CCR: conflict între Ministerul Public şi Parlament

---

Ministerul Public este obligat să ceară Parlamentului avizul pentru cercetarea miniştrilor sau foştilor miniştri, care au calitatea de parlamentar, atunci când demnitarii sunt vizaţi în cadrul unei anchete.
Astfel, în cazul parlamentarilor Adrian Năstase - fost premier şi Miron Mitrea, Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş - foşti miniştri, Parchetul este obligat să trimită, după caz, cererea de aviz pentru declanşarea urmăririi penale către Camera Deputaţilor sau Senat. Curtea Constituţională a constatat, luni, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele comise în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator.
Potrivit Curţii, în aplicarea dispoziţiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituţie, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor şi care la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau senator.
În aplicarea dispoziţiilor articolului 109 din Constituţie, Ministerul Public va sesiza preşedintele, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului care, la data sesizării, nu au şi calitatea de parlamentar.
Curtea Constituţională constată că nu există conflict juridic între preşedinte şi cele două Camere ale Parlamentului.
Întreaga argumentaţie reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Înainte de publicare, aceasta se comunică Preşedintelui României, celor două Camere ale Parlamentului, Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, informează Biroul de presă al Curţii Constituţionale.
Senatul a sesizat în 8 februarie Curtea Constituţională privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei pe de o parte şi Parlament pe de alta, în privinţa cererii de urmărire penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său.
În 6 februarie, Ministerul Public a cerut intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a rezolva problema apărută între Legislativ şi autoritatea judecătorească. Ministerul Public afirma că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniştrilor cercetaţi care au calitate de parlamentari, dar cerea Consiliului Superior al Magistraturii să intervină şi să sesizeze Curtea Constituţională întrucât ar exista un conflict instituţional.
Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, aceasta soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui CSM.
În 12 februarie, preşedintele CSM Lidia Bărbulescu a cerut Curţii Constituţionale să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public, ca autoritate judecătorească, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat -, ca putere legislativă, în cazul cercetării miniştrilor-parlamentari.
Anterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să înainteze Parlamentului cererile privind declanşarea urmăririi penale pentru miniştri sau foşti miniştri care au calitatea de deputaţi.
În 23 ianuarie, Senatul anunţa că trebuie să se pronunţe asupra propunerii de începere a urmăririi penale a senatorilor Paul Păcuraru şi Codruţ Sereş, aceasta fiind concluzia unei scrisori de răspuns a preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, la solicitarea secretarului de stat în Ministerul Justiţiei, Gheorghe Mocuţa, referitor la exprimarea unui punct de vedere al Senatului cu privire la procedura în vederea începerii urmăririi penale în cazul miniştrilor care sunt şi senatori.
Ministrul interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu a transmis la DNA şi DIICOT actele primite de la Preşedinţie pentru cei opt actuali şi foşti miniştri, pentru începerea urmăririi penale, demnitarul precizând că îşi declină orice responsabilitate în cauză.
În 24 ianuarie - cu o zi înainte ca Bogdan Olteanu să trimită adresa procurorului general al României - Codruţa Kovesi declara că pentru cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri Ministerul Public este legal învestit, având cereri de urmăriri penale şi, ca atare, nu mai trebuie solicitată opinia Parlamentului.
Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut în ianuarie ministrului interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a lui Adrian Năstase, Miron Mitrea, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruţ Şereş, Tudor Chiuariu şi Traian Decebal Remeş - ultimii doi au fost miniştri, ei neavând şi calitatea de parlamentari.

Curtea Constituţională a decis, luni, că Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului care la data sesizării au şi calitatea de deputat sau senator.
Potrivit Curţii, în aplicarea dispoziţiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituţie, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor şi care la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau senator.
Cu privire la decizia CC, ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a declarat că ar fi preferat ca decizia Curţii Constituţionale să fie "pe dos", pentru a-şi dovedi astfel nevinovăţia, însă a adăugat că, dacă DNA nu o va face, va depune chiar el la Comisia juridică referatul procurorului din dosarul care-l priveşte.
"Aştept cu foarte mare interes ca însăilarea de dosar care mă priveşte să vină la o comisie de specialitate. Din întâmplare, sunt în posesia referatului procurorului şi întâmplarea a făcut să ştiu fiecare virgulă şi câte anomalii sunt în acel referat şi că este făcut pe picior şi la comandă. Aş vrea să văd acel referat la Comisia juridică, iar, dacă nu îl depune DNA, îl voi depune eu. Atunci vom constata dacă în România va exista arma politică DNA sau nu", a mai spus ministrul.
Păcuraru a arătat că decizia Curţii Constituţionale aruncă o lumină nefavorabilă asupra lui Daniel Morar şi a DNA.
"Ei s-au antepronunţat, spunând că noi şi cu preşedintele facem legea în ţară. Din acest punct de vedere sunt obligat să spun că au fost puşi la punct", a conchis Păcuraru.
Secretarul general al PC, Codruţ Şereş, a declarat că respecta decizia Curţii Constituţionale oricare ar fi fost ea şi că nu doreşte să se ascundă după Parlament în rezolvarea cazului său.
"Sunt un om serios, respect deciziile Curţii Constituţionale. În urmă cu un an şi ceva m-am prezentat la Parchet şi am refuzat să mă ascund după comisia prezidenţială, după cum nu doresc să mă ascund nici după Parlament", a precizat Codruţ Şereş.
Şereş a adăugat că decizia Curţii Constituţionale era previzibilă, fiind prognozată de aproape toţi juriştii.
El a mai spus, referindu-se la cazul său, că în urmă cu trei săptămâni a primit de la Ministerul Public o înştiinţare potrivit căreia procurorul şef a desfiinţat rezoluţia de urmărire penală.
În schimb, preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat că decizia Curţii Constituţionale privind conflictul dintre Ministerul Public şi Parlament este "discutabilă", deoarece reintroduce imunitatea în forma anterioară revizuirii Constituţiei şi creează o categorie privilegiată de demnitari.
"Chiar dacă deciziile Curţii Constituţionale se respectă şi trebuie respectate, această decizie este extreme de discutabilă şi, practic, reintroduce imunitatea parlamentară în forma anterioară revizuirii Constituţiei din 2003", a declarat Emil Boc.
Preşedintele PDL a explicat că textul din Constituţie este foarte clar, prin revizuirea din 2003, fiind stipulat că orice deputat sau senator poate fi urmărit penal şi trimis în judecată fără încuviinţarea Camerei din care face parte, indiferent dacă are calitatea de ministru sau doar de simplu parlamentar.
"Curtea Constituţională adaugă la Constituţie prin decizia de astăzi şi creează o categorie privilegiată de demnitari şi îi situează deasupra Consituţiei şi a legii", a menţionat Emil Boc.
Pe de altă parte, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, salută decizia Curţii Constituţionale în privinţa procedurilor pentru începerea urmării penale a miniştrilor care sunt şi parlamentari, apreciind că prin această hotărâre se respectă legea.
În opinia sa, decizia dată luni de Curte pune capăt "lucrăturii" făcute de preşedintele Traian Băsescu care a intenţionat să "ţină în şah", nu atât oameni politici, cât partide politice.
"Dacă e cineva vinovat, ne vom da acordul pentru cercetare şi urmărire penală, dar să fim convinşi noi că este aşa", a spus liderul PRM.
În opinia lui Vadim Tudor, preşedintele Băsescu nu are niciun drept moral să se pronunţe dacă împotriva unui membru al Parlamentului poate să înceapă urmărirea penală, în condiţiile în care şeful statului are de dat explicaţii în ceea ce priveşte dosarele Flota şi ALRO Slatina.
"Traian Băsescu este cel mai puţin indicat să vadă paiul din ochiul altora", a spus vicepreşedintele Senatului.
Şi vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşanu a apreciat că decizia Curţi Constituţionale este una "normală", pentru că miniştrii parlamentari depun jurământul întâi ca senatori sau deputaţi în faţa Parlamentului, şi apoi ca miniştrii în faţa preşedintelui.
Ruşanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că este normal ca Ministerul Public să ceară avizul Parlamentului, şi nu al preşedintelui, menţionând că până acum acesta a încercat să forţeze legea, făcându-se că nu cunoaşte prevederile constituţionale.
"Aşa cum s-a constatat în numeroase cazuri, parlamentarii au fost aleşi pe patru ani de zile, în vreme ce funcţiile de miniştri în cele mai multe cazuri au fost pe perioadă scurtă. De exemplu, cazul Şereş. Sunt şi situaţii în care unii dintre aceştia nu mai sunt miniştri astăzi, dar sunt în continuare parlamentari", a spus Ruşanu.
Liberalul a precizat că este ilogic ca şeful statului să dea aviz de urmărire penală unor parlamentari care au deţinut funcţii de miniştri în alte guvernări şi care au depus jurământ în faţa altor preşedinţi.
"Să luăm cazurile Năstase şi Mitrea. În 2004 ei au depus jurământul în faţa Parlamentului şi nu în faţa preşedintelui Traian Băsescu. E un lucru ilogic să le dea aviz să fie cercetaţi preşedintele ţării, în situaţia în care ei nu au avut nicio tangenţă cu şeful statului. Ei au depus jurământul în faţa lui Ion Iliescu", a conchis Dan Radu Ruşanu.