La început am înţeles că cei care au votat pentru votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin sunt minoritari şi că cei care nu au votat sunt de fapt împotrivă. OK. Apoi am aflat că votul uninominal într-un tur de scrutin este mult mai bun, singurul posibil. Între timp nu am găsit nici un partid politic mulţumit de această lege. Iată părerea PD-L exprimată prin intermediul lui Horaţiu Buzatu.
Uninominalul: O idee generoasa, o realizare nefericita
Foarte multi colegi de-ai mei din Camera Deputatilor au considerat ca adoptarea legii electorale in baza votului uninominal reprezinta un eveniment istoric al parlamentarismului romanesc.
Nu impartasesc aceasta euforie deoarece varianta votata in 4 martie este o formula nefericita si grevata de carente si contradictii cu efecte negative care vor fi vizibile in special dupa ce o runda de alegeri se va fi consumat utilizadu-se acest sistem.
Iata cateva exemple:
- Legea face referire la vot uninominal dat unui candidat intr-un colegiu uninominal. In acelasi timp, castigarea unui colegiu uninominal nu garanteaza obtinerea mandatului de parlamentar, deoarece sistemul de atribuire a mandatelor este relativ similar celui utilizat in cazul votului pe lista. Mai precis, un candidat care, sa zicem, castiga un colegiu cu 47% (deci este votat de aproape jumatate dintre electorii colegiului), dar face parte dintr-un partid care are un scor electoral in respectivul judet de - sa zicem - 7 sau 8%, ar putea pierde mandatul in fata unui candidat mai slab clasat - sa zicem care a obtinut 17% din voturi - dar care face parte dintr-un partid cu un scor electoral mult mai mare. In acest caz se poate vorbi de o nereprezentare reala in parlament a electoratului din respectivul colegiu uninominal, de o deturnarea a vointei respectivului segment de electorat. Popular vorbind, votezi un om, dar parlamentarul este dat de o lista care constituie dupa numararea voturilor.
- Legea mai prevede ca un candidat care obtine majoritatea calificata (50% din voturi plus 1 vot) intr-un colegiu, devine automat senator sau deputat. Este corect acest principiu. Dar in cazul in care candidatul respectiv este membru intr-un partid care nu trece pragul electoral, atunci el nu mai devine parlamentar. Din nou se poate vorbi de o deturnare a vointei electoratului. In plus exista si o discriminare intre acest candidat si un candidat independent, care cistigand cu majoritate calificata un colegiu devine parlamentar. Nici independentul nu are un partid in spate. Colegii din comisia de Cod Electoral ar fi putut gasi foarte usor o solutie. Ei trebuiau sa legifereze astfel: candidatul victorios al partidului care nu face pragul electoral, primeste mandatul de parlamentar si este considerat independent in Camera pentru care a candidat. Din pacate nimeni nu s-a gandit la aceasta varianta.
- Modul de distribuire a mandatelor este extrem de complicat. Exista chiar o prevedere hilara - art. 48, alin. 7 punctul "c" - care stipuleaza ca in situatia in care s-au epuizat toate formele de redistribuire si mai raman mandate neatribuite, Biroul Electoral Central acorda respectivele mandate in urma acordului intre partidele politice, iar daca acest acord nu exista mandatele se atribuie prin - ATENTIE! - TRAGERE LA SORTI. O aberatie mai mare nu poate exista in vreo lege, dar ea se regaseste intr-una dintre cele mai importante legi ale Romaniei. In urma cu 30 de ani, inclusiv in fotbal, la meciurile eliminatorii din Cupa Romaniei s-a renuntat la pseudo-departajarea prin tragere la sorti. Sa decizi insa citiva reprezentanti ai electoratului prin tragere la sorti este o solutie care nu cred ca se utilizeaza nici in tarile din lumea a treia.
- Consider de asemenea ca alegerea presedintilor consiliilor judetene prin vot uninominal nu se justifica in acest moment. Nu sunt jurist ca sa apreciez daca aceasta prevedere este sau nu constitutionala. Exista insa opinii politice care sustin ca acest articol nu este constitutional. Personal cred ca prin alegerea uninominala a sefului unui judet se ajunge la "legalizarea" a ceea ce presa a denumit "baronul local". Mai mult, exista riscul unor disfunctionalitati in consiliile judetene in care presedintii acestora ar putea sa fie dintr-un partid care nu are majoritatea in consiliu.
- Nu in ultimul rand, nu este corecta prevederea care obliga candidatii la Parlament sa depuna un gaj financiar echivalent a cinci salarii medii pe economie. S-a argumentat introducerea acestui gaj prin faptul ca se incearca evitarea intrarii in competitia electorala a - citez - oricarui aventurier. Este un argument fals. Eventualii aventurieri au candidat pana in 2004 pe listele de partid. Si, in plus, pot exista aventurieri care dispuna de sume mari de bani si in acest caz, gajul nu va constitui un filtru. Cum se pune insa problema, se poate interpreta si ca o bariera pusa in fata unor potrentiali candidati, ceea ce contravine Constitutiei. Suma avansata se returneaza candidatilor care au obtinut minimum 2% din voturi. Ceilalti nu primesc nimic inapoi. Suntem in fata unei inechitati crase in acest caz. Cu ce este vinovat un candidat daca electoratul prefera alti candidati sau alte programe? De ce trebuie el sa plateasca participarea la un scrutin, de altfel un drept recunoscut prin Constitutie? Si, de regula, candidatii si / sau partidele care obtin rezultate foarte slabe la alegeri fac parte din categoria celor fara potenta financiara..
Acestea sunt doar o parte din punctele negre ale unei idei generoase. Consider ca prima varianta care a fost pusa in dezbatere, in urma cu un an si jumatate, proiectul ProDemocratia era mult mai echitabil si daca era periat de unele inexactitati, ar fi iesit o lege buna. Imi este tare teama ca noua lege nu va raspunde principalului scop pentru care a fost adoptata: reformarea clasei politice. Sunt convins ca vom vedea acceasi oameni pe care ii stim de trei, patru, cinci legislaturi sau chiar de pe vremea CPUN-ului. Si acestia sunt chiar politicienii care clameaza primenirea clasei politice. Dar nu au nici macar vreo intentie sa inceapa primenirea de la ei.
Comunicatul in format PDF (170 Kb)
Dan Horatiu Buzatu
3 comentarii:
in continuarea discutiei noastre mai vechi despre uninominal as vrea sa va spun o scurta poveste.
o doamna, persoana importanta dintr-o "capitala de judet de munte" si amanta a prfectului, pierde o scrisoare de dragoste primita de la acesta. tevatura mare in acest oras mai ales ca se apropie alegerile si oamenii trebuie sa stie cine este candidatul partidului la alegeri: cel dorit de la centru -AGAMITA DANDANACHE - sau cel dorit de o parte din reprezentantii partidului pe plan local - CATAVENCU-.
...
Banuiesc ca restul povestii va este cunoscuta.
Asa ca vin si va intreb: nu cumva era vorba de un UNINOMINL?
nu cumva asta vom pati: vom avea de ales intre Catavencu si Agamita Dandanache?!
o zi buna va urez.
Era şi nu era vorba de un uninominal. Mai întâi că domnul AGAMEMNON DANDANACHE era vechi luptător de la '48, după cum spune şi textul piesei, adică un membru marcant al partidului. Apoi în acele timpuri "sufragiul universale" era doar în stadiul de concept, la colegii votau numai apropitari, preoţimea, dăscălimea.... dintre care, cei mai mulţi, cetăţeni turmentaţi cu rom sau jamaica, cum se mai spunea.
Dacă aş avea de ales între Caţavencu şi Dandanache nu aş ezita la Caţavencu. Problema calităţii oamenilor nu este legată de uninominal sau de liste ci de faptul că partidele nu au drept membri oameni de calitate şi, poate mai important, pregătiţi pentru o funcţie politică şi administrativă.
Dacă doriţi să ocoliţi problema oamenilor canalii, secături sau/şi demenţi, ar trebui să militaţi pentru restaurarea doctrinară a partidelor (din câte ştiu eu nu avem încă partide politice în România dat fiind că nu existe doctrine ale partidelor) şi de şcolirea candidaţilor. Un candidat ar trebui să înceapă de la munca de simplu lucrător în organizaţia căruia vrea să-i fie şef. Dacă aţi observat, numirea drept ministru a unui om din structura ministerului aduce cu sine o stare de revigorare a domeniului respectiv, pentru că el ştie mecanismele şi locurile unde lucrurile merg prost.
Nu poţi pune şef un om care nu are nici în clin nici în mâneca cu acea organizaţie pe care ar trebui să o conducă. Un primar ar trebui să înceapă ca funcţionar, apoi ca membru în Consiliul şi pe urmă să ajungă candidat la postul de primar. Un candidat la parlament ar trebui să fie un om care a făcut mulţi ani practică pe lângă un membru marcant al partidului şi care practic s-a ocupat ani de zile de secretariatul unui parlamentar. La preşedinţie la fel, poţi pune candidat pe cineva care ştie ce înseamnă preşedinţia... Atunci nu veţi mai avea de ales între Caţavencu şi Dandanache. Cereţi un astfel de candidat tuturor partidelor, dumneavoastră şi alţi 10 milioane de români cu drept de vot şi, după 10 ani, veţi avea de ales între doi oameni capabili.
Diferenţa dintre uninominalul majoritar şi votul pe liste este persoana pe care o înjuri, pe care o responsabilizezi. Una este să pui responsabilitatea unui nume, unui feţe, şi alta să numeşti o listă drept responsabilă. Nu aţi observat că atunci când responsabil este un grup de fapt nu este de vină nimeni?
parca mi-ar face placere ca injuraturile mele sa se areseze mai multor persoane si nu numai unuia! - cel putin azi am asa o stare de a injura mai la gramada!
ps
faptul ca votul era cenzitar, ca de la cuza incolo se mai modifca pe ici pe colo legea electorala, in sensul largirii bazei de alegatori, nu intra in contradictie cu situatia prezenta.
cat despre scolire - ar fi bine sa ne ocupam de scoala in general - asta ar duce chiar la o reforma a societatii si sa mai avem, in rest, ...putintica rabdare. si cu uninominal, dar mai ales fara - parerea mea! - partidele sunt pana la urma pe calea cea buna, ca de altfel si intreaga societate romaneasca. viteza e de discutat, dar calea, ma tem ca nu se poate nega.
si ca sa revin la nenea iancu, dupa desemnarea candidatului...urmau alegerile...venirea cetateanului turmentat la urne sub atenta supraveghere a POLITAIULUI ghita care avea grija sa se aleaga cine trebuie.
sa speram ca, daca nae catavencu si dandanache n-au disparut, macar pristanda nu mai e la strans legat de urne.
stimabile, ca sa raman in aceeasi nota, sper, pentru noi toti, ca dezastrul sa fie cat mai mic in toamna, iarna sau cand naiba vor fi alegerile astea.
o zi buna si pentur ca e si frumos afara "la bulivar, birjar!"
Trimiteți un comentariu