernului italian. La prima vedere ceea ce a decis guvernul italian este în concordanţă cu declaraţiile făcute până acum a oficialilor, nu sunt măsuri care să vizeze în mod special pe românii care lucrează în Italia, sunt măsuri care vizează cu precădere pe imigranţii din ţările non-UE, însă sigur că am avut în vedere pentru că la această reuniune a participat şi ministrul de externe, măsurile adoptate de guvernul italian necesită o evaluare atentă pe care am ceruto ministerului de externe, ministerului de interne şi departamentului pentru afaceri europene pentru a ne formula un punct de vedere foarte bine documentat şi oficial.
Leonard Orban: În ceea ce priveşte poziţia Comisiei Europene cu privire la această chestiune, acum câteva zile am fost în Italia chiar în momentul în care guvernul italian se instala şi în acele zile am fost întrebat de multe ori care este poziţia Comisiei Europene cu privire la această chestiune. Pot să o sintetizez foarte rapid. Nu există motive în opinia Comisiei Europene ca limitarea liberei circulaţiei a persoanelor să poate fi făcută plecând de la criterii de ordine publică. Nu este acceptabil acest demers. În ceea ce priveşte pachetul de acte normative adoptat de partea italiană, Comisia Europeană le va analiza în momentul în care ele vor fi confirmate de către Parlament şi desigur că dacă vor exista probleme, Comisia Europeană va reacţiona. Reamintesc, un lucru fundamental, Directiva 38/2004 a fost adoptată în ideea consolidării liberei circulaţii a persoanelor, nu în ideea de a crea instrumente pentru expulzarea cetăţenilor Uniunii Europene. Din acest punct de vedere vreau să reafirm prevederile acestei directive, expulzările se pot face doar în cazuri absolut excepţionale, numai individual. Măsurile trebuie să fie proporţionale şi deplin justificate. Există posibilitatea de a face apel întâi la instanţele statului care face expulzarea şi sigur ulterior la instanţele superioare, la Curtea Europeană de Justiţie.
COMUNICAT DE PRESĂ
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
Sondaj de opinie privind condiţia emigranţilor români în Spania
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale a realizat în perioada martie-aprilie 2008 un sondaj de opinie în rândul comunităţii româneşti din Spania. Prin sondaj s-a urmărit identificarea condiţiilor sociale, valorilor şi aşteptărilor care îi caracterizează pe imigranţii români din Spania. Acest sondaj completează rezultatele unui alt studiu care a vizat comunitatea românească din Italia şi a fost realizat în perioada noiembrie – decembrie 2007. Analiza comparativă a rezultatelor celor două sondaje sociologice arată diferenţe semnificative în profilul socio-demografic şi condiţia socială ce caracterizează emigraţia românească din Spania, respectiv în Italia.
Situaţia locativă a emigranţilor români din Spania este mai bună decât a emigranţilor din Italia. Ponderea emigranţilor români care au o locuinţă proprietate personală în Spania este de 14%, superioară celei din Italia, unde numai 8% dintre emigranţii români din Italia au locuinţă personală. În aceeaşi notă, ponderea celor care locuiesc în spaţii improvizate şi inadecvate în Spania (0,2%) e diferită semnificativ faţă de cazurile similare din Italia (3%).
Venitul românilor stabiliţi în Spania înainte de a emigra a fost mai mare decât al românilor stabiliţi în Italia. Emigranţii din Spania aveau un venit mediu lunar în România de 175 euro, valoare semnificativ superioară ultimelor salarii obţinute de cei care au emigrat în Italia (140 euro).
Cei mai mulţi dintre românii emigraţi în Spania (61%) îşi desfăşoară activitatea în următoarele cinci domenii: 29% lucrează în construcţii, 14% fac muncă de menaj, curăţenie, întreţinere, 10% sunt angajaţi ca barmani, ospătari, bucătari, 5% lucrează în comerţ, iar 3% în industria hotelieră.
Comparativ cu românii din Italia, cei din Spania au un profil mai accentuat antreprenorial, fiind în măsură mai mare interesaţi să deschidă o afacere (34% emigranţii din Spania, 24% cei din Italia), să muncească mai mult pentru un venit mai mare (67% comparativ cu 50%) sau sunt mai dispuşi să se perfecţioneze prin continuarea studiilor sau să urmeze cursuri de calificare (33% comparativ cu 20%).
Marea majoritate a emigranţilor din România şi Spania este de etnie română, diferenţa dintre cele două populaţii făcând-o ponderea mai ridicată de romi în Italia (5% comparativ cu 1% în Spania).
Situaţia materială a românilor din Spania este categoric mai bună decât a celor din Italia. Dacă cei mai mulţi dintre românii din Italia declară că veniturile le permit un trai decent, cei mai mulţi dintre spanioli declară că reuşesc să îşi cumpere şi bunuri mai scumpe cu unele restrângeri. De altfel, 22% dintre „spanioli” declară că reuşesc să aibă tot ce au nevoie, fără a se restrânge de la ceva, în vreme ce doar 6% declară acelaşi lucru dintre „italieni”. Acest fapt e susţinut şi de analiza veniturilor personale, care ne indică că românii din Spania au un venit mediu lunar de 1.230 euro, cu 200 euro mai mult decât românii din Italia. Poate de aceea, comunitatea românilor din Spania se declară mai fericită (media de 7,7) decât comunitatea românilor din Italia (media de 6,4).
Rezultatele studiului din Italia şi Spania sunt reprezentative pentru populaţia de emigranţi români din aceste ţări, persoane adulte (18 ani împliniţi şi peste), neinstituţionalizate, cetăţeni români care se află pe teritoriul italian, respectiv spaniol, în alte scopuri decât turism. Marja de eroare maximă a rezultatelor este de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%. Chestionarele sondajelor de opinie au fost aplicate în Italia în perioada 20 noiembrie – 15 decembrie 2007, respectiv în Spania în perioada 20 martie – 30 aprilie 2008, iar interviurile s-au desfăşurat la domiciliul subiecţilor. Institutul de cercetare sociologică care a gestionat culegerea datelor în teren a fost Metro Media Transilvania din România.
Analiza comparativă a rezultatelor sondajelor de opinie în rândul comunităţii româneşti din Spania, respectiv Italia trebuie considerată sub rezerva faptului că cele două sondaje de opinie au fost realizate în perioade diferite de timp (februarie 2008 în Spania / noiembrie-decembrie 2007 în Italia).
Rezultate, analize şi alte comentarii suplimentare pot fi descărcate pe site-ul www.publicinfo.ro.
Întâlnire de lucru cu Comisarul european Leonard Orban şi reprezentanţi ai secretariatului Comisiei Europene pe tema Planului Naţional de Reforme -Agenda Lisabona
|
|
|
|
| |
Declaraţii comune de presă susţinute de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi de Comisarul european Leonard Orban
|
|
|
|
| |
Primirea doamnei Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA, presedinta Albright Group
|
|
|
|
| |
Primirea doamnei Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA, presedinta Albright Group - declaratii de presa
|
|
|
|
| |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu