Am pus la un loc câteva articole în care nu am recunoscut o echidistanţă reconfortantă. Dar chiar dacă ele înclină spre o parte a conflictului, tot am crezut că este interesant să pun la un loc trauma de a creşte cu un război la uşă.
| ||||
|
Cele mai importante locuri din case sunt buncărul şi sertarul în care locuitorii îşi ţin hârtiile care dovedesc că şi-au plătit impozitul special care echivalează cu o asigurare de stat contra stricăciunilor provocate de rachete. Când traiul fiecărei familii gravitează în jurul proiectilelor artizanale aruncate haotic din Gaza, se prăbuşesc nu doar casele, ci şi sufletele.
Povestea locuitorilor din această regiune este, de fapt, cheia în care poate fi citită îndârjirea cu care Israelul a început războiul contra Hamas.
Casa bombardată, construită cu muncitori din Gaza
Esther şi Ely Malka sunt o familie obişnuită din Ashkelon. Esther locuieşte în oraş de când se ştie. Aici a ales să se stabilească mama sa, emigrantă româncă din Constanţa. Ely a venit ceva mai târziu, dar oraşul i-a devenit casă de 32 de ani. A cunoscut-o pe Esther, s-au căsătorit şi au început să-şi construiască o casă. Au angajat muncitori arabi, chiar din Gaza City.
Ely a pus pe picioare şi o afacere - o companie de distribuţie a energiei electrice în care s-a asociat cu un arab, iar sediul l-au ales tot în Gaza City. Toate acestea se întâmplau în urmă cu 15-20 de ani.
Acum cinci zile, casa lui Esther şi a lui Ely a fost atinsă de o rachetă Qassam, trimisă de Hamas, din acelaşi Gaza City. Între timp, a murit şi asociatul lui Ely: a făcut infarct, după ce a primit ameninţări de la Hamas.
În atacul de vineri, nimeni din familie nu a păţit nimic. Esther a apucat să intre în buncăr cu tot cu cei trei câini. „Am auzit bubuitura, am auzit şi cum s-a spart geamul şi am ştiut că e la noi. L-am sunat apoi pe Ely, care nu era acasă, să-i spun că avem un «musafir»“.
„Noi ne înţelegeam bine până prin anii ’80“
Ely, în vârstă de 56 de ani, crede că ştie cum a devenit această regiune, cândva un paradis mediteraneean, un infern. Nu din vina oamenilor obişnuiţi, care munceau împreună, ci din vina politicienilor.
„Totul a plecat de la politică. Noi ne înţelegeam bine între noi, până prin anii ’80. Arabii ieşeau când voiau din Gaza, mergeau la Tel Aviv sau veneau să lucreze aici. Nici nu ştiam unde e graniţa. După aceea, politicienii au spus că e nevoie de un acord oficial. Israelul şi OEP-ul lui Yasser Arafat au făcut acordul de la Oslo, în 1996, şi au pus graniţe. În locul arabilor, care nu mai puteau lucra aici, au venit ruşi sau români. Cei din Gaza au sărăcit şi aşa a început să câştige teren extremismul. În 2006, Hamas a câştigat alegerile şi acum lucrurile au ajuns aici.“
SUB TEROARE. Esther arată urmele lăsate de rachetele Qassam
(Foto: Oana Dobre)
VIAŢA SUB TEROARE
Se sperie şi când porneşte o maşină
Esther şi Ely nu au niciun dubiu când îi întrebi dacă sunt de acord cu ofensiva militară. „Sigur că da. Este singura soluţie. Fiul meu e militar şi abia aşteaptă să plece acolo, l-au chemat acum câteva zile. Nu se mai poate aşa“, spune Ely.
Deşi jură că îi pare rău pentru copiii şi femeile care zilele astea umplu cu zecile statisticile de victime ale războiului, Esther spune că este un preţ care trebuie plătit. Se uită la pereţii distruşi şi la masa din sufragerie perforată de schije şi oftează: „Oamenilor care păţesc aşa ceva li se schimbă şi sufletul. La noi totul e legat de Qassam. De asta războiul ăsta e bun, de asta îl susţinem toţi de aici. E normal să moară şi civili în Gaza. Dar noi le aruncăm bileţele, le dăm telefoane să-i avertizăm când îi bombardăm. Ei nu fac asta“.
Ely are acelaşi pragmatism despre care recunoaşte singur că pleacă din frica de fiecare zi şi din dorinţa de a scăpa de coşmarul rachetelor: „Dacă ei au vrut Hamas, nu e problema mea. Ne pare rău că mor copiii, dar acesta e preţul războiului. Viaţa noastră e mai presus de viaţa lor“.
Stăpâna casei e sigură că ştie şi de ce a ajuns Hamas să primească votul majorităţii din Gaza, aşa cum s-a întâmplat la alegerile din 2006. „I-au ajutat pe oameni şi le-au cumpărat inima cu şcoli, cu mâncare. De-asta i-au votat. Nu i-a mai interesat că teroriştii din Hamas sunt cei mai răi. Trăiesc ca animalele şi mor fără să simtă nimic. Omoară şi alţi arabi, nu au o problemă cu asta.“
Ely şi Esther cred că în Gaza copilăria are şi o altă faţă decât a victimelor nevinovate care de zece zile sunt prezentate de presă ca victime inocente. „Multe femei îşi sacrifică intenţionat copiii acolo. Oamenii din Hamas îşi trimit mai mereu câte un copil să devină atacator sinucigaş, să se arunce în aer pentru religie. Le promit virgine pe lumea cealaltă. Dar noi vrem să trăim în linişte pe lumea asta.“
Pentru Esther, linişte înseamnă în primul rând să nu mai trăiască cu groaza rachetelor. „De trei ani, de când au început atacurile aici, la cel mai mic zgomot ne sare sufletul. Chiar şi dacă e doar o maşină care îşi ambalează motorul. Nu e o viaţă normală.“
OPINIE BIBLICĂ
„Pe cel care vine să te omoare, trebuie să-l omori“
Zilele acestea, Esther şi Ely au lăsat baltă micul hotel pe care îl au în apropierea plajei din Ashkelon. De dimineaţa până seara, sunt ocupaţi să-şi repare casa. La cinci metri de casa lor este clădirea pe care a picat racheta Qassam. O altă casă, în care locuia o familie cu trei copii. „Tatăl copiilor făcea baie. Nu voia să meargă în buncăr. Până la urmă l-a luat nevasta cu forţa. Dacă nu mergea, acum era mort“, povesteşte Esther, privind la gaura uriaşă din acoperişul vecinilor.
Acum, familia a plecat din Ashkelon. Nu ştie nimeni dacă se mai întorc, dar câţiva muncitori încearcă să repare casa. „Noi nu ne mutăm de aici. Unde să ne ducem? Trebuie ca Israelul să termine cu toate astea, să şteargă terorismul de pe faţa pământului. Noi nu vrem să dispară arabii. Vrem să dispară Qassamurile şi orice preţ pentru asta trebuie plătit. Scrie şi la Biblie: pe acela care vine să te omoare, trebuie să-l omori“, este convinsă Esther.
PESTE GRANIŢĂ
Gaza City, oraşul infernului dezlănţuit
De partea cealaltă a graniţei şi a tancurilor, în Gaza City, iadul confruntărilor militare continuă să se dezlănţuie. Imad Eid, unul dintre jurnaliştii din oraş, încearcă să ne descrie dezastrul printr-un e-mail la care are acces în rarele momente în care generatorul de curent funcţionează.
Împreună cu colegii săi de la o agenţie de presă palestiniană, Imad încearcă să facă fotografii cât mai multe, prin care, spune el, poate dovedi situaţia disperată a locuitorilor prinşi în mijlocul luptei dintre Israel şi Hamas. Mare parte dintre aceste fotografii, care arată ororile războiului, sunt atât de dure că nu pot fi publicate. În acelaşi timp, pentru că jurnaliştilor străini le-a fost interzis accesul în Gaza, acestea sunt singurele dovezi asupra a ceea ce este dincolo de graniţă, chiar dacă mărturiile jurnaliştilor palestinieni sunt emoţionale şi subiective.
„O femeie însărcinată şi cei patru copii ai ei au fost ucişi luni seara. Peste 15 membri ai familiei Samoni au fost omorâţi şi foarte mulţi răniţi atunci când un tanc a tras focuri de artilerie în casele din estul oraşului. Foarte multe familii care se simt ameninţate s-au mutat în şcoli care aparţin Naţiunilor Unite“, povesteşte Imad. În opinia ziaristului, Gaza este acum o regiune ocupată.
Ieri, una dintre aceste şcoli a fost ţinta unui bombardament al aviaţiei israeliene soldat cu cel puţin 40 de morţi. „Noi vrem libertatea, iar Israelul vrea să-şi recupereze demnitatea pe care şi-a pierdut-o în 2006, în războiul din Liban, pe socoteala poporului palestinian. În timp ce vă scriu, se bombardează peste tot. Familia mea nu a găsit adăpost şi nu ştiu ce o să fac sau cum o să mai lucrez după ce se termină toate astea“, spune ziaristul.
PERSPECTIVA PALESTINIANĂ. Efectele bombardamentelor israeliene
(Foto: Imad Eid) (sursa: Evenimentul Zilei, http://www.infoportal.ro)
Israelul nu poate castiga razboiul, dar decide pacea
Adevarul Online - Miercuri, 7 Ianuarie 2009
Confruntarile din Gaza s‑au dublat in intensitate in ultimele 36 de ore, armata israeliana intrand intr-o noua faza, de incercuire si reperare a membrilor Hamas. Conflictul continua ca urmare a respingerii oricaror cereri de incetare a focului venite din partea diplomatiei europene, atat de catre Israel, cat si de catre Hamas.
Numarul victimelor s-a ridicat ieri la peste 560, majoritatea palestinieni. Dintre acestia, peste jumatate, conform surselor independente, erau membri Hamas. Ministrul israelian al Apararii a anuntat ieri ca Fasia Gaza a fost divizata, odata cu izolarea capitalei, Gaza City.
"Armata israeliana a taiat in doua Fasia Gaza si a incercuit orasul Gaza", a explicat ministrul israelian. "Nicio tara nu poate permite ca o organizatie terorista sa le faca viata amara cetatenilor ei", a adaugat Ehud Barak, cu trimitere la tirurile de rachete lansate de Hamas asupra populatiei civile din sudul Israelului.
Orasul israelian Negev a fost lovit ieri de patru rachete lansate de militantii Hamas, fara sa provoace victime. Tot ieri a avut loc si un "record". O racheta Hamas a atins orasul israelian Gedera, aflat la 45 de kilometri de granita, un bebelus fiind ranit. Totodata, ramura armata a Hamas, Brigazile Ezzedine al-Qassam, sustine ca a ucis zece soldati israelieni si a ranit 30. Israelul a refuzat sa comenteze afirmatia.
Criza umanitara
Organizatiile internationale vorbesc despre inceputul unei crize umanitare in Fasia Gaza si despre faptul ca populatia civila nu are unde sa se refugieze din calea razboiului. "Nu mai exista niciun loc pentru refugiu. Toata lumea este terorizata si traumatizata, pentru ca nu se mai pot feri de violente", a explicat seful Agentiei ONU pentru ajutorarea refugiatilor palestinieni, John Ging. Oficialul explica ca razboiul a creat o grava penurie de alimente.
Ambasadorulul palestinian la Bucuresti, Ahmed Majdalani, a cerut ajutor umanitar si medical autoritatilor romane, referindu-se inclusiv la posibilitatea ca Romania sa gazduiasca si sa trateze o parte din ranitii din Fasia Gaza, sustine NewIn.
"Romania poate sa joace rolul de a presa Israelul sa opreasca atacurile, dar poate avea si un rol umanitar, de a trimite ajutoare umanitare si medicale poporului palestinian. Asta am cerut de la domnul ministru de externe: interventia Romaniei si posibilitatea de a primi un numar de raniti pentru tratament", a declarat Ahmed Majdalani in cursul unei audiente avute la Ministerul roman de Externe.
Poate castiga Israelul un razboi atipic?
Un expert al Jane's Defence considera ca Israelul nu poate castiga razboiul impotriva organizatiei teroriste Hamas. "O victorie militara a Israelului asupra Hamas nu este posibila. Situatia securitatii in sudul Israelului si in Gaza nu se va ameliora prin urmare, nici macar pe termen lung", este de parere David Hartwell, analist specializat pe problemele din Orientul Mijlociu.
"Israelul estimeaza probabil ca mai are la dispozitie o saptamana sau maxim zece zile pentru a-si incheia operatiunile in Gaza, dat fiind timpul necesar ca presiunile internationale sa ajunga intr-un punct in care un angajament diplomatic este considerat necesar", a adaugat expertul. David Hartwell atentioneaza ca, fiind o democratie, liderii israelieni vor trebui sa prezinte rezultate palpabile, "pentru a justifica in fata populatiei israeliene pierderea de vieti omenesti si de bani".
Analistul nu crede totusi ca Israelul va inceta operatiunile militare ca urmare a presiunilor diplomatice, ci mai degraba va face acest lucru cand va considera ca si-a indeplinit scopul. Expertul citat nu crede nici ca SUA vor cere Israelului sa puna capat razboiului. "Armistitiul nu va fi stabilit decat daca Ierusalim considera ca misiunea sa militara s-a incheiat", este concluzia expertului britanic.
Impotenta diplomatiei europene
Doua misiuni europene, una condusa de Cehia, ce detine presedentia UE, si cealalta franceza, condusa de Nicolas Sarkozy, se afla in Orientul Apropiat pentru a gasi o solutie la incetarea conflictului.
Misiunile diplomatice sunt insa ineficiente chiar din cauza legislatiei europene care interzice oficialilor organizatiei sa aiba orice fel de contact cu organizatiile teroriste. Hamas se afla pe lista organizatiilor teroriste a UE inca din 2003. Aripa militara a Hamas, Ezzedin al-Qassam - responsabila pentru atacurile asupra teritoriului israelian - se afla pe aceasta lista din 2002.
Oficialii europeni de la Bruxelles intervievati de EuObserver sustin ca niciun membru al delegatiilor diplomatice nu va avea contacte cu liderii Hamas. In acest caz, atingerea obiectivului, si anume semnarea cat mai repede a unui armistitiu, este practic o misiune imposibila.
Europenii sustin ca vor avea discutii cu liderul Autoritatii Palestiniene, Mahmoud Abbas, insa acesta nu are niciun control asupra miscarii teroriste Hamas. Singurul intermediar respectat de Hamas si de diplomatia europeana este Egiptul si partial Siria.
635
este numarul neoficial de palestinieni ucisi, majoritatea membri ai gruparii teroriste Hamas
Liderii Hamas, departe de bombe
De la inceputul conflictului, majoritatea liderilor Hamas au preferat sa se refugieze din calea armatei israeliene, in loc sa ramana in mijlocul poporului palestinian din Fasia Gaza. Desi considerata o miscare terorista, atat de catre SUA, UE, cat si de alte state sau organizatii internationale, Hamas a fost votata de palestinienii din Fasia Gaza la ultimele alegeri, din 2006, in detrimentul moderatilor din gruparea Fatah.
Astfel, desi oficiali alesi, acestia au fugit din calea bombelor, majoritatea alegand sa ramana chiar in strainatate, unde locuiesc. Cel mai bun exemplu este oferit chiar de Khaleed Meshaal, liderul Hamas, care continua sa traiasca linistit la Damasc, in Siria, in ciuda faptului ca poporul care l-a ales infrunta acum bombele israeliene, din cauza atentatelor produse chiar de catre cei care acum se afla in siguranta la sute de kilometri distanta. (Mihaela Paraipan)
(sursa: Adevărul, http://www.infoportal.ro)
Presiunile diplomatice, fara succes
In pofida presiunilor internationale, premierul israelian, Ehud Olmert, a respins orice incetare a focului fara o asigurare a opririi totale a tirurilor de rachete din Gaza. "Nu numai ca Hamas trebuie sa opreasca atacurile cu rachete, dar nu mai trebuie sa fie in masura de a mai lansa astfel de rachete." seful diplomatiei israeliene, Tzipi Livni, a respins apelurile diplomatilor europeni in vizita la Ierusalim vizand incetarea imediata a focului in Gaza, subliniind ca Israelul este decis sa "schimbe datele in regiune".
Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, in misiune de pace in Orientul Mijlociu, a cerut Siriei sa faca presiuni asupra aliatului sau Hamas pentru ca pacea sa revina in Gaza. In Cisiordania, el a acuzat Hamas ca a actionat "in mod iresponsabil si impardonabil" decizand sa nu reinnoiasca acordul de incetare a focului si sa reia tirurile spre Israel.
La Washington, presedintele american George W. Bush si-a reafirmat sprijinul fata de marele sau aliat israelian, respingand orice incetare a focului in Gaza care nu ar cuprinde conditii ce ar garanta securitatea Israelului. "stiu ca oamenii spun: trebuie sa inceteze focul. Este o ambitie nobila. Dar orice incetare a focului trebuie sa cuprinda conditii in asa fel ca Hamas sa nu mai foloseasca Gaza pentru a lansa rachete." Premierul olandez, Jan Peter Balkenende, chemand cele doua parti sa inceteze ostilitatile, a subliniat ca este "esential ca cele doua parti sa renunte la violenta, dar este la fel de esential ca Hamas sa inceteze sa lanseze rachete pentru ca nu este acceptabil pentru Israel sa se afle sub o asemenea amenintare".
La ONU, statele arabe au inceput o ofensiva diplomatica pentru a obtine o incetare a focului durabila in Gaza, aseara fiind prevazuta o reuniune ministeriala a Consiliului de Securitate.
Hamas ameninta zeci de mii de români. Ambasadorul Israelului, Oren David, crede in sustinerea Romaniei
07-01-2009
In exclusivitate pentru «Gardianul», ambasadorul statului Israel in Romania, domnul Oren David, a facut o analiza a conflictului din Fasia Gaza si a situatiei din Orientul Mijlociu. Domnia sa a subliniat ca demersul Israelului de a anihila gruparea radicala terorista Hamas va aduce o viata mai buna nu numai pentru israelieni, ci si pentru palestinienii care sunt obligati sa traiasca sub teroarea Hamas, dar si pentru romanii care traiesc fie in Israel, fie in Fasia Gaza. Domnia sa a avertizat ca, in afara de situatia grava a celor 55 de cetateni romani din Fasia Gaza, este mult mai dificila soarta celor zeci de mii de romani care traiesc in orasele din sudul Israelului, sub permanenta amenintare a rachetelor trase de teroristii din Hamas. Mai trebuie spus ca, in plina criza economica mondiala, una dintre putinele zone de pe glob care inregistreaza un “boom economic” este Cisiordania, zona controlata de Autoritatea Nationala Palestiniana, organizatie care, spre deosebire de Hamas, a inteles ca se poate coopera cu Israelul in interesul palestinienilor.Domnule ambasador Oren David, va rog sa le explicati cititorilor nostri ce este de fapt organizatia Hamas.
Hamas este o organizatie musulmana terorista fundamentalista, extremista, violenta, radicala, fanatica, al carei tel este distrugerea totala a statului Israel, sub orice forma, si infiintarea pe teritoriul actual al Israelului a unui stat musulman radical, un califat, un emirat. O entitate musulmana politico-religioasa. Pentru ei nu este loc deloc pentru discutii sau de coexistenta linistita alaturi de statul Israel.
Cum s-a ajuns la acest conflict?
In august 2005, noi, Israelul, am decis sa evacuam in intregime Fasia Gaza (n. red. – au fost evacuate toate coloniile evreiesti din regiune) cu speranta ca, in acest teritoriu, Autoritatea Palestiniana va forma o entitate care va fi un exemplu de cooperare cu Israelul. In loc de aceasta ne-am trezit cu preluarea acestui teritoriu prin forta de catre organizatia terorista Hamas. Hamas a eliminat Autoritatea Palestiniana (n. red. - reprezentata de miscarea Fatah a fostului lider palestinian Yasser Arafat) din zona. De atunci s-au intensificat bombardamentele asupra localitatilor din sudul Israelului, atacurile fiind concentrate in special impotriva populatiei civile. Atacurile au avut loc cu rachete si grenade de mortiera si au provocat multe victime umane si pagube materiale.
Rachete si armament din Iran
De unde fac rost cei din Hamas de aceste rachete si de munitii, in general?
Majoritatea rachetelor si a armamentului si munitiei provine din Iran, tara care este in spatele acestei organizatii. Multi dintre luptatorii Hamas sunt instruiti chiar in Iran si Iranul este tara care finanteaza organizatia Hamas, Iranul le furnizeaza tehnologie, inclusiv rachete si parti componente ale echipamentelor folosite pentru lansarea rachetelor. Multe dintre piesele componente ale rachetelor au fost introduse prin contrabanda via Egipt in Fasia Gaza prin tunele sapate ilegal de catre membrii Hamas. Aceste actiuni de sapare a tunelelor sunt interzise prin acordurile semnate anterior de catre Israel si Autoritatea Palestiniana. Cat timp Autoritatea Palestiniana a detinut controlul Fasiei Gaza, noi am semnat cu ei o serie de acorduri prin care era interzisa introducerea prin contrabanda a armelor in regiune si reglementarea trecerii civililor din Fasia Gaza spre Israel si Egipt. Hamas a abolit toate aceste acorduri si a actionat impotriva acestor acorduri, spunand ca nu se supune acestor intelegeri si a refuzat sa accepte conditiile propuse de catre organismele internationale, inclusiv cele ale Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, format din SUA, Rusia, Uniunea Europeana si ONU, Tony Blair, fostul premier al Marii Britanii fiind actualul emisar in zona al Cvartetului. Hamas a respins toate conditiile inaintate de Cvartet, printre care se numara recunoasterea statului Israel, incetarea actiunilor teroriste si militare impotriva statului Israel si respectarea acordurilor deja existente semnate de Israel si Autoritatea Palestiniana, inainte ca Hamas sa ocupe prin forta Fasia Gaza. Hamas a spus “Nu” tuturor acestor conditii. Mai mult, ei au intensificat atacurile neprovocate impotriva Israelului si a cetatenilor israelieni, facand insuportabila viata a un milion de oameni care traiesc in sudul Israelului.
Românii trebuie sa sprijine Israelul
Opinia publica romana a aflat ca in Fasia Gaza sunt blocati si 55 de cetateni romani. Ce puteti spune despre aceasta situatie?
Sunt amenintati de armata israeliana? Va pot spune ca printre cei un milion de israelieni care traiesc in sudul Israelului sunt si zeci de mii de oameni de origine romana, multi care au cetatenie romana si israeliana. Prin indeplinirea obiectivelor operatiunii militare se va asigura o viata mai buna tuturor civililor din sudul Israelului sau Fasia Gaza, inclusiv pentru romanii care traiesc in Israel sau Gaza. Romanii ar trebui sa sprijine statul Israel, spre binele regiunii. Israelul este o democratie, la fel ca Romania, iar Romania este o tara speciala pentru noi, impartasim aceleasi valori, avem o mostenire culturala comuna, relatii economice speciale si o legatura etnica speciala. As vrea ca romanii sa fie constienti ca in aceasta parte a lumii exista o tara care respecta si militeaza pentru aceleasi valori ca si Romania. Hamas este considerata oficial de catre Uniunea Europeana si Statele Unite drept organizatie terorista.
Cum vedeti aceste negocieri pentru pace intre o organizatie terorista si diplomatii occidentali? Este utila, in conditiile in care Israelul a dat deja dovada de bunavointa?
Noi nu negociem cu ei. Dar s-a ajuns la o intelegere prin intermediul Egiptului, s-a ajuns la un armistitiu, acum aproximativ sase luni. Acest acord nu a insemnat automat recunoasterea acestei organizatii radicale. Chiar si asa, Hamas a incalcat si acest acord si a intensificat contrabanda cu armament si munitii prin tunelurile ilegale dintre Egipt si Fasia Gaza si a bombardat localitatile israeliene. Mai mult, a refuzat prelungirea acestui armistitiu, desi noi doream o extindere. Asa ca nu ne-a ramas alta optiune decat sa apelam la dreptul nostru de autoaparare pentru a asigura securitatea cetatenilor nostri.
Exista riscul de extindere a acestui conflict in Cisiordania sau in Liban?
Totul este posibil, dar noi trebuie sa exercitam misiunea noastra sa ne facem datoria de a asigura linistea si securitatea cetatenilor nostri. Am declansat aceasta operatiune militara impotriva acestei organizatii teroriste pentru a-i face sa realizeze ca ar fi bine sa inceteze aceste atacuri. Este in interesul lor de a opri aceste actiuni. A trebuit sa facem ceea ce orice stat suveran ar fi facut cand ii sunt atacati cetatenii. Si asta dupa lungi perioade de retinere, in care au fost date sanse demersurilor diplomatice. Scopul nostru este de a asigura siguranta cetatenilor nostri, iar aceasta liniste si securitate vor fi si in interesul locuitorilor din Fasia Gaza care sunt terorizati de Hamas. Ambele popoare vor beneficia de siguranta si liniste dupa ce vom indeplini scopul operatiunilor noastre.
Israelul nu vrea razboi cu Iranul
Credeti ca se poate extinde acest conflict regional pana la un razboi cu Iranul, de exemplu?
Ultimul lucru pe care il dorim este razboiul, noi nici macar nu am dorit sa declansam acest razboi impotriva Hamas, am avut foarte multa rabdare. Dar pana la urma trebuie sa te ridici si sa lupti.
Din punct de vedere politic, acest conflict influenteaza viata politica din Israel, in conditiile in care in februarie sunt programate alegeri pentru Knesset?
Nu vad nici o legatura cu viata politica si nu am ales noi momentul pentru declansarea operatiunii militare. Hamas este cel care si-a intensificat atacurile impotriva noastra, culminand cu atacurile cu rachete din 24 decembrie asupra localitatilor din sudul Israelului. Poporul israelian este unit in privinta acestei operatiuni pentru ca isi da seama ca lupta se da pentru casa lui… Pentru protejarea teritoriului nostru. Dar si zone ocupate de arabi care sunt cetateni ai Israelului, zone care au fost si ele lovite de rachetele Hamas. Si poate va veni vremea cand o viitoare administratie din Fasia Gaza se va concentra pe activitati constructive pentru palestinieni in loc sa provoace pagube Israelului. Priviti situatia din Cisiordania, zona controlata de Autoritatea Palestiniana: intreaga lume sufera de recesiune economica, dar exista un singur loc care inregistreaza un “boom” economic – Cisiordania. Asta pentru ca au ales sa fie pragmatici si au cazut de acord cu Israelul pentru aplicarea unei formule – doua state diferite pentru doua popoare diferite – pentru incetarea razboiului. Acestea sunt roadele pacii, spre deosebire de regimul de teroare al Hamas.
La ce va asteptati de la diplomatia romana si de la negocierile mediate de Uniunea Europeana?
Perceptia noastra este ca Romania, la fel ca intreaga Uniune Europeana si alte puteri ale lumii, va continua sa considere Hamas drept ceea ce este cu adevarat: o organizatie terorista fanatica, radicala si violenta si nu va recunoaste sub nici o forma aceasta organizatie feroce. Si ca va fi alaturi de statul Israel si va sprijini Israelul in lupta cu organizatiile teroriste. Sa fie alaturi de un stat democratic care este implicat intr-un razboi impotriva terorismului.
Ce asteptati de la viitoarea Administratie de la Casa Alba?
Continuarea relatiilor unice, continuarea sprijinului acordat Israelului.
Emil Neacsu (sursa: Gardianul, http://www.infoportal.ro)
Principalele două oraşe din Gaza, scotocite casă cu casă
de Bogdan MUNTEANU | 07 IANUARIE 2009 Două treimi dintre locuitorii provinciei, rămaşi fără electricitate şi apă
Principalele două oraşe din Gaza, Gaza City şi Khan Yunis, sunt încercuite de trupele israeliene care au trecut la o nouă fază a operaţiuni – scotocirea casă cu casă pentru lichidarea luptătorilor Hamas şi capturarea depozitelor de armament. Totuşi, aceasta nu i-a împiedicat pe insurgenţii palestinieni să lanseze o rachetă până la Gadera (35 km sud de Tel Aviv), rănind un bebeluş de trei luni.
De partea cealaltă, zeci de copii au fost ucişi sau răniţi, iar organizaţiile umanitare avertizează că mii de copii sunt în pericol să moară de foame sau frig, pentru că niciun convoi umanitar nu poate pătrunde în Fâşie şi două treimi din locuitorii provinciei au rămas fără electricitate şi apă, la o temperatură medie de zero grade Celsius, în ultimele nopţi.
Potrivit Mediafax, organizaţia „Salvaţi Copiii” citează un profesor de pediatrie de la Universitatea din Tel Aviv, Shaul Dolberg, care apreciază că există „în mod cert un risc de hipotermie pentru copiii din Fâşia Gaza, în special pentru bebeluşi, care au nevoie de temperaturi mai ridicate pentru a supravieţui”.
Spitalele din Gaza nu au electricitate, rănile pacienţilor sunt pansate inclusiv pe holuri şi nici măcar pături nu sunt destule. Mai mult, trei clinici mobile ale unei organizaţii daneze au fost bombardate, deşi purtau însemne care să le distingă drept unităţi medicale. Prin urmare, apelurile observatorilor străini pentru curmarea „catastrofei umanitare” nu mai contenesc, dar combatanţii nu şi-au schimbat poziţia – deşi statele UE şi ţările vecine (Egiptul, Iordania, Siria) insistă pentru semnarea unui armistiţiu, cele două părţi beligerante refuză acest lucru.
Rachetele Hamas lovesc încă Israelul
Pretextul pentru care Israelul a început ostilităţile la 27 decembrie – tirul de rachete al Hamas – se menţine, după 11 zile de lupte. Deşi numărul rachetelor a scăzut, de la 80, pe 25 decembrie, la circa 20 pe zi, după începerea atacului terestru, ele reuşesc să pătrundă tot mai adânc în teritoriul israelian.
Tirul tot mai îndrăzneţ al Hamas menţine iritarea Israelului şi dă apă la moară declaraţiilor ministrului Apărării şi a celui de Externe. Cei doi oficiali au susţinut că ofensiva trebuie să continue, câtă vreme Israelul este atacat, condiţie îndeplinită din moment ce oraşe precum Sderot, Ashkelon sau Betsheba pot fi oricând lovite de rachete.
„Foc prietenesc” între tancuri şi infanterişti
Numărul palestinienilor ucişi a trecut de 550, dintre care majoritatea luptători Hamas, dar cele mai mari pierderi ale Israelului au fost „autoprovocate”. Patru infanterişti au fost ucişi şi alţi 24 răniţi (dintre care patru se află în stare gravă) după ce tanchiştii israelieni au deschis focul asupra a două imobile care deja se aflau sub controlul camarazilor lor. În opinia unor experţi americani citaţi de New York Times, pierderile reduse ale atacatorilor s-ar datora mai ales tacticii Hamas, care evită să se angajeze în lupte de amploare până ce trupele israeliene nu vor fi atrase în zonele cele mai populate. Odată ajunşi acolo, militarii israelieni vor avea de-a face cu capcane şi cu foc deschis asupra lor din locuinţe ticsite de civili.
Pentru îndeplinirea obiectivului de „curăţare” a Gazei de arme, israelienii sunt nevoiţi să pătrundă tot mai adânc în teritoriu, pentru că serviciul de securitate internă, Shin Bet, a estimat că 80 de tone de armament ar fi ascunse în Fâşie. Unele dintre aceste arme sunt rachete antitanc, care vor ataca tancurile Merkava ale Israelului de la mică distanţă, căci sunt inofensive dacă sunt lansate pe distanţe lungi.
70.000 de studenţi iranieni s-au oferit voluntari pentru a comite atentate în Israel, transmite agenţia iraniană IRNA. Preşedintele Mahmoud Ahmadinejad nu a răspuns acestei oferte a cinci organizaţii studenţeşti, inflamate după ce, la 28 decembrie, ayatollahul Ali Khomenei a emis un decret religios care promite proclamarea drept „martir” a oricărei persoane care va muri în apărarea palestinienilor din Gaza.
bogdan.munteanu@gandul.info (sursa: Gândul, http://www.infoportal.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu