Transcrierea declaraţiilor primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu susţinute după întrevederea cu primul-ministru al Landului Bavaria, Günther Beckstein
Domnule prim-ministru Beckstein,
vă mulţumesc foarte mult pentru primirea pe care mi-aţi făcut-o şi, de asemenea, pentru discuţiile interesante pe care le-am avut cu ocazia micului dejun de lucru.
Am profitat de această ocazie pentru a prezenta primului-ministru al Landului Bavaria evoluţiile economiei româneşti, evoluţiile generale ale României în această perioadă de post-aderare la Uniunea Europeană.
Germania este principalul partener economic al României, iar în România funcţionează aproape 16.000 de firme cu capital german. În particular, relaţia dintre România şi Bavaria în plan economic este una foarte strânsă. Forumul economic pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pe care îl vom începe în curând ne va da posibilitatea prezentării situaţiei şi evoluţiei economice, astfel încât să putem atrage şi dezvolta şi mai mult relaţiile economice dintre ţările noastre.
Discuţiile pe care le-am avut mi-au permis să prezint domnului prim-ministru priorităţile României în această perioadă precum şi eforturile pe care le facem pentru îndeplinirea unor angajamente ale României faţă de Comisia Europeană în ceea ce priveşte combaterea corupţiei.
Trebuie să mulţumesc Bavariei pentru ajutorul constant pe care l-a oferit României pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Şi acum schimburile la nivel politic sunt foarte intense, în 22 - 23 mai va avea loc la Bucureşti vizita ministrului de interne al Landului Bavaria.
I-am prezentat, de asemenea, domnului prim-ministru Beckstein preocupările şi îngrijorările pe care le am legate de evoluţia legislaţiei care va afecta activităţile industriale din ţările europene. O legislaţie foarte severă de protecţie a mediului, care, sigur, trebuie să rezolve problemele de protecţe a mediului, dar, în acelaşi timp, trebuie să şi dea posibilitatea acestor industrii să supravieţuiască. Vreau să fiu bine înţeles! Prin aceasta înţeleg că reglementările pe care le promovăm nu trebuie să ducă la transferul capacităţilor industriale în zone ale globului unde nu există reglementări de mediu, pentru că în acest fel nu rezolvăm problemele de protecţie a mediului şi numai le transferăm şi le agravăm acolo unde nu există reglementările pe care le avem noi la nivel european.
Sigur, aici trebuie să ţinem cont nu numai de consecinţele economice, ci şi de consecinţele sociale, care pot să însemne pierderea a sute şi sute de mii de locuri de muncă. Consider întâlnirea şi discuţia pe care le-am avut astăzi foarte utile, pentru că dau perspective şi mai bune pentru viitor în ceea ce priveşte colaborarea dintre România şi Bavaria.
|
|
|
|
|
|
|
|
Discursul Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la Forumul de afaceri româno-german pentru IMM-uri
Domnule Prim-ministru al landului Bavaria
Domnilor miniştri
Excelenţele voastre domnilor ambasadori
Domnule preşedinte Mangoldt
Domnule preşedinte Greifeld
Dragi prieteni ai României
Doamnelor şi domnilor,
Îmi face mare plăcere să fiu astăzi, aici, în Bavaria alături de dumneavoastră la acest eveniment dedicat cooperării economice româno-germane. Germania este fără îndoială unul dintre cei mai importanţi parteneri ai noştri, cel mai important partener economic, dar avem o relaţie de parteneriat strânsă în plan economic şi în plan politic, iar o prezenţă atât de numeroasă nu face decât să îmi confirme ceea ce am constatat deja: interesul major al oamenilor de afaceri germani pentru România şi prezenţa numeroasă a unei delegaţii de oamenii de afaceri din România aici, este dovada că şi România este interesată deja de posibilităţile de găsire a unor oportunităţi pe piaţa germană.
Mulţumesc Comitetului pentru Economia de Est pentru organizarea acestui Forum, în mod special domnului Klaus Mangoldt pentru energia pe care a pus-o pentru succesul acestui eveniment.
Am vorbit în această dimineaţă cu domnul prim ministru dl Günther Beckstein, şi am decis împreună să intensificăm eforturile pentru atragerea companiilor bavareze în România şi pentru construirea împreună a unor proiecte economice de anvergură. Aşa cum am spus şi domnului prim-ministru, landul Bavaria reprezintă un pilon strategic al parteneriatului economic între Germania şi România iar noul statut al României de membră a Uniunii Europene a întărit şi mai mult această relaţie strategică.
Vă garantez că a investi în România este o afacere bună!
Şi vreau să vă prezint doar câteva argumente.
1. România este tot mai atractivă din punct de vedere fiscal.
Guvernul liberal pe care îl conduc a luat în ultimii 3 ani decizii importante, al căror efect l-au resimţit cel mai mult întreprinderile mici şi mijlocii.
Politica fiscală bazată pe cota unică de impozitare a permis recapitalizarea întreprinderilor şi dezvoltarea acestora.
Prima mea decizie ca prim-ministru a fost renunţarea la impozitul progresiv şi introducerea unei cote unice de impozitare de 16%, atât pentru venit, cât şi pentru profitul companiilor.
Efectul a fost unul spectaculos: o creştere substanţială atât a veniturilor bugetului de stat, dar, în egală măsură a veniturilor marilor şi micilor întreprinzători. Pe lângă introducerea cotei unice de impozitare am decis micşorarea contribuţiilor sociale cu 10 puncte procentuale, proces care se va încheia la sfârşitul acestui an, astfel încât povara fiscală pe întreprinzători să fie cât mai suportabilă.
Creşterea spectaculoasă a economiei româneşti din ultimii trei ani se datorează, în mare măsură, acestor decizii, decizii care au fost contestate la vremea respectivă.
Au venit mulţi specialişti, care au avut cu viziuni apocaliptice, care vorbeau de prăbuşirea veniturilor bugetului. Dar timpul a demonstrat că decizia a fost nu numai una corectă, ci şi extrem de potrivită.
O decizie care a dus la creşteri tot mai mari ale veniturilor bugetare.
De pildă, în primele 4 luni ale acestui an, avem încasări bugetare cu peste 30% mai mari decât cele din primele patru luni din 2007.
În continuare căutăm cele mai bune metode, prin pârghii fiscale şi monetare, care să consolideze această creştere a economiei.
La nivel administrativ, am luat decizii prin care am redus birocraţia. Birocraţia a fost, este şi va rămâne în orice ţară din lume o problemă. Nu am inventat-o noi şi ştiu că chiar şi aici, în Germania, renumită pentru procedurile clare, există cîteodată nemulţumiri.
Ceea ce am încercat noi să facem, a fost să simplificăm cât mai mult procedurile legate de diferite autorizări sau obţinerea unor aprobări. Astăzi, în România, nu se mai aşteaptă pentru eliberarea documentelor importante, gen cazier judiciar, paşaport sau permis de conducere.
În plus, vom introduce suplimentar reglementări privind aprobarea tacită, respectiv, obţinerea automat a acordului în cazul în care o autoritate sesizată nu răspunde la solicitare în termenul legal.
În plus, doar acum câteva săptămâni am simplificat regimul persoanelor fizice autorizate, care doresc să desfăşoare activităţi economice. Acestea pot acum funcţiona cu minimă intruziune din partea statului.
Efectul tuturor acestor măsuri a fost întărirea disciplinei fiscale şi stabilirea unor reguli simple, clare şi coerente.
Al doilea argument pe care vreau să vi-l aduc este legat de nivelul de pregătire al potenţialilor angajaţi.
Un alt domeniu de excelenţă care recomandă România pentru un potenţial investitor este nivelul ridicat de pregătire al forţei de muncă.
Tinerii români sunt conştienţi de provocările tot mai mari de pe piaţa muncii, ca rezultat al globalizării. Noi, ca autorităţi, am luat măsuri pentru reorientarea şi diversificarea disciplinelor şcolare, în aşa fel încât ele să corespundă cât mai bine cerinţelor pieţei.
Am dublat numărul de locuri de masterat aprobate prin planul naţional de învăţământ şi am extins, inclusiv cu ajutorul unor firme private, specializările existente în facultăţi. Am investit sume importante în cercetare-dezvoltare şi în învăţământul tehnic.
Tinerii din România vorbesc cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. Ştiu să opereze un computer. Şi cel mai important sunt dornici să lucreze pentru companii care le oferă posibilitatea unei evoluţii profesionale.
|
|
|
|
|
Am luat măsuri legislative, prin modificarea şi adaptarea Codului Penal, dar şi unele, foarte concrete - înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, care va verifica conflictele de interese şi averile obţinute ilegal.
Dorim să creăm un climat economic sănătos, imparţial şi echidistant unde să prospere libera iniţiativă şi o corectă administrare a afacerilor.
Al patrulea element la care doresc să mă refer este că România este astăzi pregătită pentru investiţii diversificate şi sofisticate
O demonstrează cele peste 15.000 de companii cu capital german care operează în România. Am să vă spun că există 23 de mii de companii cu capital italian care operează în România şi sper ca numărul acestora va creşte.
Până acum, interesul firmelor germane s-a îndreptat, cu precădere, spre zona centrală şi de vest a ţării, zonă care, prin prezenţa etnicilor germani, a oferit, probabil, o anumită „familiaritate” oamenilor de afaceri.
Vă invit însă să priviţi România în ansamblul său. Avem zone excepţionale care sunt insuficient explorate, cum ar fi zona Braşovului, unde a locuit o importantă minoritate germană, sau sudul ţării, în special în zona Craiova, unde de curând compania Ford a investit într-o importantă fabrică de automobile. Sigur, firma Ford este o companie originară din Statele Unite, cu sediul european în Marea Britanie şi cu operaţiuni în Germania. Acest lucru mă face să cred că este suficient loc nu numai pentru Ford, care are această componenţă heteroclită a activităţilor şi capitalului, dar este loc suficient în România chiar şi pentru o firmă sută la sută germană de automobile.
De asemenea, vreau să fac referire la sudul Moldovei, care este într-o expansiune permanentă şi unde forţa de muncă este încă abundentă şi cu o bună pregătire tehnică.
Românii în general sunt muncitori, flexibili, adaptabili şi sunt apreciaţi de toţi întreprinzătorii germani care activează în România. Am discutat cu câţiva dintre aceşti întreprinzători la o întâlnire pe care am avut-o săptămâna trecută la Bucureşti, la sediul Guvernului, şi mi-au confirmat acest lucru.
Prin urmare, cred că există încă un potenţial uriaş, care poate fi exploatat. Există un potenţial important în domeniul auto, care este, probabil, unul dintre polii de competitivitate pe care România va reuşi să-i atingă în următoarea perioadă, alături de domeniul IT-ului.
Vă rog să analizaţi, prin urmare, posibilitatea deschiderii unor afaceri pe zona tehnică şi industrială. Aveţi la dispoziţie parcuri industriale, care oferă şi infrastructura aferentă. Puteţi veni cu încredere să vă amplasaţi afacerile în aceste parcuri industriale.
Un alt domeniu spre care vă invit să vă aplecaţi este cel din zona financiar-bancară, unde Germania este reprezentată, până în momentul de faţă, destul de puţin în raport cu alte ţări.
Toate acestea sunt doar câteva elemente orientative. Sigur că există posibilităţi şi în multe alte domenii cum ar agricultura, dar şi altele, şi vă invit în România să descoperiţi aceste zone.
Vreau să menţionez outsourcing-ul care s-a dezvoltat în România la concurenţă cu alte locaţii din lume. România este competitivă şi în acest domeniu. În plus, sectorul IT în general este unul dintre cei mai puternici exportatori ai României.
Un alt domeniu interesant este dat de apariţia sistemului pensiilor private - Allianz Ţiriac este pe locul doi în topul firmelor de pensii private.
Trebuie menţionate de asemenea şi afacerile din zona imobiliară şi cea de construcţii, unde ratele de profit depăşesc 30-40% şi ajung de foarte multe ori la 100%.
Concluzia este simplă: veniţi în România să investiţi! Aveţi încredere! Nu ezitaţi să ne solicitaţi sprijinul! Nu ezitaţi sa mergeţi în zone mai puţin cunoscute – vă garantez că merită. Vă asigur ca fiecare firmă care a investit până în acest moment în România are fie un profit bun.
Doamnelor şi domnilor,
România şi Germania sunt acum parteneri în cadrul Uniunii Europene. Împărtăşim valori comune. Avem aceeaşi viziune în ceea ce priveşte dezvoltarea în viitor.
Colaborarea la nivel politic este una foarte bună. La fel ca şi cea la nivel economic. Vă invit să ridicăm aceste standarde ale cooperării spre excelenţă.
Vă aştept în România!
Vă mulţumesc.
Cea de-a patra reuniune a statelor părţi la Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier
La reuniune sunt aşteptaţi reprezentanţi din peste 45 de state, diplomaţi, experţi, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi non-guvernamentale.
Un moment important în desfăşurarea reuniunii îl va reprezenta semnarea Acordului multilateral între ţările din sud-estul Europei pentru implementarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieă. Statele care urmează să semneze Acordul multilateral sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Muntenegru, România, Serbia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Acordul detaliază prevederile Convenţiei Espoo pentru o mai bună aplicare a acesteia în plan regional şi pentru întărirea cooperării între statele din regiune în domeniul dezvoltării proiectelor cu impact transfrontalier. România, prin MAE român, va fi depozitarul acestui Acord.
În cadrul reuniunii, problematicii „Bâstroe” îi este alocat un segment special, în contextul evaluării modului în care statele părţi la Convenţia Espoo îşi îndeplinesc obligaţiile asumate în temeiul acestui instrument internaţional.
La 18 ianuarie 2007, Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo, organismul însărcinat cu supravegherea respectării de către state a Convenţiei, a fost sesizat cu o notificare din partea Românei, prin Ministerul Afacerilor Externe, cu privire la nerespectarea de către Ucraina a Convenţiei Espoo şi a Raportului Comisiei de Anchetă Internaţională, creată în temeiul Convenţiei Espoo, la cererea României. După audierea părţii române şi ucrainene, la Geneva, în iunie 2007, prilej cu care reprezentanţii fiecărei părţi şi-au expus argumentele cu privire la legalitatea acţiunilor întreprinse în cadrul proiectului Bâstroe, Comitetul de Implementare a adoptat un Raport privind notificarea României cu privire la neîndeplinirea de către Ucraina a obligaţiilor asumate (disponibil pe http://www.unece.org/env/documents/2008/eia/ece.mp.eia.2008.6.e.pdf). În temeiul Raportului, a fost întocmit şi un proiect de decizie pe care Statele părţi sunt aşteptate să îl dezbată în vederea adoptării, la Bucureşti (disponibil pe http://www.unece.org/env/documents/2008/eia/ece.mp.eia.2008.4.e.pdf).
Conform acestor documente, Ucraina şi-a încălcat obligaţiile reglementate prin Convenţia Espoo, în derularea proiectului Bâstroe, dat fiind faptul că „nu a furnizat documentaţia completă a proiectului, nu a oferit României posibilitatea de a formula comentarii, publicului din România nu i s-a oferit oportunitatea de a transmite observaţii, nu au avut loc consultări între România şi Ucraina în temeiul articolului 5 din Convenţie pentru a identifica, printre altele, măsuri de reducere sau eliminare a impactului asupra mediului”.
Problematica Bâstroe va fi discutată încă din prima zi a reuniunii, 19 mai 2008, în cadrul primului segment general.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu