Preşedintele României

---

COMUNICAT DE PRESĂ

REF: Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut astăzi, 23 mai a.c., Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul 2 din Constituţia României, reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

În cererea de reexaminare se precizează că legea „modifică acte normative care au transpus deja în mod corect şi integral prevederile Directivei Habitatae 92/43/CEE şi ale Directivei Păsări 79/409/CEE şi care deja au fost notificate Comisiei Europene, astfel că intrarea sa în vigoare va duce la o implementare doar parţială a Directivelor europene.”

Preşedintele României consideră că utilizarea de termeni precum „zone cu protecţie strictă” sau „zone cu protecţie integrală ale ariilor naturale protejate” poate crea confuzii: „nu sunt definiţi corespunzător şi nu îşi găsesc corespondenţa în legislaţia specifică din domeniu, vor da naştere posibilităţii ca vânătoarea să se realizeze, cel puţin parţial, pe suprafaţa ariilor naturale protejate, indiferent de categoria de management a acestora”.

Totodată, preşedintele Traian Băsescu arată că „excluderea suprafeţelor rezervaţiilor ştiinţifice, a suprafeţelor parcurilor naţionale, suprafeţelor siturilor patrimoniului natural universal şi suprafeţelor strict protejate din cadrul zonelor de importanţă internaţională din perimetrele ce nu se includ în fondurile de vânătoare este inadmisibilă”. În acest sens, şeful statului precizează că acest lucru contravine reglementărilor internaţionale şi scopurilor pentru care aceste zone au fost create.

Preşedintele României atrage atenţia asupra consecinţelor acestei legi „pe lângă impactul devastator pentru mediu şi pentru biodiversitatea ţării noastre şi a patrimoniului mondial, aspectele menţionate încalcă acquis-ul comunitar, acquis transpus în legislaţia naţională, ceea ce poate duce la declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement, prevăzută la art. 226-228 din Tratatul CE”. Şeful statului arată că acest lucru poate conduce la amendarea României ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru prevăzute în legislaţia comunitară.

În continuarea cererii de reexaminare, preşedintele Băsescu semnalează faptul că Proiectul, care se află la Senat în vederea reexaminării, „preia practic în cvasitotalitate dispoziţiile pentru care am solicitat reexaminarea Proiectului nr. 871/2007 al Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic în data de 17 martie 2008”.

Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, şeful statului a solicitat reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

COMUNICAT DE PRESA

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la Masa rotundă „Evoluţiile social-economice din România: valorificarea oportunităţilor oferite de către Strategia Lisabona a Uniunii Europene pentru dezvoltare şi locuri de muncă”

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi, 23 mai a.c., în Bucureşti, la Masa rotundă „Evoluţiile social-economice din România: valorificarea oportunităţilor oferite de către Strategia Lisabona a Uniunii Europene pentru dezvoltare şi locuri de muncă”.

Vă prezentăm textul alocuţiunii suţinute de şeful statului cu această ocazie:

„Domnule Comisar European,
Domnilor Miniştri,
Domnule Vice-Preşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii,
Stimaţi reprezentanţi ai Parlamentului European,
Stimaţi reprezentanţi ai Secretariatului General al Comisiei Europene,
Doamnelor şi Domnilor,

Mulţumesc Reprezentanţei Comisiei Europene în România pentru organizarea acestei mese rotunde, invitaţia de a deschide lucrările mă onorează.

În primul rând, apreciez că tema pusă în discuţie – respectiv, aplicarea Strategiei Lisabona în România – este deosebit de importantă pentru viitorul României. În România, obiectivele şi mijloacele Strategiei Lisabona reprezintă un subiect pe care încă nu îl cunosc sau nu îl înţeleg mulţi dintre cetăţenii României.

Este încă un subiect al celor iniţiaţi, mai ales, al celor care au contacte cu Comisia Europeană. Cetăţenii României, însă, ştiu încă prea puţin despre ce este vorba atunci când aud de Strategia Lisabona. Dacă vrem ca Strategia Lisabona să fie un succes, atunci trebuie să ne adresăm în primul rând cetăţenilor.

Consider că trebuie să spunem cetăţenilor - direct şi simplu: „Stimaţi cetăţeni, când vorbim despre Strategia Lisabona vorbim despre cum să avem mai multe locuri de muncă, în special în întreprinderi mici şi mijlocii. Când vorbim despre cum să muncim mai bine la locul de muncă; despre o muncă cu productivitate mai mare, astfel încât şi salariile să poată fi mai mari, vorbim tot despre Strategia Lisabona. Vorbim despre ce şi cum trebuie să învăţăm, ca să ştim mai multe şi să avem mai multe idei noi; vorbim despre ce trebuie să facem ca să aplicăm noile idei. Când vorbim despre Strategia Lisabona, vorbim despre preţuri stabile şi inflaţie mică; vorbim despre un mediu economic în care economiile populaţiei pot fi investite cu succes, vorbim despre faptul că vom fi în stare să producem energia necesară şi să o consumăm mai eficient; de asemenea, că fiecare va fi în stare să-şi plătească factura pentru energia consumată.

Când vorbim despre Strategia Lisabona, vorbim despre legi mai clare şi mai simple, despre cum să nu ne mai sufoce birocraţia; vorbim despre ceea ce trebuie să facem pentru a avea oameni politici şi funcţionari publici mai competenţi şi mai cinstiţi.

Atunci când vorbim despre Strategia Lisabona vorbim, de fapt, despre cum să planificăm mai bine obiectivele dezvoltării durabile a României. În acest sens - în mod special, în cazul României - vorbim mai ales despre cum să alocăm, să programăm, să utilizăm şi să controlăm mai bine banii publici, inclusiv fondurile de la Uniunea Europeană. Vorbim despre pensii sigure, vorbim despre ajutorarea celor vulnerabili.

Şi mai vorbim despre ceva, atunci când discutăm în România despre Strategia Lisabona, mai vorbim despre faptul că, în noua lume a globalizării, aceleaşi problemele au şi francezii, şi italienii şi slovenii şi toţi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene; vorbim despre faptul că de la Atlantic la Prut nimeni nu mai este singur; problemele comune precum şi cele ale fiecărui stat se rezolvă prin efortul propriu dar şi pe baza faptului că fiecare dintre noi beneficiază de experienţa şi ajutorul celorlalţi.”

Pentru experţi, toate acestea înseamnă competitivitate. Pentru cetăţeni, înseamnă prosperitate. Succesul Strategiei Lisabona înseamnă ca amândouă, competitivitatea şi prosperitatea, să fie posibile!

În al doilea rând, este demn de apreciat efortul organizatorilor de a asigura, la această masă rotundă, reprezentarea largă a diverselor categoriilor de interese din societatea românească.

Astăzi, în jurul acestei mese, s-au întâlnit la nivel înalt, reprezentanţi ai responsabilităţii politice şi administrative, ai expertizei, ai sindicatelor, ai lumii de afaceri.

Apreciez această abordare deoarece, în România, este nevoie de o întărire a nivelului de asumare a obiectivelor şi măsurilor specifice Strategiei Lisabona, la nivelul cetăţenilor şi mai ales la nivel politic şi administrativ.

În legătură cu acest aspect doresc să remarc două probleme pe care oamenii politici şi administraţia publică românească trebuie să le rezolve. Prima se referă la faptul că trebuie să îmbunătăţim rapid sistemul de formulare, corelare şi implementare a politicilor publice. În acest sens, este nevoie de mai multă consultare publică.

A doua problemă vizează nivelul la care ne propunem să beneficiem de experienţa altor state membre ale Uniunii Europene şi de sprijinul Comisiei Europene. După cum este cunoscut, în cazul Strategiei Lisabona, se aplică ceea ce tehnic se numeşte „metoda deschisă de coordonare”. Aceasta se bazează pe responsabilitatea mai mare a fiecărui stat membru. Totodată, ea oferă marele avantaj al flexibilităţii. Trebuie să o spunem deschis: noi încă punem accent doar pe aplicarea legislaţiei comunitare, pe acquis-ului comunitar – gândindu-ne că acesta este domeniul în care se face un control riguros de către Comisia Europeană. Este expresia situaţiei de tipul „când nu suntem controlaţi sau sancţionaţi nu trebuie să facem mare lucru”. Este o atitudine greşită, specifică funcţionarului comod. Pentru a avea succes în aplicarea Strategiei Lisabona la condiţiile specifice ale României, acest comportament trebuie schimbat rapid. În acest fel, vom deschide câmp şi pentru aplicarea rapidă a unor idei şi soluţii bune pe care le au alţii, ale căror probleme sunt similare cu ale noastre.

În al treilea rând, apreciez momentul în care a fost organizată această masă rotundă.

Practic, de un an de zile România este stat membru al Uniunii Europene. Într-un fel, ne putem pune problema unui bilanţ.

Există o serie de aspecte pozitive. Am învăţat multe. În domeniul macrostabilizării, am elaborat un Program de Convergenţă. De asemenea, am elaborat un Program Naţional de Reformă, care constituie baza de acţiune pentru reformele structurale prin care urmărim să atingem obiectivele specifice ce ţin de aplicarea Strategiei Lisabona în România.

Există însă şi o serie de deficienţe. În domeniul macrostabilizării, s-au accentuat o serie de dezechilibre; am ajuns în situaţia de a fi atenţionaţi cu privire la riscul de a avea deficit bugetar excesiv.

În domeniul Strategiei Lisabona, nu putem vorbi de pericolul unor sancţiuni. La o analiză atentă a recomandărilor Comisiei Europene şi a concluziilor Consiliului European constatăm, însă, că se perpetuează vechi slăbiciuni ale României din perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană. În primul rând, fixarea unor obiective insuficient de ambiţioase în raport cu potenţialul existent, capacitatea administrativă scăzută şi insuficienta funcţionare a pieţei muncii şi participarea la aceasta.


Doamnelor şi Domnilor,

Pornind de la „Planul de Acţiuni pentru 2008, aferent Programului Naţional de Reformă al României” întocmit de Guvern, sper ca la această masă rotundă să se dezbată şi să se clarifice o serie de paşi necesari în aplicarea Strategiei Lisabona, în ciclul 2008-2010, astfel încât să se configureze soluţii pentru atingerea unor obiective pe termen mediu şi lung ale dezvoltării durabile a României.

Una dintre marile probleme structurale ale României este faptul că agricultura reprezintă 10% din PIB şi 30% din populaţia ocupată. Rezolvarea acestei probleme necesită viziune şi soluţii pe termen lung.

Pentru a reduce ponderea populaţiei ocupate în agricultură, la orizontul anilor 2020-2025, la un nivel de 10-15%, este nevoie ca astăzi să acţionăm pentru a creşte randamentele şi productivitatea muncii în agricultură.

Aceasta presupune o transformare fundamentală a conţinutului muncii din agricultură. Pe de altă parte, trebuie create locuri de muncă pentru mâna de lucru eliberată din agricultură.

Este nevoie de un efort uriaş şi coerent în trei direcţii. În primul rând, educaţia. Apoi, lucrări de infrastructuri pentru urbanizarea satului, integrate într-un concept coerent de dezvoltare policentrică. În fine, facilitarea investiţiilor în zonele agricole.

O condiţie importantă pentru a avea succes în aceste trei direcţii este utilizarea eficientă a fondurilor de care dispune România de la Uniunea Europeană. Următoarea ţintă majoră a României este adoptarea euro ca monedă.

Trebuie să ne asumăm explicit anul 2014. Aceasta, însă, este o ţintă realistă numai dacă vom manifesta responsabilitate politică în gestionarea cheltuielilor publice şi dacă vom introduce mecanisme coerente de planificare şi execuţie bugetară multianuală.

O a treia ţintă majoră a României pe termen mediu şi lung este reducerea intensităţii energetice, în paralel cu asigurarea sustenabilă a energiei necesare şi a securităţii în aprovizionarea cu resurse energetice, cu creşterea contribuţiei României la eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi cu protecţia mediului. Şi, nu în ultimul rând, construcţia de infrastructuri noi şi modernizarea celor existente. Referire directă la Programul de autostrăzi şi la modernizarea infrastructurii feroviare.

Stimaţi Participanţi,

Atingerea obiectivelor specifice României în cadrul Strategiei Lisabona înseamnă, în ultimă instanţă, integrarea reală şi cu succes a României în Uniunea Europeană.
Vă doresc să aveţi, astăzi, o dezbatere fructuoasă; o dezbatere cu rezultate concrete.

Vă mulţumesc!”

23 mai 2008 - Primirea domnului Matthias Kollatz-Ahnen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii

23 mai 2008 - Participare la masa rotundă „Evoluţiile socio-economice din România: folosirea la maxim a oportunităţilor oferite de către Strategia Lisabona a Uniunii Europene pentru dezvoltare şi locuri de muncă”

(Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa)