Ordonanţa lui Boc trage cortina peste marii actori
Actul normativ care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat face economii tocmai printre pensionarii săraci. Actorii, asistenţii maternali şi medicii cu pensii de câteva milioane sunt şocaţi de decizia Guvernului.
OrdonanŢa care trebuia să aducă economii la buget din pensiile de zeci de mii de lei ale celor din Interne, Apărare şi Justiţie a redus drastic veniturile pensionarilor săraci care mai câştigau un ban de la stat. Sistemul de protecţie socială, cel sanitar, educaţia, dar şi teatrele vor fi date peste cap după ce pensionarii vor fi nevoiţi să renunţe la jobul care le aducea un ban în plus.
Pentru Victor Rebengiuc, salariat al Teatrului Naţional Bucureşti, „noua lege reprezintă o mare prostie: pensia reprezintă o răsplată firească după 52 de ani de muncă, este ca şi cum aş fi constrâns să nu mai muncesc, deşi eu pot şi vreau să o mai fac şi nu vreau să fiu solidar cu puturoşii“.
În plus, este supărat actorul, „în teatru nu este ca în medicină sau ca în cazul cadrelor didactice, pentru că eu nu repet acelaşi lucru toată viaţa, acum eu joc rolurile vârstei mele, eu nu sunt ridicol şi nu vreau să joc un Romeo. Există personaje mai în vârstă care trebuie interpretate, în general, de actori de vârsta corespunzătoare“. Apreciatul actor arată că va atrage atenţia UNITER pentru a organiza o mişcare de protest: „Politicienii ne-au promis cerul şi pământul în campanie, iar acum nu ştiu cum să ne mai ia, dacă ei propun să ne câştigăm venituri suplimentare de la teatre particulare, să construiască ei aşa ceva“.
Actorul Valentin Uritescu, cu o pensie de 1.320 de lei şi care mai câştigă de la radioul şi televiziunea de stat, crede că „legea este o mare tâmpenie, deşi parcă Emil Boc îmi era simpatic“. El crede că legea va atrage după sine „prostirea“ programelor de televiziune şi de radio, care vor rămâne doar cu „actori fără şcoală şi cu decolteuri“. Actriţa Mariana Mihuţ, pensionară doar de două luni, atrage atenţia asupra faptului că „oricum pensia este indecent de mică“, iar veniturile celelalte oricum „nu sparg bugetul de stat“. „Iar pentru acele roluri pentru care mai iau astăzi alţi bani de la stat în afară de pensie muncesc extraordinar de mult, joc şi câte patru ore în unele piese“, se plânge actriţa. Mariana Mihuţ va semna petiţia lui Rebengiuc, la fel şi actriţa Ileana Stana Ionescu, care spune că are cumulat, din pensia de parlamentar şi cea de actriţă, 2.400 de lei.
„O să-i afecteze pe mulţi“, spune Radu Beligan, care crede că problema e, în primul rând, una de valoare: „Ce să faci cu un mare actor de care ai mare nevoie? Să-l obligi să joace la jumătatea plăţii?“. Tocmai ce văzuse declaraţiile de venituri ale miniştrilor: „Nici dacă trăiam zece vieţi nu reuşeam să strâng atâta“. Dacă decizia o să-l lovească direct, ştie ce va face, „O să mă odihnesc“, şi râde resemnat: „Aşa e firea mea nenorocită. Dacă aş fi fost preocupat de bani, nu eram un sărăntoc. Am ştiut numai povestea cu teatrul, nu şi pe cea cu banii. Şi când e atâta lume necăjită în jurul meu, n-aş putea fi fericit cu mai mulţi bani decât îmi trebuie“, a încheiat Beligan. Amuzat şi deloc îngrijorat, Mircea Albulescu invită, la rândul lui, la prudenţă: „E o chestiune care se discută. Dacă medicii, profesorii şi artiştii ar fi plătiţi la bucată, ar sări bugetul în aer“, glumeşte actorul.
Ilie Gheorghe, actor al Teatrului Naţional din Craiova, nu e împăcat cu situaţia: „Un om raţional priveşte lucrurile la rece, cartezian: «A ieşit la pensie, să fie sănătoos!». Dar în teatru n-ai să-i poţi înlocui niciodată pe Beligan sau pe Marin Moraru sau pe Dinică“. Actorului nu i se pare însă că se pot face economii convingătoare limitând dreptul de practică a 100 de actori, câţi s-ar găsi într-o astfel de situaţie, şi nici că înlocuind mari artişti cu „limbrici ieşiţi de la vreo facultate fără plată“ e o soluţie câştigătoare. Veronica Dobrin, directoarea teatrului din Brăila, sugerează, ca posibilă soluţie de ieşire, contractele de colaborare, pentru drepturi conexe, pomenite şi de Ilie Gheorghe.
Ioana Alexandru are 63 de ani şi este pensionară şi asistent maternal în acelaşi timp. Din 1997, de când s-a angajat la stat, a avut în grijă şapte copii, iar acum are în grijă o fetiţă de opt ani cu handicap. Spune că a ales să fie asistent maternal pentru că are o pensie de cinci milioane, după 27 de ani de muncă în comerţ. Dacă va fi pusă să aleagă, Alexandru spune că va renunţa la pensie, pentru că ajunge doar la jumătate din salariul de la stat. „Statul nu gândeşte; ar trebui să fie mulţumiţi că nu stăm degeaba şi muncim şi plătim dări şi nu sunt nevoiţi să ne plătească ajutor de încălzire sau să ajungem pe stradă şi să aibă grijă de noi; lumea tot o să muncească, numai că la negru, aşa cum eu mă puteam duce ca bonă la o familie pe 12-13 milioane de lei vechi“, spune asistentul maternal.
În cazul în care cumulul între pensie şi continuarea activităţii în sistemul public nu se va face cu derogări, vor apărea probleme în sistemul sanitar. „Este vorba de cadre didactice care s-au pensionat şi continuă să aibă jumătate de normă în spital. Pensia este în jur de 1.200-1.300 de lei, iar pentru orele de muncă în spital nu se plătesc mai mult de 1.000 de lei. În sistemul sanitar nu poţi să renunţi aşa de uşor la oameni“, ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Iana, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă din Capitală. Potrivit statisticilor din luna septembrie ale Colegiului Medicilor din România, 1.200 de medici pensionari continuă să lucreze în unităţi de stat. În unele cazuri, dacă aceştia nu vor mai putea munci, unele spitale mici ar putea fi nevoite să se închidă. (sursa: Cotidianul, http://www.infoportal.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu