Alfred Gusenbauer

---

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a avut, astăzi, o întrevedere la Palatul Victoria cu Cancelarul federal al Austriei, Alfred Gusenbauer.
În cadrul discuţiilor, premierul Tăriceanu şi-a exprimat satisfacţia pentru nivelul excelent al relaţiilor româno-austriece. „Salutăm promovarea parteneriatelor locale între regiuni din Romania şi provincii austriece”, a afirmat premierul român. El a subliniat că acest lucru este important şi din perspectiva schimbului de experienţă în practica absorbţiei fondurilor comunitare.
În cadrul discuţiilor bilaterale cu Cancelarul Alfred Gusenbauer, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat necesitatea revigorării procesului de cooperarare dunăreană. Şeful Executivului a propus părţii austriece crearea unui grup de lucru care să se ocupe de un proiect integrat al Dunării, în care să fie cooptate toate statele riverane Dunării. „Un astfel de proiect integrat ar fi de folos tuturor ţărilor riverane, nu numai României şi Austriei, dar şi celorlalte ţări, precum Ungaria, Serbia, Bulgaria, care să pună în valoare valenţele economice, legate, de asemenea, de turism ale Dunării, Dunărea fiind un factor important economic şi de comunicare pentru ţările din regiune”, a declarat premierul.
Cancelarul austriac a acceptat ideea acestui grup de lucru. “Am convenit că proiectul Dunării oferă multe perspective. România şi Austria sunt două ţări care străjuiesc acest proiect şi vom investi multă energie în acest proiect”, a declarat Cancelarul Alfred Gusenbauer.
Un alt punct important al discuţiilor a vizat proiectele din domeniul energiei, domeniu de importanţă strategică, în privinţa căruia atât premierul Tăriceanu, cât şi cancelarul austriac au exprimat puncte de vedere similare. Cei doi şi-au exprimat sprijinul pentru proiectul Nabucco, considerat de ambii un proiect „strategic atât pentru România şi Austria, cât şi pentru întreaga Europă”.
Pe agenda discuţiilor s-au aflat şi subiecte de politică regională. În acest context, cei doi demnitari au susţinut necesitatea creării, în zona Balcanilor de Vest, a unei zone de stabilitate, de securitate şi de prosperitate. În acest context, premierul Tăriceanu a adăugat că “Serbia trebuie ajutată pentru a depăşi momentul delicat prin care a trecut şi a-şi continua drumul de apropiere de UE”.
În cadrul întâlnirii cu delegaţia oamenilor de afaceri austrieci, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a arătat că România speră să continue excelentele relaţii economice şi să diversifice diferitele domenii de cooperare pentru a atrage mai multe investiţii austriece în România în cât mai multe domenii. “Am cerut firmelor austriece ca, ori de câte ori, întâmpină probleme sau dificultăţi, să nu ezite să facă apel la autorităţile române, inclusiv la cabinetul primului-ministru, pentru a depăşi dificultăţile pe care uneori le-au întâmpinat”, a declarat premierul. Acesta a adăugat că doreşte ca România să aibă un climat de competiţie deschisă, pentru a genera încredere în mediul investiţional şi economic românesc.
“Austria are un interes continuu în investiţii în România, ajutând astfel România să se dezvolte”, a declarat Cancelarul Alfred Gusenbauer.
Primul-ministru român a salutat decizia Austriei de a deschide, de la 1 ianuarie 2008, piaţa forţei de muncă pentru 50 de grupe de meserii, pentru cetăţenii noilor state membre, inclusiv România şi Bulgaria.
Cancelarul austriac i-a adresat primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu invitaţia de a participa la Reuniunea de la Salzburg a şefilor de stat şi de Guvern din Sud-Estul Europei.

Declaraţii comune de presă susţinute de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi Cancelarul federal al Austriei, Alfred Gusenbauer:

Călin Popescu-Tăriceanu
Îmi face plăcere să salut prezenţa astăzi, la Bucureşti, a Cancelarului federal al Austriei, domnul Alfred Gusenbauer. Această vizită se înscrie în şirul întâlnirilor la nivel înalt care au avut loc în decursul anilor şi urmează vizitei pe care am făcut-o, în calitate de prim-ministru, în Austria, cu ceva timp în urmă. Aceste întâlniri sunt prilejuri excelente pentru a da un impuls relaţiilor noastre bilaterale, atât la nivel politic cât şi la nivel economic.
Astăzi, în cursul discuţiilor pe care le-am avut am putut să abordăm o serie de subiecte politice şi câteva chestiuni de natură economică, pentru că domnul Cancelar este însoţit de o puternică delegaţie de oameni de afaceri reprezentând firme care deja operează în România. În ceea ce priveşte dialogul pe care l-am purtat, un dialog de substanţă, aş dori să mă refer în primul rând la o propunere pe care am făcut-o părţii austriece: de a crea un grup de lucru care să se ocupe de un proiect integrat al Dunării, care să folosească tuturor ţărilor riverane, nu numai României şi Austriei, dar şi celorlalte ţări, precum Ungaria, Serbia, Bulgaria; un proiect care să poată să pună în valoare valenţele economice, de turism ale Dunării, Dunărea fiind un factor important economic şi de comunicare pentru ţările din regiune.
În acest sens, doresc să subliniez obiectivul nostru comun - al României şi al Austriei - de a crea în zona Balcanilor de Vest o zonă de stabilitate, de securitate şi de prosperitate, sens în care cred că Serbia trebuie ajutată pentru a depăşi momentul delicat prin care a trecut şi pentru a-şi putea continua drumul de apropiere de UE.
Am discutat, de asemenea, cu omologul meu austriac despre proiectele din domeniul energiei, pentru că energia a devenit un domeniu de importanţă strategică, şi am observat cu bucurie şi satisfacţie că punctele noastre de vedere coincid în ceea ce priveşte importanţa proiectelor precum gazoductul Nabucco sau conducta de petrol Constanţa - Trieste.

Am discutat, de asemenea, despre necesitatea cooperării cu Austria în proiecte comune faţă de ţări cum ar fi Republica Moldova, pe care noi avem interesul să o ajutăm să-şi creeze instituţii democratice solide, credibile, să-şi continue reformele în domeniul politic şi economic, astfel încât să se apropie de standardele necesare pentru o perspectivă europeană.
Întrucât Cancelarul federal este însoţit de un grup de firme austriece, am discutat şi despre obiectivele de investiţii pe care acestea le-au angajat sau urmează să le angajeze în România. Sunt foarte mulţumit că avem o astfel de participare, atât de consistentă, în proiecte de anvergură. Am cerut firmelor austriece ca, ori de câte ori întâmpină probleme sau dificultăţi, să nu ezite să facă apel la autorităţile române, inclusiv la Cabinetul primului-ministru, pentru a depăşi dificultăţile pe care uneori le-au întâmpinat.
Îmi doresc ca în România să existe un climat de competiţie deschisă, de tratament nediferenţiat şi, prin urmare, în acest fel să creăm încrederea în mediul investiţional şi economic românesc şi să putem atrage şi mai multe participări pe viitor.

Cred că întâlnirea noastră a fost extrem de utilă, prin prisma intereselor regionale pe care ambele ţări le au şi prin prisma interesului de a întări această dimensiune a flancului sud-estic al UE. Numai astfel putem să ne aducem şi noi contribuţia la consolidarea proiectului european, în care cu toţii suntem acum membri - Austria ceva mai demult, România numai de la 1 ianuarie 2007. Cred că venirea unor ţări precum România, care face parte din ultimul val, poate să aducă UE un plus de dinamism, un plus de optimism de care are nevoie, în aşa fel încât să consolidăm proiectul la care cu toţii am depus eforturi.

Alfred Gusenbauer
Doamnelor şi domnilor, a fost o deosebită onoare să fiu invitat de către primul-ministru să vin la Bucureşti astăzi.
Această vizită este o expresie suplimentară asupra relaţiei foarte intense între România şi Austria, între cele două guverne şi între mediul de afaceri din cele două ţări. Austria are un interes continuu în investiţii în România, ajutând astfel România să continue să se dezvolte. /.../
Relaţia dintre cele două ţări se desfăşoară fără probleme şi pot să adaug că lucrurile devin astfel mult mai simple şi în colaborarea noastră în cadrul Uniunii Europene, şi la întâlnirile de consiliu, şi va fi foarte greu să identificăm diferenţe majore între cele două guverne la acest moment.
Am convenit asupra viitoarelor proiecte, care se vor desfăşura în România.Am invitat încă de anul trecut şi Republica Moldova să participe la întâlnirea prim-miniştrilor de la Salzburg, care se ţine în fiecare vară a fiecărui an, fiind un semnal clar dat Republicii Moldova că dorim să o asistăm în procesul ei de tranziţie.
Suntem foarte fericiţi că prim-ministrul mi-a acceptat invitaţia de a participa anul acesta la Reuniunea de la Salzburg. Apreciez că reuniunea se constituie ca o contribuţie importantă la relaţiile din zonă, care sunt fructuoase şi de succes.
Am convenit că Serbia trebuie să aibă o perspectivă europeană. În momentul de faţă sunt lupte intense între forţele pro-europene şi naţionaliste şi credem că Serbia este ancora stabilităţii economice şi politice în Balcani de Vest. /.../
Am convenit că proiectul Dunării oferă multe perspective. România şi Austria sunt două ţări care străjuiesc acest proiect şi vom investi multă energie în acest proiect. Acceptăm ideea acestui grup de lucru care trebuie să beneficieze de impuls politic, astfel încât echipa de tehnicieni să îl poată implementa.
Pe lângă domeniul transporturilor, proiectul are şi o dimensiune politică şi una culturală, extrem de importante.
Sunt bucuros că guvernele noastre au o cooperare atât de strânsă. Este foarte uşor când şi prim-miniştrii din cele două ţări au un nivel bun de înţelegere personală. De aceea, este o plăcere să mă aflu aici, alături de un grup important de reprezentanţi ai oamenilor de afceri din Austria, care exprimă interesul nostru de a ajuta România să-şi continue dezvoltarea.


Reporter: În cadrul discuţiilor – referitor la stabilitate şi prosperitate – aţi discutat despre investiţiile austriece în România din viitor, vor avea acestea legătură şi cu proiectul Nabucco?

Alfred Gusenbauer: Există un consens general asupra faptului că Nabucco este un proiect strategic. Sursele de gaze pentru Europa trebuie să diversificate şi nu este nicio alternativă la acest proiect.
Dacă vrem să ne creştem gradul de independenţă faţă de gazul furnizat de Rusia, trebuie să realizăm proiectul. Cred că şi Austria şi România sunt bucuroase că noul coordonator al Proiectului Nabucco este fosrte energic şi depune eforturi în a grăbi realizarea acestuia, deoarece este crucial pentru aprovizionarea cu gaz a ambelor state, precum şi a UE.

Călin Popescu Tăriceanu: Aş dori să adaug că, dincolo de ceea ce a menţionat domnul cancelar, cu care sunt de acord – îmi pare bine că la nivelul ţărilor europene din centrul şi estul Europei importanţa proiectului Nabucco devine deja mai evidentă – avem şi un interes comun foarte direct.
Companiile noastre din domeniul petrolului şi gazelor – Petrom şi OMV – sunt direct legate în structura acţionariatului. Acest lucru ne ajută şi ne dă o dimensiune suplimentară a importanţei proiectului. Interesul pe termen lung ar fi ca în zonă să se creeze o companie regională puternică, care să poată să facă faţă concurenţei, care să poată să fie capabilă să negocieze, pe baza cantităţilor, cele mai bune preţuri pentru produsele energetice: petrolul şi gazele.
Este un proiect la care m-am gândit de foarte multă vreme când am propus prima dată, în anul 1997, omologilor mei ungar şi austriac crearea unei companii regionale, care să fie un jucător puternic. O parte este realizată: avem acest parteneriat între Petrom şi OMV. Îmi doresc ca noi să putem, în acest fel, să devenim un jucător important în zonă.

Reporter: UE, Comisia Europeană şi investitorii străini sunt într-o anumită măsură îngrijoraţiîn legătură cu corupţia din ţara dumneavoastră, mai ales că nu a fost înregistrat niciun progres semnificativ de la aderarea României la UE. Cum comentaţi?
De asemenea, cum comentaţi pericolul ca România să fie exclusă de la cooperarea juridică în cadrul UE?

Călin Popescu-Tăriceanu: Fenomenul corupţiei este unul care preocupă autorităţile din toate ţările membre ale UE. În ceea ce priveşte România, după momentul aderării la UE am pus în practică mecanismul de cooperare şi verificare, care permite evaluarea progreselor României în domeniul Justiţiei, inclusiv în cel al corupţiei. Am să vă rog să luaţi rapoartele Comisiei din anul 2007 şi urmează în continuare anul acesta – unul dintre rapoarte a fost deja pregătit, al doilea urmează să fie în luna iunie – care vorbesc despre progresele pe care România le-a făcut în acest sens.
De asemenea, m-am adresat direct tuturor companiilor care operează în România, nu numai austriece. Aceasta este solicitarea mea adresată tuturor: ori de câte ori se confruntă cu un caz de corupţie, îi rog să vină să reclame acest lucru. Din păcate, până în prezent, nu am avut o situaţie de acest gen. Spun din păcate pentru că mulţi vorbesc despre corupţie, dar nu vin să spună concret despre ce este vorba. Dacă ne referim la un termen vag, atunci nu am cum să acţionez eficient.
Astăzi, în discuţiile pe care le-am avut cu delegaţia austriacă, am făcut referire la un contract de atribuire a unui tronson de autostradă care a fost câştigat de un consorţiu român, cu o sumă dublă decât oferta făcută de firma Alpine. Acest lucru mi se pare anormal. Eu ca prim-ministru nu pot să acţionez direct. Este de resortul Procuraturii să investigheze dacă într-o asemenea situaţie procedurile au fost sau nu respectate. Aştept într-o astfel de situaţie un răspuns din partea autorităţii competente: Procuratura, care pe baza investigaţiilor poate să decidă mai departe următorul pas - trimiterea spre judecată a celor care eventual sunt găsiţi vinovaţi sau închiderea cazurilor.
Ceea ce mi se semnalează de către presă preiau, reacţionez imediat. Am pus Ministerul de Finanţe să verifice, prin Autoritatea de Administrare Fiscală, ce s-a întâmplat în această situaţie. Dar, mai departe aceste dosare trebuie să fie rezolvate de Justiţie.