Ministerul Transporturilor va demara în perioada următoare un amplu program de realizare de şosele de centură în mai multe oraşe din ţară, a anunţat astăzi, la Sibiu, Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
Şeful Executivului a participat la ceremonia semnării documentului de înmânare a contractului „Construcţia Variantei de ocolire Sibiu la standard de autostradă”, atribuit prin licitaţie deschisă consorţiului format din companiile BOEGL-Geiger-Comtram.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat cu acest prilej importanţa investiţiilor în infrastructură, pentru ca dezvoltarea infrastructurii să ţină pasul cu dezvoltarea economică a ţării.
Dezvoltarea infrastructurii este vitală în perioada următoare pentru România. De aceea, proiecţiile bugetare trebuie regândite, astfel încât să se aloce mai mulţi bani pentru proiectele de infrastructură. În caz contrar, riscăm ca dezvoltarea economică să fie încetinită din cauza nedezvoltării infrastructurii, a declarat şeful Executivului. Cei care declară că doresc dezvoltarea infrastructurii şi, în acelaşi timp, vor să plătească mai puţin pentru susţinerea proiectelor în acest domeniu dau dovadă de incoerenţă, a adăugat Primul-ministru.
„Există dorinţa şi nerăbdarea de a vedea finalizate cât mai repede aceste proiecte, dar trebuie să înţelegem că sunt multe fonduri, dar relativ puţin bani. Celor care cred că vom primi sume imense de la Uniunea Europeană, le pot spune că în toată perioada 2007-2013 sumele alocate pentru infrastructură depăşesc cu puţin patru miliarde de euro. Nu trebuie să ne gândim însă numai la infrastructura rutieră, banii trebuie cheltuiţi deopotrivă pentru infrastructura feroviară şi fluvială-maritimă”, a afirmat şeful Executivului.
Primarul oraşului Sibiu, Klaus Iohanis, a mulţumit Primului-ministru pentru modul în care Guvernul s-a implicat în probleme vitale pentru Sibiu, cum este finalizarea şoselei de centură.
Primul-ministru a vizitat tot astăzi secţiile de producţie şi centru de cercetare-dezvoltare din fabrica de componente auto Marquardt Sibiu. România se numără la ora actuală printre cei mai importanţi constructori de automobile din centrul şi sud-estul Europei, industria auto şi sectorul IT, adevăraţi poli de competitivitate care pot contribui semnificativ la consolidarea economiei româneşti.
„Suntem a şaptea ţară ca mărime în Europa, în mod normal economia trebuie să fie ca pondere la acelaşi nivel”, a declarat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Conferinţa de presă a primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la finalul vizitei din judeţul Sibiu
Călin Popescu-Tăriceanu
Am fost pe platforma industrială, în zona industrială a Sibiului, unde am vizitat o întreprindere care furnizează componente pentru industria automobilului, întreprinderea cu capital german Marquardt, unde în momentul de faţă lucrează peste 400 de angajaţi. Am vizitat secţiile de producţie, am fost să văd compartimentul de cercetare şi dezvoltare pe care l-au înfiinţat de curând şi care urmează să aibă o frumoasă dezvoltare. Am să mă refer în câteva cuvinte la semnificaţia, dacă vreţi, a acestui gest pe care l-am făcut, de a vizita o astfel de fabrică.
Am vorbit de nenumărate ori, în ultima perioadă, despre faptul că industria automobilului începe să devină un element economic important, probabil cel mai important sector economic din România.
România a devenit, deja, cel mai important constructor de automobile din Europa de Sud-Est şi, odată cu intrarea în producţie a fabricii Ford de la Craiova, România va deveni principala ţară producătoare de automobile din Europa Centrală şi de Sud-Est, înaintea Poloniei, a Cehiei, a Slovaciei, a Ungariei. Este un lucru care, după părerea mea, va contribui în mod semnificativ la consolidarea economiei româneşti, la realizarea unui obiectiv de care am vorbit în trecut: o economie care să fie în acord proporţional, ca pondere, cu dimensiunea ţării. Suntem a şaptea ţară ca mărime în Europa, în mod normal economia trebuie să fie ca pondere la acelaşi nivel.
Dar economia românească va trebui în continuare să fie susţinută şi, în acest moment, se conturează cel puţin doi poli de competitivitate: domeniul IT şi domeniul industriei de automobile. Domeniul industriei de automobile nu poate fi unul complet dacă nu vom avea şi această industrie extrem de numeroasă, cu foarte multe locuri de muncă, industria de piese şi componente. Va trebui ca prin politicile pe care le vom duce în viitor să ajutăm la consolidarea acestor sectoare.
Am convingerea că România nu trebuie să rămână o ţară atractivă pentru investiţii numai din prisma costului forţei de muncă, astăzi coborât. Creşterea economică va fi, în mod firesc, suportul pentru creşterea salariilor în continuare. Trebuie să căutăm elementul de competitivitate în alt fel decât prin costurile de muncă coborâte.
Ieri, în Germania, am discutat foarte clar acest lucru cu întreprinzătorii germani şi nu i-am lăsat să-şi facă iluzii, nu are sens să ne gândim că România trebuie să fie competitivă în zona europeană prin preţul forţei de muncă. Ca atare, trebuie să dezvoltăm sectoarele de cercetare, de inovare, de concepţie pentru produse, unde capitalul uman, resursa umană, să poată să fie valorificată şi, prin aceasta, să câştigăm competitivitatea.
Mai rămâne însă să facem un lucru esenţial: să adaptăm sistemul educaţional cât mai rapid, în aşa fel încât să poată susţine cu oameni de bună calitate, pregătiţi profesional, dezvoltarea acestui sector.
Pentru un loc de muncă creat într-o fabrică constructoare de automobile sunt cel puţin patru locuri create în industria de furnizori şi de componente. Sibiul a reuşit o bună performanţă, în zona industrială are numeroase întreprinderi care lucrează în acest segment, cu un număr mare de angajaţi. Cred că în Sibiu şi în alte oraşe în care avem zone industriale în plină dezvoltare, trebuie să ne punem acum din ce în ce mai mult problema cum realizăm atragerea forţei de muncă din rezervoarele naturale care sunt localităţile din zonă - din Mărginimea Sibiului şi nu numai - către Sibiu. Prin urmare, împreună cu Ministerul Transporturilor, va trebui cât mai rapid ca municipalităţile să pună la punct un sistem de transport public care să asigure mobilitatea forţei de muncă, pentru a nu întâmpina o lipsă de forţă de muncă care ar putea determina deplasarea în alte părţi.
Va depinde de modul în care autorităţile locale vor înţelege să răspundă cât mai prompt, pentru că altfel investitorii vor fi nevoiţi să se deplaseze - eu îmi doresc să se deplaseze mai spre est, către Moldova, nu ştiu cât vă doriţi dv. Deci, fiecare trebuie să ştie cum să facă în aşa fel încât să-şi ţină investiţiile, să le dea posibilitatea să se dezvolte şi vă garantez că aveţi sprijinul nostru, aşa cum am arătat şi în alte ocazii.
Mă bucur că Sibiul este unul din oraşele care a reuşit să depăşească foarte bine restructurarea economică care a avut loc în anii '90. Era un oraş cu o industrie puternic dezvoltată, astăzi avem alt tip de industrii, mult mai moderne, cu valoare adăugată mare. Este foarte bine. Vreau ca acest lucru să se întâmple şi în alte părţi, cum ar fi Braşovul - pentru că marile industrii braşovene nu au reuşit să îşi găsească un loc azi în economia de piaţă şi a rămas cu mult în urmă, iar oraşe precum Sibiu, Timişoara, Arad ş.a. au reuşit să se dezvolte foarte bine.
Nu este de ascuns faptul că apropierea de graniţă joacă un rol important în decizia multor investitori deoarece costurile logistice sunt cu mult mai mici, însă aici a contat şi foarte mult modul în care autorităţile locale s-au implicat şi sigur că domnul prima Klaus Johannis merită felicitări pentru că a ştiut, împreună cu administraţia locală, să ofere condiţiile de a atrage investitorii. Aţi văzut că într-o zonă industrială utilităţile au fost construite de către primărie şi cei care au venit cu investiţiile nu au făcut decât să-şi ridice hala de producţie şi să pornească la lucru şi ăsta este un mare lucru şi aşa trebuie procedat peste tot.
Reporter:/.../
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am la mine bugetul Ministerului Transporturilor, să vă spun exact pe fiecare obiectiv. Dacă am promis, o să realizăm acest lucru.
Astazi, 16 mai 2008, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a semnat un nou contract cofinanţat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA şi de către Guvernul României prin bugetul de stat, pentru construcţia variantei de ocolire a municipiului Sibiu la standard de autostradă – lucrări rămase de executat – secţiunea 1.
Contractul, în valoare totală de 48.816.180,35 Euro (exclusiv TVA), din care 36.548.385,26 Euro reprezintă contribuţia Comisiei Europene, are ca scop construcţia variantei de ocolire a municipiului Sibiu la standard de autostradă.
Prin lucrările ce urmează a fi executate se are în vedere fluidizarea traficului din zonă, precum şi reducerea timpului de traversare a municipiului Sibiu.
Contractul de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Sibiu la standard de autostradă – lucrări rămase de executat – secţiunea 1 a fost atribuit Asocierii Boegl – Geiger – Comtram JV prin licitaţie deschisă, beneficiarul final fiind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.
Durata de implementare a contractului este de 42 de luni, din care 24 de luni reprezintă perioada de garanţie.
Discursul Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la ceremonia de semnare a contractului privind centura oraşului Sibiu
„Doamnelor şi domnilor,
În discuţia pe care am avut-o mai devreme cu domnul primar i-am spus că nimic nu mă bucură mai mult decât atunci când văd că banii pe care îi alocăm pentru diferite proiecte se materializează în lucrări vizibile şi care sunt în folosul comunităţilor noastre şi al tuturor cetăţenilor.
Sibiul este într-adevăr o demonstraţie elocventă în acest sens: s-au alocat sume importante de bani, 50 de milioane de euro au fost alocaţi pentru refacerea unor clădiri şi a infrastructurii în oraş, în cadrul Proiectului Sibiu-Capitală culturală europeană, au fost alocaţi bani pentru aeroportul din Sibiu. Cei care au venit astăzi cu mine de la Bucureşti au avut ocazia să vadă cum arată acum aeroportul. Mai sunt câteva zile până la darea în funcţiune a noii piste a acestuia.
Ne-am reunit aici pentru a participa la momentul de semnare a documentelor care vor permite reluarea lucrării la centura Sibiului din punctul în care a fost oprită. Pentru cei care nu sunt informaţi, trebuie să subliniez faptul că, din cauza unor probleme cu firma contractoare cu care s-a semnat iniţial proiectul, proiectul s-a împotmolit. În final, a trebuit să recurgem la o formulă - care întotdeauna este foarte proastă - şi anume rezilierea contractului. Formula de reziliere a contractului este proastă pentru că necesită reluarea tuturor procedurilor de licitaţie a lucrărilor, lucru care, evident, întârzie data de finalizare a lucrării.
Dacă lucrările cu primul contractant s-ar fi desfăşurat în bună ordine, conform graficului, astăzi centura Sibiului trebuia să fie gata. Este o experienţă neplăcută pe care am trăit-o nu numai la Sibiu, am avut şi în zona Timişoarei alte două asemenea situaţii, tot pe coridorul pan-european IV, unde după termene acordate în plus constructorului, în final a trebuit să luăm decizia de a întrerupe contractul şi a relua licitaţia. Lucrul acesta duce la întârzieri şi, în final, la nerealizarea unor obiective de infrastructură.
Pentru Sibiu este extrem de necesară această centură, ca pentru multe alte oraşe, pentru că dorim să evităm poluarea din oraşe, să protejăm patrimoniul arhitectonic al oraşelor şi, în final, toate neplăcerile care se produc locuitorilor prin trecerea acestui trafic important prin oraş.
Proiectul este binevenit şi îmi doresc acum să avem o mână mai bună şi lucrările să se execute în termen, pentru a devia traficul care este foarte important în zona Sibiului.
Pentru că vorbim de proiecte importante de infrastructură, vreau să fac câteva referiri la modul în care se va dezvolta infrastructura în perioada următoare.
La nivelul Ministerului Transporturilor şi al Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale au fost lansate marile proiecte de infrastructură. Există dorinţa şi nerăbdarea de a le vedea finalizate cât mai repede, dar trebuie să înţelegem că sunt multe fonduri, dar relativ puţini bani.
Celor care cred că de la Uniunea Europeană vom primi sume imense, le pot spune că în toată perioada 2007-2013 sumele alocate pentru infrastructură depăşesc cu puţin patru miliarde de euro. Dar nu trebuie să ne gândim numai la infrastructura rutieră, banii trebuie cheltuiţi pentru infrastructura rutieră, feroviară şi fluvială-maritimă. Deci nu se duc toţi banii la autostrăzi.
Efortul mare va trebui suportat de la bugetul naţional, la care contribuim fiecare. Acest buget va suporta financiar dezvoltarea reţelelor de autostrăzi.
Prin urmare, cred că se impune ca în perioada următoare, ţinând cont de faptul că dezvoltarea economică este mult mai accelerată în raport cu dezvoltarea infrastructurii, să regândim proiecţia bugetară şi să alocăm sume mai mari decât până în prezent pentru infrastructură.
Cred că, în momentul de faţă, modul în care sunt aşezate cheltuielile bugetare în procente din PIB pentru diferite domenii sunt acoperitoare. Accentul mare începând din 2009 va trebui pus pe infrastructură şi va trebui să înţelegem că aceasta este principala prioritate de investiţie în anii următori în România. Altfel, riscul este să asistăm la încetinirea creşterii economice din cauza unei infrastructuri insuficient adaptate.
Sunt două proiecte naţionale importante, care vizează cu precădere zona de vest a ţării. Primul este Autostrada Braşov-Oradea, care este în lucru şi unele tronsoane se află într-o stare destul de avansată, anul acesta vor fi daţi în folosinţă primii aproximativ 30 de km. Aşa cum m-am angajat, vom finanţa suficient autostrada, în aşa fel încât lucrările să poată fi conduse într-un ritm conform planificării făcute de constructor, pentru ca acesta să-şi poată respecta termenele.
Al doilea mare proiect este coridorul IV Pan-european, din care face parte şi centura Sibiului. Sunt foarte multe tronsoane, procedurile sunt declanşate. Marea problemă va fi să găsim o soluţie convenabilă pentru construcţia unui tronson foarte dificil, Piteşti - Sibiu, unde probabil va trebui să recurgem la o formulă de concesiune cu un mare constructor care să aibă capacitatea să ducă la bun sfârşit aceste lucrări cât mai rapid.
Consider că în acest moment este vitală pentru România dezvoltarea infrastructurii, pentru susţinerea creşterii economice şi pentru ca toţi cei care doresc să folosească şoselele pentru deplasare să o poată face în condiţii cât mai civilizate.
Cred însă că trebuie să înţelegeţi că dezvoltarea infrastructurii nu se va putea face întotdeauna conform dorinţelor, ar trebui să existe şi posibilităţi de finanţare. Acestea sunt limitate de construcţia bugetară, altfel ne-am dori să facem 1.000 de km de autostradă pe an, lucru care financiar nu este sustenabil. România nu are astfel de capacitate. Nu vă aşteptaţi să ne comparăm cu China, care poate să facă, la dimensiunea ei, 1.000 de km – probabil corespunde cu ceea ce facem noi în ziua de astăzi.
Vreau ca aşteptările să fie realiste, înţelegând în acelaşi fel că Guvernul a setat corect priorităţile şi că va trebui ca sumele cele mai mari, chiar poate cu eforturi în detrimentul altor sectoare, să fie folosite pentru a finanţa componenta infrastructurii. Această componentă are valenţe multiple: turistice, reduceri de costuri cu combustibilii etc.
Pentru că săptămâna aceasta am văzut o serie de proteste ale unor asociaţii de transportatori, vreau să transmit un mesaj foarte clar: vrem să dezvoltăm reţeaua de infrastructură, nu putem cere să plătim mai puţini bani pentru dezvoltarea infrastructurii. Rovinieta se varsă în momentul de faţă direct în bugetul Companiei Naţionale pentru Autostrăzi, aşa încât cererea de a o elimina sau de a o introduce în motorină, reducând în acelaşi timp preţul motorinei, nu dovedeşte - după părerea mea - decât o serioasă incoerenţă din partea celor care au cerut aceste lucruri. Acest lucru m-a determinat să mă întreb dacă, de fapt, în spatele acestui demers nu se ascunde altceva, mai ales că suntem în perioadă electorală, când astfel de gesturi nu mai par surprinzătoare.
Vreau să-l felicit, în încheiere, pe primarul Sibiului pentru că poate oferi cetăţenilor săi, peste o scurtă perioadă, o lucrare pe care aceştia şi-au dorit-o, despre care domnia spunea că reprezintă una din cele două priorităţi - alături de aeroport. Mă bucur că rezolvăm un lucru important.
În următoarea perioadă, Ministerul Transporturilor va anunţa un program amplu de realizare a unor şosele de ocolire, de centură, într-o serie de oraşe unde, datorită densităţii traficului, se impune din ce în ce mai stringent realizarea unor astfel de lucrări.
Felicitări şi să fie într-un ceas bun!
Comunicat de presă privind situaţia politică din Liban
Ministerul Afacerilor Externe ia notă cu satisfacţie de încheierea conflictului armat inter - libanez şi revenirea la o stare de relativă normalitate.
De asemenea, MAE salută eforturile depuse de către misiunea Ligii Statelor Arabe, sub egida prim - ministrului Statului Qatar, care au facilitat dialogul între principalii lideri politici libanezi.
Consecventă poziţiilor sale, reiterate şi cu prilejul recentelor consultări bilaterale româno - libaneze, desfăşurate la Beirut la data de 5 mai 2008, România încurajează demararea de negocieri inter - libaneze, care să conducă la alegerea unui preşedinte de consens şi punerea în aplicare a celorlalte recomandări din Planul Arab pentru Liban, din 6 ianuarie 2008.
Sesiunea de examinare a raportului României privind situaţia respectării drepturilor omului Geneva, 15 mai 2008
La 15 mai a.c., a avut loc, la Geneva, sesiunea de examinare a raportului României privind situaţia respectării tuturor drepturilor omului în ţara noastră în cadrului mecanismului de evaluare periodică universală a statelor membre ONU de către Consiliul Drepturilor Omului.
Susţinerea raportului a fost realizată de o delegaţie inter-ministerială, cuprinzând reprezentanţi a 12 ministere şi agenţii, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe.
În vederea examinării, România a prezentat un raport de ţară cu informaţii relevante referitoare la cadrul normativ şi instituţional, politicile şi priorităţile existente în diverse domenii, activitatea instituţiilor naţionale de apărare a drepturilor omului etc.
Elaborarea şi prezentarea raportului reprezintă rezultatul unui intens proces de consultare şi cooperare inter-instituţională, la care au fost asociate şi organizaţii neguvernamentale active în domeniul drepturilor omului.
Statele membre ONU au apreciat maniera deschisă, transparenţa şi spiritul de cooperare de care a dat dovadă delegaţia română în cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri, inclusiv asumarea zonelor care necesită, în continuare, eforturi de remediere din partea autorităţilor.
Exerciţiul se va finaliza cu adoptarea, la 19 mai a.c., a unui raport de evaluare care va cuprinde şi recomandările adresate României de statele membre ONU pe parcursul sesiunii de examinare. Raportul sus-menţionat va fi propus spre adoptare în plenul Consiliului Drepturilor Omului în cadrul sesiunii din iunie 2008, moment în care România îşi va face cunoscută poziţia referitoare la conţinutul acestor recomandări.
România intenţionează să valorifice acest exerciţiu în sensul lansării unui proces de reflecţie în plan intern care să conducă la elaborarea unui Plan naţional de acţiune pentru drepturile omului. Un asemenea Plan va permite abordarea de o manieră coordonată şi eficientă a ansamblului instrumentelor legislative şi instituţionale, evaluarea modalităţii de respectare, în plan practic, a drepturilor omului, stimularea dezbaterilor publice interne şi informarea cetăţenilor cu privire la drepturile omului.
Informaţii de fond
Potrivit prevederilor Rezoluţiei Adunării Generale a ONU prin care a fost creat, în 2006, Consiliul Drepturilor Omului, toate statele membre trebuie să se supună, într-o perioadă de 4 ani, unei „evaluări universale periodice” a gradului de aplicare şi respectare a standardelor universal recunoscute în materie de drepturi şi libertăţi fundamentale.
Preşedinţia Consiliului Drepturilor Omului este deţinută, până la 19 iunie 2008, de România, prin ambasadorul Doru Costea.
Întâlnire de lucru Lazăr Comănescu - Franco Frattini
Ministrul de externe Lazăr Comănescu a avut o întâlnire de lucru cu omologul său italian, Franco Frattini, la 15 mai 2008, în marja participării la Summit-ul UE-America Latină şi Caraibe, care se desfăşoară în aceste zile la Lima, Peru.
Ministrul de externe român şi-a exprimat încrederea într-o colaborare eficientă cu actualul guvern italian, pe fondul ultimelor evoluţii legate de situaţia românilor din Italia.
Miniştrii Comănescu şi Frattini au discutat în mod concret pe tema intensificării colaborării în domeniul circulaţiei persoanelor în spaţiul european, îndeosebi între România şi Italia şi au agreat asupra necesităţii abordării acestei problematici în deplină conformitate cu reglementările în materie la nivelul Uniunii Europene. În acest cadru şi în continuarea celor stabilite anterior de colegii lor de la interne, cei doi miniştri de externe au convenit asupra oportunităţii organizării la Roma, în cursul săptămânii viitoare, a unui grup de experţi din domeniile interne, justiţie, externe, afaceri europene, din cele două ţări, care să discute despre posibile măsuri concrete şi reglementări la nivel naţional, pentru combaterea mai eficientă a infracţionalităţii.
Dialogul amplu derulat în prezent cu autorităţile italiene continuă acţiunile iniţiate prin Planul de măsuri adoptat de Guvernul României la 5 noiembrie 2007, pentru sprijinirea cetăţenilor români aflaţi în Italia.
Festivalul naţional al muzicilor militare, la Iaşi
Festivalul naţional al muzicilor militare va avea loc, în zilele de 17 şi 18 mai, la Iaşi, în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 600 de ani de atestare documentară a vechii cetăţi de scaun a Moldovei.
La ediţia din acest an, organizată de Serviciul Muzicilor Militare al Ministerului Apărării şi de Primăria municipiului Iaşi, participă Muzica reprezentativă a Ministerului Apărării, Muzica Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazu” şi muzicile militare ale garnizoanelor Bistriţa şi Iaşi, precum şi Corpul de balet al Ansamblului artistic al armatei, Ansamblul folcloric „Pană de Păun” din Telciu şi Trupa de dans sportiv „Reflex” a Cercului Militar din Iaşi.
Sâmbătă, concertele vor avea loc între orele 11.00 şi 13.00, după cum urmează: Muzica reprezentativă a M.Ap., în Piaţa Unirii; Muzica Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazu”, în cartierele Păcurari şi Alexandru Minerva; Muzica garnizoanei Bistriţa, în cartierul Nicolina; Muzica garnizoanei Iaşi, în cartierele Tătăraşi şi Tudor Vladimirescu. Între orele 18.30 şi 19.00 se va desfăşura o paradă a muzicilor militare, iar de la ora 19.00 un concert pe stadionul „Emil Alexandrescu”.
Duminică, de la ora 12.00, locuitorii municipiului Iaşi sunt invitaţi să asiste la parada muzicilor militare, între Palatul Culturii şi Piaţa Unirii, iar de la ora 12.30, va avea loc un concert în Piaţa Unirii din Iaşi.
Generalul de brigadă Dan Ghica-Radu, comandant al Comandamentului Operaţional Întrunit
Generalul de brigadă Dan Ghica-Radu a fost învestit vineri, 16 mai, în funcţia de comandant al Comandamentului Operaţional Întrunit “Mareşal Alexandru Averescu”, în cadrul unei ceremonii militare de predare-primire a comenzii şi a drapelului de luptă, desfăşurată în prezenţa locţiitorului şefului Statului Major General, general-locotenent dr. Mihail ORZEAŢĂ.
Numirea în funcţie a generalului de brigadă Dan Ghica-Radu s-a făcut prin ordin al ministrului apărării.
Totodată, la data de 15 mai, generalul maior Ion Chirănescu, locţiitorul comandantului Comandamentului, a fost trecut în rezervă.
***
Generalul de brigadă Dan Ghica-Radu a îndeplinit, de-a lungul carierei, funcţii de comandant de pluton, de companie, şef de stat major de regiment, comandant de batalion, camandant de brigadă, ofiţer specialist în Direcţia Informaţii Militare a Statului Major General şi în Comandamentul Armatei 1. În anul 2006 a fost numit comandant al Comandamentului Forţelor Terestre, iar din noiembrie 2007 a îndeplinit funcţia de şef al Direcţiei Structuri şi Planificarea Înzestrării din Statul Major General.
A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie, Facultatea de Arme Întrunite şi Tancuri din Academia Militară, Colegiul Superior de Stat Major, Colegiul Naţional de Apărare şi Colegiul de Apărare NATO (Roma).
În perioada noiembrie 2006-iunie 2007, generalul de brigadă Dan Ghica-Radu a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru operaţiile Coaliţiei al şefului de stat major al Forţei Multinaţionale din Irak.
Cupa Ministerului Afacerilor Externe Clubul Diplomatic, 17 mai-1 iunie
Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 17 mai - 1 iunie 2008, cea de-a VI-a ediţie a evenimentului „CUPA MAE” (Cupa Ministerului Afacerilor Externe).
Pe parcursul celor trei weekend-uri consecutive în care se va desfăşura Cupa MAE, vor avea loc competiţii de badminton, baschet, fotbal, tenis de câmp şi tenis de masă. Participanţii vor fi diplomaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi al Corpului Diplomatic acreditat în România. Pentru diplomaţii români şi străini, Cupa MAE reprezintă o oportunitate reală de comunicare într-un cadru informal.
Competiţiile vor fi arbitrate de 26 de arbitri profesionişti care au sprijinit, prin bunăvoinţa federaţiilor române sportive specifice, fiecare ediţie a Cupei MAE.
Cupa MAE se va încheia cu o festivitate de premiere pe 3 iunie 2008. Ca în fiecare an, premiile sunt oferite de către companiile care s-au oferit să sprijine iniţiativa MAE şi anume: Romaqua, Coca-Cola, EMAG, Lotto, Oriflame, Vodafone, Anchor Group, Bigger Group, Softwin, Coty, DHL, Gardena, Cristalex, Jidvei, Miniprix, Olimpic International, Procter&Gamble, Ramada, Stayer, Xerox. Partener al evenimentului este Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici – Organizaţia MAE.
ALOCUŢIUNEA Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu cu prilejul dezvelirii statuii lui Sigismund Toduţă
Domnule primar,
Domnule preşedinte al Consiliului Judeţean,
Domnilor parlamentari,
Dragi cetăţeni,
Vreau în primul rând să îl salut pe maestrul Marin Constantin şi Corul Madrigal, care ne-au făcut o mare bucurie prin prezenţa la acest eveniment plin de încărcătură sentimentală şi istorică pentru oraşul dvs.
Nu vreau să vorbesc despre Marin Constantin decât să vă spun ca orice român care a ascultat muzica lui, o muzică de excepţie, că este el însuşi un om de mare valoare, nu numai compozitor dar şi muzicolog, rector al conservatorului din Cluj o perioadă, prin mâna lui formându-se generaţii şi generaţii.
Dar, pentru că astăzi România cunoaşte această problemă foarte neplăcută în Italia, cu unii dintre conaţionalii noştri, care prin gesturile lor, prin activităţile de natură infracţională, ne afectează pe toţi, afectează imaginea ţării şi a românilor, aş vrea să spun ceva legat de Sigismund Toduţă. Şi-a luat doctoratul în Italia, o ţară care i-a deschis braţele şi l-a primit, iar el a răsplătit prin ceea ce a făcut ulterior această primire.
Aş vrea ca cei mai buni mesageri ai României, ai culturii, cei mai reprezentativi, precum Corul Madrigal prezent astăzi aici, să ne ajute în demersurile pe care le vom întreprinde în Italia pentru a arăta o altă faţă a României: faţa adevărată, faţa de valoare, personalităţile, cultura noastră, care nu este cu nimic mai prejos decât a altor ţări europene.
Cred că este un prilej excelent astăzi, când am dezvelit bustul lui Sigismund Toduţă, să ne gândim că avem şi astăzi valori care ne pot reprezenta aşa cum a făcut-o şi Sigidsmund Toduţă.
Îl felicit pe domnul primar Jura pentru această iniţiativă, de a păstra memoria şi a o menţine vie în rândul cetăţenilor Simeriei, a unui om de mare valoare, cel mai cunoscut şi valoros din Simeria.
Cred că acesta este lucrul pe care ar trebui să îl facă peste tot administraţiile locale pentru că dincolo de a ne uita cu admiraţie la alţii avem şi noi valorile noastre pe care trebuie să le cultivăm şi să le păstrăm.
Felicitări şi mult succes în continuare!
Declaraţii susţinute de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la inaugurarea Centrului agricol Hunedoara
“....Trebuie făcut pasul către modernizare, echipamente noi, agricultură de tip industrial. Îndemnaţi-i să se asocieze cu suprafeţe mai mari ca să devină competitivi, pentru că dacă nu au productivitate şi lucrează pe două hectare, atunci nu o să poată să iasă din sărăcie.
Acestea sunt lucruri importante, cu care trebuie să veniţi înaintea lor şi să le deschideţi puţin orizontul. Nu mai merge agricultura pe care au făcut-o străbunicii.
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală este programul în cadrul căruia avem fondurile europene. Vă pot spune că proiectele depuse la Ministerul Agiculturii însumează sume de patru ori mai mari decât valoarea banilor disponibili în această fază, ceea ce dovedeşte interesul şi faptul că informaţia în agricultură informaţia a fost bine difuzată, deci oamenii sunt informaţi şi îşi pregătesc proiecte. Sigur că nu toate proiectele vor primi finanţare, ci numai cele care sunt într-adevăr de calitate.
Am convingerea că aceste fonduri care vor fi derulate prin PNDR - sunt 10 miliarde euro destinaţi agriculturii până în 2013, dintre care 8 miliarde de la Uniunea Europeană şi 2 miliarde de la bugetul României - vor putea să contribuie în mod esenţial la modernizarea agriculturii.
Banii vor fi alocaţi în 3 direcţii. Prima măsură este cea referitoare la achiziţia de echipamente pentru îmbunătăţirea productivităţii la nivelul gospodăriilor agricole ale fermelor, adică tractoare, combine, semănători, tot ceea ce ţine de utilajele care se folosesc într-o gospodărie agricolă.
A doua măsură se referă la echipamente şi investiţii pentru prelucrarea produselor de bază, adică abatoare, fabrici de mezeluri, fabrici de conserve, tot ceea ce ţine de prelucrarea produselor de bază.
A treia măsură este legată de dezvoltarea infrastructurii rurale, pentru că fără o infrastructură modernă, care înseamnă drumuri de acces, utilităţi, apă, canal, gaze, nu putem vorbi în mediul rural de activităţi economice, nimeni nu va veni într-un loc izolat, fără un minim de acces, de utilităţi, nimeni nu va veni să facă activităţi economice.
Este ceva ce doresc să vă transmit. În agricultură, rezultatele ultimilor ani de eforturi, de investiţii, au început deja să se vadă. Nu ştiu dacă aţi realizat că am schimbat total filozofia modulului în care este subvenţionată agricultura. Dacă până în 2005 s-a mers esenţial pe subvenţionarea produselor – lucru care nu permitea decât reînnoirea producţiei agricole, din 2005 am schimbat filozofia şi am început să facem investiţii - modernizarea agriculturii, Programul SAPARD, care a fost un mare succes - banii au fost consumaţi în totalitate.
În 2007 am reînnoit Programul SAPARD, am făcut aşa numitul SAPARD românesc - Programul Fermierul, după aceleaşi reguli ca şi SAPARD-ul, am dat bani de la buget pentru a continua aceste investiţii în modernizare.
Spuneam că în agricultură, din fericire, investiţiile încep să producă foarte repede. Chiar ieri, când am fost în Germania, am fost însoţit de o delegaţie de oameni de afaceri din România, iar unii dintre ei reprezentau sectorul agricol, erau producători de carne de pasăre - Agricola de la Bacău, erau unii de la Buzău, alţii din alte regiuni care au fost în Germania să caute debuşeuri. În momentul de faţă, produsele lor au căutare la export.
România, în mod surprinzător, este una din ţările care are cele mai mici probleme cu bolile la animale. Există o singură problemă, cea a pestei porcine, însă faţă de alte ţări europene, care au un „buchet” de boli la animale şi care le împiedică să comercializeze carnea, România are o oportunitate extraordinară, iar oamenii de afaceri au sesizat acest lucru, pentru că investiţiile care le-au făcut pentru modernizare, în adaptarea propriilor abatoare şi întreprinderi de prelucrare de produse la normele europene, le permit acum să alimenteze şi piaţa internă şi să meargă şi pe pieţele externe.
Mă bucură că agricultura a început să se mişte. Avem o problemă care ţine de moştenirea mai veche şi mai recentă şi de mentalităţi.
După 1990 s-a făcut o mare greşeală, pentru că restituirea proprietăţilor a fost limitată, lucru care a dus la fărâmiţarea suprafeţelor. Suprafaţa medie a unei ferme în România este de 2,5 hectare, suprafaţă pe care nu se poate face o agricultură cu valenţe economice. Decât fermă de subzistenţă.
Şi trebuie să trecem la suprafeţe cel puţin de 20-50 de hectare pentru ca activitatea agricolă să înceapă să aducă un real beneficiu, ţinând cont că este puternic subvenţionată.
De aceea recomand să se facă asocieri benevole, pentru a crea culturi pe suprafeţe mult mai mari, unde se pot obţine alte randamente agricole şi bineînţeles şi câştigul va fi mai bun.
Efortul va continua şi pe mai departe. Ştiu că în Hunedoara există un procent bun în ceea ce priveşte plăţile prin APIA – un procent foarte ridicat, sigur că poate şi suprafeţele agricole sunt de dimensiuni mai mici, plăţile la hectar au început să se facă şi vreau să îmi exprim convingerea că până la sfârşitul lunii operaţiunea se va finaliza ceea ce e foarte bine pentru că dă un balon de oxigen celor care lucrează în agricultură.
Centrul dvs. are un rol foarte important pentru că agricultura românească trebuie să se schimbe, să se adapteze noilor realităţi.
Vă mulţumesc.”
Transcrierea declaraţiilor Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu cu ocazia vizitei în Cartierul Micro 15, din municipiul Deva
Astăzi am venit în judeţul Hunedoara şi am făcut un prim popas la Simeria, unde a fost dezvelit un frumos bust, al compozitorului Sigismund Toduţă, născut în Simeria şi înmormântat tot acolo.
Mi-a făcut mare plăcere să mă întâlnesc cu locuitorii din Simeria, popasul următor a fost în Hunedoara iar acum, iată, am ajuns în Deva. Am fost foarte curios, mergând cu maşina între aceste localităţi, să văd cum evoluează zona, pentru că, nu vă ascund, circul destul de mult în ţară şi pot să fac o comparaţie. Mă bucur să văd că apar investiţii noi, care generează locuri de muncă noi, că populaţia locală face investiţii importante în infrastructură şi că lucrurile se schimbă în bine.
Oraşele încep să arate altfel, lumea este mai veselă, culorile nu mai sunt aşa de triste cum au fost odinioară. Sigur că, la nivelul Guvernului, încercăm să punem în practică diferite proiecte care să fie în folosul cetăţenilor, iar acest proiect de reabilitare termică şi de subvenţionare a unor proiecte care să permită construirea şi reabilitarea centralelor termice, vizează un singur lucru: să aveţi condiţii de locuire din ce în ce mai bune, cu alte cuvinte, să vă fie în case mai cald în perioada friguroasă şi, nu în ultimul de rând, costurile pentru încălzire să fie mai reduse.
Multe dintre clădirile care au fost construite înainte de 1990, din păcate, nu au avut asigurate condiţiile de confort termic. Cu toţii am trăit perioada dinainte de 1990, când era un calvar în timpul iernii şi trebuia să găsim tot felul de soluţii să ne încălzim, cu sobe, cu lemne. Vremurile acelea au trecut demult şi trebuie să facem progrese în toate privinţele.
Această soluţie, pe care primarul Mircea Muntean a găsit-o, este o soluţie foarte bună pentru că vă permite, cu un efort minim, să beneficiaţi de condiţii din ce în ce mai bune de locuire. Vreau să îl felicit pentru această iniţiativă care, fără îndoială, trebuie extinsă la nivelul întregului oraş.
Mircea Muntean este un primar inimos care, acolo unde pune mâna se vede. În măsura în care am putut, întotdeauna am fost receptiv la cererile lui. În acest judeţ, el face o echipă extraordinar de bună cu Mircea Moloţ. Sunt lucrări mari de infrastructură, drumuri, alimentări cu apă, cu fonduri de la buget, care au demarat şi care, sigur, vor schimba şi mai mult în bine faţa judeţului.
Îmi aduc aminte că acum doi ani, stând de vorbă cu Mircea Muntean şi cu Mircea Moloţ mi-au spus că nu există în toată zona un magazin de tip supermarket-hypermarket şi m-au rugat, dacă pot, să intervin. Am făcut-o iar astăzi am văzut magazinul, un hypermarket de dimensiuni impresionante şi care acoperă această conurbaţie, aşa cum am aflat că o denumiţi aici, formată din Hunedoara, Simeria şi Călan. Mă bucur că aceste lucruri sunt în ajutorul locuitorilor, pentru că serviciile, modul în care poţi să-ţi faci cumpărăturile sunt dovezi ale modului în care trăim.
Eu îmi doresc pentru dvs., aşa cum îmi doresc pentru toţi românii, un singur lucru: să ajungem să trăim într-o ţară cu adevărat europeană, care înseamnă şi venituri, la nivelul celorlalţi, şi condiţii de locuit. Pentru aceasta facem eforturi şi cred că ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei ani, creşterea veniturilor, a pensiilor, sunt dovada cea mai vie că ne-am angajat la guvernare pentru binele cetăţenilor noştri.
Aşa vom proceda şi de acum înainte şi sper ca prin eforturile noastre să aducem o îmbunătăţire pentru toţi, fie că sunt vârstnici, fie că sunt tineri, fie că sunt copii sau adulţi.
Vă urez multă sănătate dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră!
Primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu va efectua sâmbătă o vizită la lucru în judeţul Braşov, unde va participa la inaugurarea primei linii de autobuze etajate pentru turişti de tip Double Decker.
Premierul va mai participa la deschiderea „Serbărilor Medievale ale Braşovului 2008” şi va vizita şantierul viitorului aeroport Ghimbav.
Declaraţii susţinute de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la inaugurarea Aleii gimnastelor - Parcul Cetate, din municipiul Deva
Domnule primar,
Domnule preşedinte al Consiliului Judeţean,
Domnule prefect,
Doamnelor şi domnilor,
Dragi copii,
Mă bucur să fiu astăzi aici, la ceremonia de dezvelire a busturilor unora dintre cele faimoase nume ale gimnasticii româneşti şi vreau să salut în mod de deosebit şcoala de gimnastică de la Deva, care a reuşit, prin performanţele culese de-a lungul timpului – am citit că aveţi peste 300 de medalii olimpice ceea ce este, într-adevăr, ceva fabulos, aţi reuşit să duceţi faima ţării peste hotare şi să creaţi o imagine aşa cum ne-o dorim.
Spuneam astăzi, la Simeria, la dezvelirea bustului compozitorului Sigismund Toduţă, că eu personal, şi cred că şi dvs, nu se simţim foarte plăcut când aflăm de infracţiunile comise de unii din conaţionalii noştri în străinătate, în condiţiile în care marea majoritate a românilor, o majoritate covârşitoare, care s-a dus în străinătate să lucreze, se comportă exemplar. Am auzit, nu o dată, vorbe de laudă despre de românii noştri care sunt conştiincioşi, pricepuţi, serioşi şi civilizaţi. În acest deficit de imagine pe care îl înregistrăm în Italia, avem întotdeauna nevoie de vectori de imagine care să promoveze România aşa cum este ea: o ţară în plină transformare, o ţară în evoluţie, o ţară a cărei economii înregistrează o performanţă de excepţie, aşa cum faceţi şi dvs în gimnastică, o performanţă pe care mulţi o invidiază. Şi îmi doresc, şi din acest motiv, ca în continuare să puteţi purta steagul României la concursurile la care mergeţi, cu onoare şi mândrie, şi vă doresc din toată inima mult succes şi copiilor puterea să facă în continuare eforturile necesare pentru a putea ajunge la înalta performanţă.
Aşa ca şi în alte domenii, poate mai mult decât în alte domenii, şi în sport, fără perseverenţă, fără efort, fără dăruire, nu poţi să ajungi să faci performanţă. Spun aceste lucruri pentru că primarul din Deva este un om care s-a dedicat comunităţii şi care prin perseverenţa pe care a dovedit-o, prin viziunea pe care a avut-o în legătură cu dezvoltarea oraşului, a reuşit să transforme Deva dintr-un oraş deprimat, în care industriile se închiseseră, într-un oraş care a atras investiţii, a creat locuri noi de muncă, a dat posibilitatea oamenilor să lucreze şi să trăiască demn, a început să facă o serie de investiţii în ceea ce priveşte condiţiile de locuit în oraş. Astăzi am fost în cartierul Micro 15, unde au început lucrările de reabilitare termică a blocurilor, de care, evident, toţi cei care stau în aceste clădiri vor putea să beneficieze direct şi deplin. Am văzut un oraş mult schimbat faţă de anii trecuţi, cu toate atributele oraşelor moderne: circulaţie, maşini noi, hiper-magazine, hipermarketuri - cum vreţi să le numiţi - şi toate acestea graţie eforturilor lui Mircea Muntean şi a echipei din care face parte, alături de preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ.
Nu vreau să vă ţin un lung discurs pentru că bănuiesc că sunteţi cu toţii curioşi să vedeţi busturile - şi eu sunt curios. Vreau, încă o dată, să salut această tradiţie care s-a format la Deva în ceea ce priveşte şcoala de gimnastică, care este o mândrie pentru noi toţi. Încă o dată, să consideraţi că aprecierile pe care le fac pentru performanţele pe care le-aţi avut, generaţiile succesive de sportivi merită toată aprecierea noastră şi vă urez în continuare să duceţi mai departe această tradiţie şi succesele la fel!
Primirea Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu de către Günther Beckstein, premierul landului Bavaria
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Participarea Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la lucrările Forumului de afaceri româno-german pentru IMM-uri
|
|
|
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu