 |  |  |  |  |
 |  |  |  |  |
 |  |  |  |  |
 |  |  |
George Copos este acuzat de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la infracţiunea de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, potriviti unui comunicat DNA.
Camelia Voiculescu este acuzată de folosire a unor informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei, se mai arată în comunicat.
În dosar au mai fost trimişi în judecată Pantiş Sorin, reprezentant al SC Grivco SA Bucureşti, Bontaş Vasile, director general al SC "Ana Electronic SA" Bucureşti, Filip Ion, acţionând în calitate de persoană fizică, Ghinea Niculaie, acţionând în calitate de persoană fizică, Juncu Octavian, membru al Consiliului de Administraţie al SC "Ana Electronic" SA Bucureşti, Maxim Ioan, director general al SC "Fast Service Electronica" SA Bucureşti (F.S.E.), Precup Ilie , expert evaluator, Roza Giulio-Giuzepe, director economic al SC "Ana Electronic" SA Bucureşti, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al SC "Ana Grup" SA şi administrator al SC Rom Tur GM Impex SRL, Stolojanu Mihai, membru al Comitetului Director al Sucursalei Teritoriale Bucureşti a Fondului Proprietăţii de Stat (F.P.S.), Susanu Nicu-Romeo, expert în cadrul Sucursalei Teritoriale Bucureşti a Fondului Proprietăţii de Stat, şi Vodislav George, membru al Comitetului Director al Sucursalei Teritoriale Bucureşti a Fondului Proprietăţii de Stat.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti.
În aprilie 2007, DNA anunţa că a început urmărirea penală împotriva a şase persoane: Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, Mihai Lazăr (preşedinte CA Grivco SA), George Copos, Giulio Giusepe Roza (preşedinte CA Ana Holding) şi Adrian Cristea.
Potrivit unui comunicat al instituţiei, primii cinci erau învinuiţi de spălare de bani, în timp ce Cristea este urmărit pentru că a participat la o licitaţie cu strigare cu oferte trucate. Acesta din urma nu are nicio legătură cu fostul director al CN Loteria Română, Nicolae Cristea, ci a fost administrator de cont al mai multor firme prin care au fost rulate sumele care fac obiectul cercetării.
Dan Voiculescu despre trimiterea în judecată a fiicei sale: Este o manipulare politică
Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, 30 decembrie 2008, mai multe acte normative, între care menţionăm:
· Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor de stat şi de serviciu - Actul normativ interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. “Nimeni nu mai poate beneficia şi de pensie şi de salariu de la stat. Se poate cumula pensia cu un salariu în domeniul privat”, a precizat primul-ministru, Emil Boc. De asemenea, Ordonanţa de Urgenţă stabileşte că persoanele care au primit plăţi compensatorii, cu ocazia pensionării, vor fi obligate să le returneze în cazul în care se reangajează în sistemul public. “Este vorba în special de persoanele care au lucrat în domeniul apărării, internelor, justiţiei – persoane care, cu ocazia pensionării, au primit sume foarte consistente, uneori de ordinul miliardelor de lei vechi”, a afirmat şeful Executivului.
· Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri financiar-bugetare - Actul normativ stabileşte cuantumul minim şi maxim al indemnizaţiei de creştere a copilului. „ Nici o mamă, care este angajată, nu va primi mai puţin de 8 milioane lei vechi, dar nici mai mult de 40 de milioane lei vechi, adică aproximativ o mie de euro. Această plafonare răspunde principiului solidarităţii. Persoanele care au salarii mari şi, în mod evident, contribuie cu o sumă mai mare la bugetul de asigurări sociale îşi vor găsi materializată această contribuţie mare la pensie”, a precizat primul-ministru Emil Boc. Şeful Executivului a arătat că legislaţia românească în domeniu este una dintre cele mai avansate din Uniunea Europeană.
· Ordonanţă de Urgenţă privind reducerea unor cheltuieli la nivelul administraţiei publice, prin care se stabileşte ca ordonatorii de credite din cadrul autorităţilor publice să reducă cu 50%, faţă de acest an, cheltuielile alocate în 2009 pentru achiziţia de maşini, echipamente, mobilier, birotică. „Este încă un semn de raţionalizare a modului de cheltuire a banului public”, a afirmat şeful Executivului. O altă măsură inclusă în Ordonanţa de Urgenţă prevede ca numărul total al funcţiilor publice de conducere în cadrul instituţiilor publice să fie de maximum 12% din numărul total al funcţiilor publice.
· Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, potrivit căreia preşedintele Senatului devine vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Răspunzând unei întrebări, primul-ministru a arătat că actul normativ adoptat astăzi de Guvern nu încalcă Legea fundamentală, întrucât nu se reglementează întreaga modalitate de organizare şi funcţionare a CSAT, ci este vorba despre o modificare punctuală a legii. „Nu se schimbă instituţia CSAT. Nu se schimbă din subordinea Parlamentului în subordinea Guvernului. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării rămâne în continuare o instituţie în cadrele prevăzute in Constituţie”, a menţionat premierul Emil Boc.
. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri financiar-bugetare
. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiţiei
. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea unor acte normative
· Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii
· Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei
· Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului
· Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului
. HOTĂRÂRE privind unele măsuri pentru diminuarea cheltuielilor la entităţile cu capital majoritar sau integral de stat
. HOTĂRÂRE pentru abrogarea şi modificarea unor acte normative din domeniul sanitar
. HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr. 567 din 15 iunie 2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 30.12.2008
Reporter: Aţi spus că Mircea Geoană va ocupa postul de vicepreşedinte în cadrul CSAT. În acest caz vor exista 2 posturi de vicepreşedinte?
Emil Boc: Este primul ministru şi cel pe care l-am creat astăzi prin ordonanţă de urgenţă, preşedintele Senatului.
Reporter: Domnule prim ministru, cum explicaţi caracterul de urgenţă al unor măsuri adoptate în legătură cu vicepreşedintele CSAT? Şi doi, dacă nu cumva este o încălcare a Constituţiei având în vedere că CSAT este o instituţie fundamentală a statului şi este în subordinea Parlamentului.
Emil Boc: Da, este în subordinea Parlamentului, nu este vorba de o încălcare a Constituţiei pentru că nu se reglementează întreaga modalitate de organizare şi funcţionare a CSAT-ului. Este vorba doar de o chestiune precisă şi punctuală şi nu este vorba de legea de ansamblu de organizare la care se referă Constituţia când este vorba de regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Nu se schimbă instituţia CSAT-ului, nu se schimbă din subordinea Parlamentului în subordinea Guvernului. La acest lucru face referire Constituţia, să nu se afecteze regimul fundamental. Asta înseamnă să schimbi raportarea instituţiei la cadrul constituţional existent. CSAT-ul rămâne în continuare o instituţie cu cadrele prevăzute în Constituţie. Doar această funcţie de vicepreşedinte care apare ca o corelare şi a principiului separaţiei şi colaborării puterilor. Să nu uităm că aceste puteri în stat trebuie să aibă şi mecanisme prin care să colaboreze mai ales în privinţa mecanismelor de securitate şi siguranţă naţională.
Reporter: Şi de ce caracterul de urgenţă?
Emil Boc: Tocmai pentru a intra în vigoare la începutul anului care urmează, un an extrem de important din toate punctele de vedere.
Reporter: Domnule prim ministru aţi spus că sunt facturi neplătite. Aţi descris o situaţie în care deficitul bugetar se apropie de 5%. Până acum ni s-a spus altceva. Cum credeţi...
Emil Boc: Deficitul creşte în fiecare zi, asta este tragedia. Nu vom avea situaţia exactă a anului 2008 decât în jurul datei de 15 ianuarie 2009. Atunci vom şti exact care este deficitul pe anul 2008. Din nefericire el creşte în fiecare zi, se apropie de 5%, repet, în condiţiile unei creşteri economice de 8,3% în anul 2008. Şi vă daţi seama câte cheltuieli au fost făcute fără justificare de am ajuns la un asemenea nivel al deficitului. Asta este realitatea pe care trebuie să o cunoaşteţi.
Reporter: Mulţumesc. M-aţi ajutat la ceea ce vroiam să vă întreb. Cum credeţi că poată fi acţionată răspunderea ministerială? Când credeţi că o să vină momentul în care un ministru ar trebui să răspundă pentru o situaţie...
Emil Boc: ...fiecare va răspunde potrivit competenţelor şi actelor legale.
Reporter: Domnule premier despre buget astăzi ce aţi vorbit, mai concret?
Emil Boc: Am stabilit acest lucru, ca spectrele legate de pensii, obiectivul nostru este să majorăm punctul de pensii şi rămâne valabil. Obiectivul nostru este să respectăm legile în vigoare şi în materia salarizării profesorilor. Toate aceste lucruri, însă, se vor face în cadrul economic pe care îl vom avea după ce vom avea situaţia financiară în cadrul proiectului de buget pe 2009. Şi vom decide aceste lucruri spunându-le tuturor românilor exact, transparent, care este situaţia. Până atunci am luat acele măsuri de austeritate bugetară începând cu demnitarii, care sunt primii care trebuie să strângă cureaua, făcând economii atât cât putem şi să încercăm să prezentăm românilor pe anul 2009 un buget echilibrat care să răspundă nevoilor României. Repet, nevoilor României care ţin de stabilitate, în primul rând, a ţării, de a putea recupera ratingul de ţară pe care l-am pierdut, şi nu în ultimul rând de a putea asigura în continuare investiţiile în România capabile să modernizeze această ţară. Încă o întrebare.
Reporter: Domnule prim ministru în ce măsură v-a permis Legea de abilitare a Guvernului de anumite ordonanţe să modificaţi componenţa CSAT? Şi dacă ne puteţi face comentarii legate de taxa auto.
Emil Boc: Acum sunt un pic răutăcios. Fiind oarecum cadru didactic universitar vreau să vă spun că este vorba de o ordonanţă de urgenţă şi nu de o ordonanţă simplă. Ordonanţele simple se emit după data de 1 ianuarie. Deci este o chestiune de procedură. În privinţa taxei auto ea va face obiectul unei discuţii după 15 ianuarie în Guvern pe baza unor informări complete primite de la miniştrii de resort. Până atunci nu mă voi pronunţa în nici o direcţie, aşa cum nu m-am pronunţat încă nici pe aceste majorări la pensii sau salarii până nu vom avea situaţia exact şi concretă. Mai vreau să fac o precizare: tot astăzi am adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care am facilitat modalităţile prin care pot fi expropriate terenurile care fac obiectul construcţiei de autostrăzi, a obiectivelor de lucrări publice de interes naţional. Prin asta practic am facilitat procedura prin care se expertizează terenul, se consemnează banii în cont, urmând ca buldozerul să poată lucra. Şi am flexibilizat procedura de soluţionare a contestaţiilor de achiziţie publică în domeniul contractelor care vizează autostrăzile tocmai pentru a nu pierde luni şi ani în şir cu proceduri greoaie. Procedura contenciosului administrativ a fost cea pentru care am optat, fiind una rapidă, iar instanţa de judecată se pronunţă în termene foarte concrete. Este o procedură, repet, care ne permite ca în materie de infrastructură în anul 2009 să nu ne împiedicăm de proceduri, ci să fim în teren şi să realizăm şi autostrăzi, şi drumuri naţionale de care avem nevoie.
Reporter: Când credeţi că va fi gata proiectul de buget? Pentru că aţi spus că atunci vom afla...
Emil Boc: În luna ianuarie. Mai multe în acest moment nu vă pot spune. Vreau să fiu realist: În luna ianuarie. Vă mulţumesc foarte mult.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 17:40, http://www.monitoring.ro)
- interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public,
Printr-o altă decizie, primul-ministru Emil Boc l-a numit pe Vasile Puşcaş în funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene.
Informaţii de background
Vasile Puşcaş a fost negociatorul şef al României cu Uniunea Europeană în perioada 2000-2004.
În 1976 a obţinut licenţa în istorie la “Universitatea Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în anul 1991 a obţinut titlul de Doctor în istorie la aceeaşi universitate.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa Data: 30.12.2008
Este surprinzatoare cererea d-lui Oostlander, cu atat mai mult cu cat, la Consiliul European de la Bruxelles, din decembrie 2003, erau apreciate progresele Romaniei si se arata ca obiectivul este de a finaliza negocierile de aderare in 2004, a semna Tratatul de aderare in 2005 si a adera efectiv in 2007.
In ceea ce priveste criteriul politic, Raportul Comisiei Europene pentru anul 2003, prezentat Parlamentului European (5 noiembrie 2003) a aratat progresele inregistrate in domeniul criteriilor politice si, pentru prima data, a subliniat si progresele in domeniul criteriilor economice. Pe baza acestui raport, guvernul a adoptat un plan de actiune pentru 2004, a carui indeplinire este monitorizata permanent.
De exemplu, in domeniul justitiei si afacerilor interne, in Raportul de tara pentru anul 2003 au fost apreciate modificarile constitutionale, masurile de profesionalizare a magistratilor, intarirea independentei fata de politic, promovarea doar pe baza de merit, masurile pentru imbunatatirea conditiilor de lucru, informatizarea instantelor etc. In septembrie 2003, a fost adoptata o Strategie de reforma a sistemului judiciar, insotita de un plan de actiune. Pentru anul 2004, sunt prevazute crearea unor instante specializate (tribunale comerciale, pentru minori etc.), dar si introducerea mecanismelor de solutionare alternativa a litigiilor, profesionalizarea magistratilor, inclusiv in ceea ce priveste dreptul comunitar, adoptarea unei noi legislatii, armonizata cu acquis-ul comunitar, in domeniile civil, penal si comercial, continuarea informatizarii instantelor si a imbunatatirii conditiilor de munca pentru magistrati, imbunatatirea situatiei din penitenciare etc.
In ceea ce priveste coruptia, Raportul Comisiei Europene pentru anul 2003 apreciaza infiintarea Parchetului National Anticoruptie si adoptarea pachetului legislativ anticoruptie, care include o serie de prevederi care limiteaza substantial posibilitatea realizarii unor acte de coruptie de catre demnitari, functionari publici, reglementeaza interesele financiare ale Uniunii Europene etc. Pentru prima data dupa 1989, au fost luate masuri clare impotriva coruptiei, cu tendinta de intensificare in 2004 si in perioada care urmeaza.
Referitor la problema adoptiilor internationale, Romania, intre 2001 si 2003, a cooperat intens cu Comisia Europeana si raportorul Parlamentului European, baroneasa Emma Nicholson, obtinandu-se progrese evidentiate si de Raportul de tara al Comisiei Europene pentru anul 2003. Impreuna cu expertii comunitari, s-a lucrat in ultimii doi ani la pachetul legislativ care sa reglementeze situatia copiilor, care urmeaza sa intre in Parlament in perioada imediat urmatoare. Adoptiile internationale au fost facute tratandu-se fiecare caz in parte, pe baza unor decizii ale justitiei, asa cum se prevede in situatia creata de moratoriu.
Referitor la posibilitatea de suspendare a negocierilor, procedura prevede ca acceptarea sau neacceptarea amendamentului ar urma sa fie discutata in randul membrilor Comisiei de Politica Externa. O formulare de acest gen a Parlamentului European are rol de recomandare, Comisia Europeana fiind cea care poate sa propuna un calendar si formule de derulare a negocierilor. Cel care ia decizia finala este Consiliul European, compus din sefii de state si guverne din UE. Sunt convins ca nu se va ajunge la suspendarea negocierilor, pentru ca o asemenea formula nu este bazata pe situatia reala, monitorizata permanent de Uniunea Europeana. De altminteri, cele mai puternice partide din Parlamentul European - PPE si PSE - au aratat, recent, ca nu agreeaza propunerile de suspendare a negocierilor aderarii Romaniei la UE.
Am aratat de mai multa vreme ca, in contextul anului electoral 2004, diferiti parlamentari sau grupuri politice vor incerca sa puna in discutie diferite aspecte ale pregatirii pentru aderare si ale negocierilor. Asemenea gesturi vor mai urma.
Eu nu spun ca Judy Dempsey, de la Financial Times, ca "ceea ce spune un parlamentar european nu are nici o greutate legala, nu obliga pe nimeni la nimic", ci mai degraba regret asemenea acte politicianiste.
Ce vom face? Noi vom continua sa ne pregatim intern cat mai intens in tara, sa aplicam acquis-ul comunitar. Aceasta este singura modalitate de a dovedi ca suntem decisi sa ne pregatim corespunzator pentru aderarea la UE in 2007.
Sper ca nuantele electorale sa nu afecteze procesul de aderare
Care sunt problemele unui negociator-sef la Uniunea Europeana, intr-un an electoral? Exista riscul ca integrarea sa fie preluata ca tema electorala de catre o parte sau de catre alta.
Intrebarea dvs. m-a dus cu gandul la anul 2001, cand am constituit Delegatia Nationala de Negociere si cand principalul moment greu a fost acela sa convingem toate structurile administratiei ca trebuie sa lucreze interdepartamental, in timpi bine programati si cat se poate de exact. Functionarii de la un minister foarte greu schimbau documente pe aceeasi tema cu functionarii de la alt minister. In primele luni ale anului 2001, am avut training-uri pe echipe, ca sa-i invatam pe acesti functionari inalti din ministere munca de coordonare. Cand exista capitole in care sunt implicate 17-20 de agentii, ca sa ai o imagine foarte clara, pe document, trebuie ca fiecare, ca parte a rotitei, sa functioneze in acest ansamblu. Sper ca acum echipele vor continua sa lucreze, iar eu am convingerea ca toate aceste nuante electorale nu vor afecta procesul, chiar daca la noi exista poate o pasionalitate foarte mare vizavi de politica sau de aplicarea politicii. Ceea ce trebuie sa faca in primul rand negociatorul-sef este sa coordoneze aceste echipe pentru 30 de capitole, cu atat mai mult cu cat avem foarte mult de lucru acum, in 2004.
Decizia de incepere a negocierilor cu Romania a fost luata totusi datorita politicii duse de fosta administratie, lucru trecut practic sub tacere de actuala putere. Cum s-ar putea face sa beneficiem de continuitate, nu de sincope?
Vedeti, decizia de incepere a negocierilor a fost o decizie politica. Ea a surprins toata clasa politica de la noi, tocmai de aceea, din pacate, s-a retinut numai aspectul deciziei politice, nu si faptul ca negocierile inseamna o foarte asidua munca de pregatire interna ca sa poti argumenta cat mai bine in negocieri. Nu ma refer la negocierile din 2000, care nu au fost bazate pe un acquis substantial, ci au fost mai mult declaratii politice, prinse intr-o pagina si jumatate de document de pozitie. Sper sa nu se uite niciodata ca e nevoie in primul rand de o pregatire interna, iar clasa politica de la noi trebuie sa tina cont de faptul ca, si daca vom finaliza negocierile in 2004, aspectul pregatirii interne - economice, sociale, institutionale, administrative - nu se termina. Va trebui sa muncim foarte mult si dupa 2004, pana in 2007. Recent, la o intalnire la Sinaia, premierul a propus discutarea perioadei de dupa 2007, adica perioada post-aderare, tinand cont ca e vorba de un context pe care trebuie sa-l avem in vedere. Daca se va pune un accent mai mare pe aspectul pregatirii interne, nepolitizandu-se permanent, atunci cred ca avem sanse sa nu mai avem asemenea sincope. La noi se uita un lucru: orice decizie este politica, dar ea nu este tot timpul politizata. Deci eu cred ca ar trebui - dar nu vreau neaparat sa fiu moralist - in politica, la noi, sa se treaca de la vorbe la fapte. Eu sunt adeptul celor care sustin ca adevarata politica este cea care se duce pentru nivelul local, acolo unde ea este resimtita de catre fiecare cetatean. Daca o sa reusim un asemenea amendament la conduita politica a clasei noastre politice, cred ca nu vor fi probleme.
Interesul Romaniei este sa se armonizeze cat mai bine cu institutiile UE
Cum se stabileste gradul de dificultate al unui capitol sau al altuia?
Gradul de dificultate consta in complexitatea lui.
Unde se stabileste? La Bruxelles, aici, de comun acord?
Gradul de dificultate reiese mai ales din durata, complexitatea si intensitatea negocierilor. De exemplu, agricultura este considerata drept unul dintre capitolele foarte dificile, in primul rand datorita faptului ca un procent foarte mare, intre 40-50% din acquis, apartine agriculturii. Agricultura este prinsa de cateva decenii intr-o politica a Uniunii Europene, comuna, si a creat reglementari, acte normative foarte multe. In al doilea rand, este un domeniu foarte important si complex pentru Uniunea Europeana care a atasat o anumita exprimare politica. Spun la trecut, pentru ca acum deja suntem in faza in care se trece la o noua politica agricola comuna, care are distinctii foarte mari fata de cea pe care o discutam noi cu Uniunea Europeana acum. Deci vom termina negocierile la agricultura si trebuie sa ne gandim la urmatoarea politica agricola comuna. Si este un domeniu important, pentru ca, economic si social, Romania are o baza foarte puternica si, as spune eu, ca piata, trebuie sa consideram ca are un potential extraordinar, nevalorizat acum, dar de care trebuie sa tinem cont, mai ales, repet, in contextul noii politici agrare comune. De unde rezulta ca exista un foarte mare interes si, acolo unde exista miza mare, evident ca negocierile sunt mai intense, mai dificile, solutiile se lasa mai greu agreate de catre partile aflate in negociere s.a.m.d.
Cum aparati interesele Romaniei, pentru ca, in fond, intr-o negociere, te gandesti intotdeauna ce castigi?
Fiecare capitol in parte, vorbind intre noi, este o carte separata, un volum separat, cu alta tematica, alt interes, alte metode si alti actori. Tipul de negociere de aderare, spre deosebire de tipul clasic de negociere, ori negocierea de afaceri ori altele, merge pe structura castigator-castigator. Deci fiecare parte castiga si de aceea noi negociem atat de mult, ca sa gasim solutii care sa convina si uneia, si alteia dintre parti. Mentionez insa ca politica negocierii este data de o baza legislativa care se numeste acquis-ul comunitar, unul dintre principiile fundamentale ale negocierii de aderare. Nici partea romana, nici partea comunitara nu ies din litera acestui fond legislativ. Si atunci, evident, interesul Romaniei este, in momentul de fata, sa armonizam cat mai bine interesul nostru cu interesul Uniunii Europene, pentru ca urmeaza sa mergem intr-o structura integrata si sa functionam intr-o structura integrata. Vedeti, cele mai multe discutii apar pornind de la ideea ca, prin aderare, Romania este anexata - "este anexata teritorial si apoi vedem inauntru ce se intampla". Nu este asa. Noi trebuie sa ne pregatim compatibilitatea cu structurile integrate ale Uniunii Europene si acolo sa functionam cat mai bine. In momentul de fata, interesul nostru maxim este - de aceea am insistat atat de mult pe pregatire - sa ne pregatim acasa aceasta compatibilizare ca sa putem, in momentul aderarii, sa functionam cat mai bine. Daca vorbim de agricultura, evident ca pe noi aici ne intereseaza, in primul rand, ca potentialul nostru agricol sa isi gaseasca o validare pe piata interna a Uniunii Europene. Ne intereseaza ca, dupa 2010-2013, acest potential sa poata fi validat pe piata globala. Daca nu, atunci vom ramane intr-un stadiu de zona, sa spunem, care va solicita permanent - nu-mi place sa spun ajutoare - anumite componente ale fondurilor structurale, care sa ne scoata din decalajele pe care le avem in momentul de fata. Sintetizand, as zice ca interesul Romaniei acum, prin aceste negocieri, este sa se armonizeze, cat se poate de bine, cu institutiile si interesele de piata ale Uniunii Europene.
Cu ce pleaca in valiza la Bruxelles un negociator-sef
Faceti figura unui alergator plasat foarte in fata, ducand la Bruxelles o valiza in care se afla saracia cumplita a majoritatii gospodariilor taranesti. In acele gospodarii nu se simte nimic, nu se aude nimic, nu a ajuns nimic, decat poate anecdota ca nu mai ai voie sa tai porcul de Craciun. Va intreb, cat de mult va sprijina politica Ministerului Agriculturii in ceea ce dvs. faceti, pentru ca nu este treaba dvs. sa va ocupati de gospodariile taranesti?
Si Ministerul Agriculturii, si autoritatile locale, si cei care se intereseaza, din punctul de vedere cultural, sa spunem, nu numai ca afacere de agricultura, trebuie sa ne grabim sa construim o structura de piata valida. Vorbim de aceste mici gospodarii, care au loturi destul de mici de pamant, care produc doar pentru subzistenta si care bineinteles ca nu-si vad viitorul asociat pietei Uniunii Europene. Noi trebuie sa construim o asemenea structura de piata. Iar eu, la Bruxelles, ma duc in geanta cu ceea ce este. S-au facut in ultimii ani pasi foarte mari in asociere, dar trebuie sa mai lucram inca foarte mult, nu numai pentru aceasta structura asociationista, ci pentru a o orienta catre produse de piata care sa aiba succes. In momentul de fata sunt cat se poate de clare nu doar tehnica precara si proprietatile de secole trecute, dar si tipul de produs cultivat este acelasi. Noi trebuie sa ne gandim cu ce vom merge in 2007 pe piata Uniunii Europene. Nu faptul in sine, ca proprietatile sunt mici, este o problema, ci problema este ca ele nu se asociaza, recunoscandu-li-se proprietatea, si ca atat autoritatile statului, cat si asociatiile profesionale nu vin cu orientarea pe piata. Din pacate, aceste autoritati au fost pana acum orientate mai mult de aspectul bugetului anual, fara o perspectiva din acest punct de vedere. Avem povesti de succes, dar nu asta ne incalzeste.
Ceea ce trebuie sa facem este sa prindem cat mai mult din aceasta agricultura de subzistenta intr-o structura de piata. Ministerul Agriculturii s-a orientat, are o strategie de piata pentru agricultura in general, dar si pe produse. Asociatiile producatorilor au inceput sa functioneze si ele trebuie sa fie instrumentele cele mai importante de piata, mai importante decat Ministerul Agriculturii. Ministerul Agriculturii trebuie sa creeze cadrul si sa-l reglementeze, dar actorii de piata sunt producatorii. E nevoie si de finantari interne, iar bugetul - ma refer la bugetul Agriculturii, imi cer scuze, nu vreau sa dau sfaturi neaparat colegilor de la Agricultura care stiu asta si au inceput din 2002-2003 - trebuie sa prevada ca subsidiile sa fie date pe produse, pe zone care sunt accesibile pietei si care au sanse sa mearga spre piata, pentru ca, prin acumulari succesive, sa stam noi insine pe picioare. Altminteri, ramanem un stat cu un potential dintre cele mai mari, comparativ cu Franta, care importa cea mai mare cantitate nu numai de produse industrializate, ci si de produse brute. Eu cred ca aceasta insertie a noastra pe piata Uniunii Europene, prin negocierea capitolului Agricultura, va duce la o schimbare radicala a optiunilor noastre politice, nu numai la nivelul Ministerul Agriculturii sau al guvernului, ci la nivelul grupurilor de producatori.
Asa cum alergati in fata catre Bruxelles, mai purtati o bomba in valiza dvs., si anume coruptia.
Din 2002, guvernul a inceput sa lucreze la crearea unui cadru legal mult mai sever, pentru a putea crea institutii, prin care sa ne adresam cum se cuvine coruptiei, pentru combaterea acesteia. Aceste legi se adreseaza atat administratiei, cat si componentei politice, deci clasei politice, la urma urmelor, tuturor cetatenilor. In acelasi timp am creat institutii. In afara de Parchetul National Anticoruptie, fiecare dintre ministere, si mai ales cele in care, sa spunem, coruptia se acutizase (domeniul administratiei, domeniul justitiei, domeniul politiei) a creat cate un grup care sa promoveze propria-i politica de combatere a coruptiei. In 2003 au fost deferite justitiei mai multe persoane, din cadrul Politiei, al Justitiei, al Procuraturii, al Armatei, al Administratiei centrale si locale...
Plevusca, se spune...
Stiu ca este expresia aceasta; vreau sa va spun urmatorul lucru: acolo unde exista probe, si ele pot fi administrate, se administreaza. Nu stiu daca o atitudine de tip justitiar, permanent, fara sa intarim justitia, ne duce la o administrare corecta a acesteia.
Numai ca, in nesfarsita noastra tranzitie, au prins radacini solide capitalisti autohtoni care s-au imbogatit sfidand legea.
Ne punem si noi problema aceasta, fenomenul s-a intamplat in toata Europa centrala si sud-estica. Ceea ce ne-ar interesa este in primul rand sa avem un capitalism adevarat, nu un prelungit capitalism salbatic sau de tranzitie. Probabil ca dvs. va referiti la multe interventii pe care eu le-am avut si in care spuneam ca exista grupuri de interese care se opun aderarii Romaniei la UE. Ca o solidaritate de breasla, dati-mi voie sa va spun ca o sa va indic aceste grupuri dupa ce se termina procesul de aderare, cand vom fi in Uniunea Europeana. Procesul de reglementare pe care il aduce Uniunea Europeana nu convine unor grupuri care au trait in acest capitalism salbatic, caruia eu ii spun anarhic si arhaic, pentru ca reglementarile inseamna transparenta, o relatie foarte clara cu societatea, cu institutiile financiare, relatii foarte clare cu Justitia, cu Registrul Comercial s.a.m.d. Exista, in momentul de fata in Romania, companii care au inteles ca, lucrand pe baza reglementarilor Uniunii Europene, devin mai competitive, investitiile lor sunt mai rentabile si au o sansa sa mearga pe o piata mult mai larga. Exista a doua categorie de companii, care acum trec spre zona reglementarilor. Si este o a treia categorie, care inca nu a priceput, sau nu a vrut, dar cred eu ca timpul lor este scurt.
Vreti sa spuneti ca in 2007 nu o sa mai avem baroni locali?
Nu stiu. In 2007 sunt absolut convins ca toate afacerile sau cele mai multe afaceri - vedeti ca nicaieri toate afacerile nu au totala transparenta -, dar cele mai multe dintre afaceri vor fi mult mai transparente, vor fi, sa spunem, in rand cu legea, pentru ca acest lucru trebuie sa se intample in Romania, nu numai in 2007, daca am putea, chiar de acum, sa respectam si sa aplicam legea, nu doar sa o povestim.
Respectarea legii depinde de o justitie care la noi e inca blocata.
Am o opinie personala si am rugamintea sa fie inregistrata ca atare. Cred ca la inceputul anilor '90 noi am produs o reforma in Justitie, foarte rapida, care n-a fost nici completa, nici orientata spre viitor si s-a inspirat foarte mult din modele ale trecutului. Aceasta reforma cred ca nu a produs dreptate in Romania si, iarasi este o parere personala, cred ca, in momentul de fata, Justitia sufera de credibilitate, datorita modului cum s-a administrat Justitia in aceasta perioada. De aceea, in 2003 s-a elaborat o strategie de reforma a Justitiei impreuna cu expertii comunitari, gandind la traseele statului de drept, asa cum sunt concepute in Uniunea Europeana. Strategia de care va vorbesc a fost insotita de un plan de actiune, pe care l-am verificat cu Comisia Europeana si cu statele membre. Si acest plan de actiune a inceput deja sa curga, din a doua parte a anului 2003. Se refera la organizarea judecatoreasca, la perfectionarea, la dezvoltarea, inclusiv specializata, a completelor de judecata. Anul acesta vor aparea cateva curti comerciale, specializate pe aceste cauze. Apoi, s-a modernizat structura Codului de Procedura Penala. Urmeaza sa fie elaborate alte legi, care sunt acum in Parlament. Am solicitat, la reuniunea guvernului, din 15 ianuarie, la care a participat si domnul presedinte, un pachet legislativ, prioritar pentru acest semestru. Am stat de vorba si cu parteneri comunitari si ei au spus: "Mergeti pana in 2006, gradual, ca sa fie totul bine, temeinic pus la punct. Dupa un esec, sa nu urmeze un alt esec". Stiu ca lumea este retinuta dupa ceea ce s-a intamplat si mai ales dupa aceasta perceptie a noncredibilitatii masive pe care a inregistrat-o Justitia.
Interviu realizat de Rodica Palade (sursa: http://www.revista22.ro)
De la bun inceput se cuvine a fi facuta o precizare: eu nu am atribute institutionale de a explica o reactie de partid! Asa ceva apartine liderilor alesi. In schimb, as putea sa va ofer o explicatie personala, o opinie.
Faptul ca presedintele PSD, d-l Mircea Geoana, si-a exprimat sustinerea pentru o comisie prezidentiala "in frunte cu Tismaneanu" inseamna ca gestul politic al condamnarii comunismului a fost privit pozitiv de social-democrati. Avand in vedere ca in ultimii 17 ani acest subiect a fost tratat predilect partizan, liderul social-democrat a perceput initiativa prezidentiala ca o depasire a interpretarilor unilaterale politice si trecerea la o analiza obiectiva, urmata de concluzii extrase din comunicarea plurala de opinii. Asadar, comisia prezidentiala era asteptata sa-si precizeze mai clar scopul: doreste sa infatiseze o analiza/sinteza stiintifica a fenomenului comunismului sau isi asuma sa prezinte si concluzii politice (partizane ori nepartizane). Eu nu am auzit ca aceasta comisie prezidentiala sa fi transmis d-lui Geoana si PSD textul Raportului si sa consulte acest grup politic asupra opiniilor evaluatoare si chiar prospective. Ca atare, d-l Geoana a facut doar comentarii la reactiile politice generate de popularizarea raportului respectivei comisii prezidentiale. Punand in discutie metoda de lucru si modul cum s-a realizat finalizarea activitatii comisiei prezidentiale, sper ca d-l Geoana a avut in vedere ca nu mai traim intr-un regim care considera ca "daca nu esti cu noi, esti impotriva noastra", ci intr-o epoca in care diversitatea si dezbaterea de idei ar trebui sa fie acceptate de toata lumea. Pe de alta parte, din respect pentru institutia prezidentiala si decurgand din competentele constitutionale ale acesteia, cred ca d-l Geoana s-a asteptat ca practica determinismelor unidirectionale sa nu fie sustinuta de o asemenea comisie prezidentiala, ci demersul condamnarii comunismului sa fie si semnalul maturizarii democratiei functionale in Romania.
Si inca o chestiune: stiu ca nu numai d-l Geoana, dar si alti lideri ai PSD au fost sustinatori ai initiativei condamnarii experimentului comunist din Romania. De aceea, liderul PSD si alti colegi ai sai nu au intervenit in discutiile conjuncturale din anul 2006, privind aspecte ale activitatii comisiei Tismaneanu. S-a sperat ca respectiva comisie prezidentiala va propune si o maniera democratica de consultare si dialog politic, care sa asume o atitudine consensuala a societatii romanesti fata de subiectul tratat. Asadar, mi se pare ca PSD si d-l Geoana au ridicat semne de intrebare asupra manierei de asumare si finalizare a Raportului comisiei prezidentiale Tismaneanu.
De ce ati aprobat, si inca in unanimitate, la congresul extraordinar din decembrie, rezolutia "in legatura cu folosirea trecutului ca arma politica", prin care sariti in ajutorul lui Ion Iliescu, crezand, total fals, ca ar fi o tinta a raportului Tismaneanu? Iliescu are agenda lui personala, are probleme cu procuratura militara in dosarele revolutiei si mineriadei din 13-15 iunie 1990, v-ati lasat, intregul partid, anexati de Iliescu. Ce aveti de castigat ca partid pozitionandu-va astfel?
Congresul extraordinar al PSD, din 10 decembrie 2006, a avut ca tinte centrale adoptarea unui program politic ( "Romania sociala") si alegerea principalilor lideri. Rezolutia in legatura cu folosirea trecutului ca arma politica a aparut conjunctural, chiar inaintea desfasurarii congresului extraordinar. Poate ca acest document nu a fost foarte inspirat, in opinia mea, dar cred ca a fost propus ca reactie la perceptia creata de primele interpretari politice ale Raportului Tismaneanu, anume ca acesta anunta o batalie a dreptei politice contra spectrului politic de stanga. Liderii PSD au dorit sa demonstreze delegatilor la congresul din decembrie trecut si sustinatorilor ca nu sunt pasivi la atacurile dreptei, ca reactioneaza si se manifesta coeziv. Repet, a fost o reactie politica la un anumit tip de mesaj politic care semnaleaza conotatiile politice generate de lansarea Raportului comisiei Tismaneanu. Personal, consider o vizibila tendentiozitate in asocierile cu d-l Ion Iliescu. Nu cred ca intr-un stat de drept adevarat d-l Iliescu are nevoie sa fie "aparat" de PSD ori de vreo alta grupare politica. Grav mi se pare atunci cand se incearca aducerea pe aceeasi scena a demersului justitiei si a celui politic. Daca n-ar exista antepronuntari la cazurile aflate pe rol in justitie ar exista mai mari sanse de credibilizare a justitiei si a institutiilor de aplicare a legii. Iar daca d-l Iliescu este chemat in justitie, sunt convins ca este in masura sa-si argumenteze faptele pe caile justitiei si nu prin interventii politice. Dar trebuie sa spunem ca nu este corect nici sa lansezi acuze politice la cazuri aflate pe masa justitiei. Atunci cand se tinde a se suprapune atacurile la adresa stangii din Romania cu atacuri politice fata de d-l Ion Iliescu este o vizibila atitudine politicianista. Cine mai crede astazi intr-un asemenea reductionism? Faptul ca d-l Ion Iliescu si amicii sai politici se declara a fi de stanga nu inseamna ca aceasta este toata stanga politica si social-democratia din Romania. Daca suntem cu adevarat democrati, atunci vom recunoaste si respecta dreptul fiecarei persoane la opinie politica si manifestarea ei in concordanta cu cadrul statului de drept.
Si va rog sa-mi permiteti un comentariu adiacent: de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, radicalismul din Revolutia franceza a indus o atitudine preluata si de revolutia bolsevica - anume ca "revolutia isi devoreaza fiii". Dar sa ne amintim ca, la sfarsitul aceluiasi secol al XVIII-lea, o alta revolutie, cea americana, nu a procedat asa si a impus calea evolutionara, fara devorarea "fiilor revolutiei". Social-democratii au repudiat si repudiaza si astazi revolutionarismul bolsevic/comunist, propunand conduita evolutionara, constructia societala rationala si bazata pe statul de drept. Cei care astazi proclama ca "revolutia continua" este necesara, iar prin radicalismul politic intretin o atmosfera tulbure in Romania se apropie mai mult de formula bolsevica, inclusiv daca argumenteaza ca o fac in slujba valorilor de dreapta. Paradoxal, dar este ca si cum s-ar dori prefigurarea unui camp fertil pentru extrema dreapta.
Nimeni din conducerea partidului nu a fost constient de faptul ca, atacand comisia prezidentiala si Raportul ei, care declara ilegitim si criminal regimul comunist, PSD, pentru pentru prima data, se revendica drept succesor al PCR, exact ceea ce neaga de 17 ani ca ar fi?
Mi-e foarte greu sa cred ca presedintele tarii, d-l Vladimir Tismaneanu sau alti membri ai respectivei comisii prezidentiale ar pretinde ca sunt detinatorii adevarului absolut si cu atat mai putin ai adevarului istoric. Daca ar fi asa, Doamne fereste, ar insemna ca nu e vorba de o comisie care urma sa argumenteze condamnarea comunismului, ci cu totul altceva. Dupa 19 decembrie 2006, s-a vazut ca citirea si recitirea textului Raportului Tismaneanu este prilej de bogate discutii nu numai politice, ci si istorico-istoriografice. Sa ne intelegem: putem vorbi de textul Raportului Tismaneanu, pe de o parte, si de gestul politic al condamnarii comunismului in Romania ori de amandoua deodata. Insa eu speram ca rostul comisiei Tismaneanu era sa ofere concluzii stiintifice, in urma analizei obiective a unui fenomen socio-politic, iar presedintele tarii, asumandu-si o exprimare politica bazata pe consensualism sau unilateralism politic, isi lua responsabilitatea sa se adreseze societatii romanesti. Daca aceasta comisie prezidentiala a avut intentia si scopul de a-si asuma ea insasi o anumita atitudine politica inseamna ca si-a asumat din start conditia de participant la o dezbatere politica. A se folosi acest context pentru etichetarea PSD nu face decat sa intareasca opinia ca gestul politic al condamnarii comunismului in Romania n-a fost decat o actiune de identificare si intarire a dreptei politice prin diabolizarea adversarului politic, in acest caz stanga - PSD. Or, asemenea manifestari cu pronuntat caracter radical nu fac altceva decat sa dezvolte conditii pentru favorizarea radicalismelor politice, asa cum mai spuneam, estompand chiar efecte pozitive asteptate de la gestul condamnarii comunismului in Romania.
Este indiscutabil faptul ca un asemenea gest politic de condamnare a comunismului in Romania ar fi avut un alt efect daca s-ar fi intamplat pana la alegerile generale din mai 1990. Regimul comunist din Romania a fost condamnat de evenimentele din decembrie 1989 mai mult decat orice alta initiativa politica postcomunista. Cum la acea vreme nu existau grupuri politice care sa ofere proiecte de societate, ca alternative, gestul condamnarii comunismului ar fi "eliberat" politicul de trecutul neclar si ar fi indreptat gandirea politica pluralista spre substanta constructiei moderne, europene a societatii romanesti. Daca acum s-ar obtine macar o parte a acestui efect, si tot am avea motive sa ne raportam pozitiv fata de subiectul pe care-l discutam. Luandu-l asa cum este, daca textul Raportului comisiei Tismaneanu nu sustine teza privind "revolutia continua", si dezbaterile politice se indreapta spre o conceptie evolutionara, atunci se poate declara ca intram in normalitatea vietii politice si cele doua orientari - stanga si dreapta - au sansa sa-si promoveze alternativele privind proiectele de societate, iar cetatenii romani vor putea sa se raporteze la acestea in mod rational, si nu doar emotional.
Eliminarea temei anticomunismului
Liderii istorici ai social-democratiei din Romania au pierit in temnitele comuniste. Daca PSD era cu adevarat continuatorul social-democratiei romanesti, de ce n-a condamnat regimul care i-a aruncat in puscarii pe liderii social-democrati? Poate ca Mircea Geoana n-a auzit de Flueras, Jumanca, Titel Petrescu, dar dvs. sunteti istoric, stiti foarte bine cine au fost ei. De ce nu l-ati tras de maneca pe presedintele PSD?
Aici inclin sa va dau multa dreptate. Personal, as fi dorit ca social-democratia romana sa faca ea insasi gestul condamnarii comunismului din Romania. Si aceasta nu doar din considerente istorice. Mai mult decat intoarcerea spre trecut, gasesc ca ar fi fost important ca insisi cei care in decembrie 1989 au repudiat ceausismul (comunismul) sa fi probat maturitatea de a dovedi ca sunt altceva, nu numai prin condamnarea verbala, ci mai ales prin acte politice si practici democratice. Astazi, social-democratia din Romania are capacitatea si vointa, demonstrabile ambele, sa gestioneze o dezvoltare si modernizare a societatii in concordanta cu constructia europeana. Condamnarea comunismului se impunea nu numai pentru despartirea de trecut, caci toate partidele romanesti actuale poarta si stigmatul perioadei anterioare, dar si pentru a elimina o tema favorita a dreptei neoconservatoare, care si-a "improprietarit" aceasta tema inca din anii ’80. Nu cred in predestinarile politice din Romania contemporana. Cineva spunea, recent, ca ar trebui sa judecam oamenii de azi dupa ce au facut/realizat ei dupa 1989. Iar noi adaugam ca metoda bolsevica a etichetarii personajelor si a partidelor dupa capricii individuale ale liderilor ori gruparilor politice ar trebui aruncata la rebuturile istoriei.
Domnule Gosu, eu insumi n-as putea accepta ideea sa-l "trag de maneca pe presedintele PSD" si sper ca nici d-l Geoana nu ar accepta sa fie tras de maneca de nimeni. Aceasta din respect pentru autoritatea pozitiei pe care o ocupa, ca urmare a unui numar de voturi obtinute intr-o competitie democratica si legitimizata de vointa congresului partidului.
Daca-mi reprosez ceva este ca nu am intrat mai persuasiv in dezbaterea publica generata de acest eveniment. Repet, sunt convins ca d-l Geoana este determinat sa respinga orice asociere a PSD cu vechile apucaturi nomenclaturiste. Dupa cum stiu ca marea majoritate a militantilor social-democrati romani nu au complexul "pacatului trecutului", deoarece ei, ca si multi alti cetateni ai Romaniei, sunt supravietuitori ai unui regim politic condamnat si repudiat in decembrie ’89. Iar pentru adevaratii "pacatosi", condamnarea trebuie sa vina din partea justitiei statului de drept, si nu a "tribunalelor/instantelor politice" de orice culoare.
Starea reformei in PSD
Se implinesc in curand doi ani de cand Mircea Geoana a promis reforma in PSD. Daca s-a intamplat ceva bun in PSD se datoreaza DNA. E atat de fragil echilibrul de putere din PSD, incat conducerea nu poate elimina persoane controversate precum Viorel Hrebenciuc, Oprisan etc.? Sau, pur si simplu, Geoana si actuala conducere n-au nici un apetit pentru a schimba imaginea PSD de partid corupt?
Aici nu mai pot fi de acord cu dumneavoastra. Nu pot impartasi opinia ca "daca s-a intamplat ceva bun in PSD, se datoreaza DNA". Exista si asa o destul de pronuntata inclinare sa se creada ca DNA a fost instrumentat politic si sunt nenumarate dovezile de hartuire a opozitiei si militantilor PSD. Pe de alta parte, va rog sa observati ca, inca din a doua parte a anului 2005, ziarele de la noi au prezentat o multime de stiri privind posibile fapte de coruptie ale partidelor aflate astazi la guvernare. Din pacate, ca si in perioada interbelica, atunci cand un partid se afla la guvernare primeste calificativul de "corupt". Problema reala este daca institutiile de aplicare a legii si statul de drept sunt capabile sa ne asigure tuturor, si celor de la putere, si celor din opozitie, un mediu politic, economic, social neviciat de coruptie si fara distorsionari. Asa ca DNA a "ajutat" PSD numai in masura in care a contribuit la constructia unui asemenea context societal, proband spre sanctionarea de catre justitie a adevaratilor corupti, din toate partidele politice.
Reforma a inaintat in PSD, dar poate nu cu viteza pe care as fi dorit-o eu si multi cetateni ai Romaniei. Faptul ca si alte formatiuni politice, chiar de la putere, discuta pozitiv despre formule institutional-organizationale adoptate recent de PSD este o recunoastere indirecta ca reforma din PSD are un grad de acceptabilitate extins si in afara PSD. Este bine ca in PSD se manifesta deschidere spre multiplicitate de idei si opinii care urmaresc constructia viitoare a societatii romanesti. Nu totul este perfect in PSD si a recunoaste acest lucru inseamna disponibilitate pentru permanenta cautare a unei solutii mai bune.
Cum o sa modernizati partidul in sens european cu Ion Iliescu in conducere? A spus la congres ca nu accepta sa fie un obiect in vitrina si se va implica serios in viata de partid.
Una dintre deficientele sistemului partidist romanesc este ca formatiunile politice au fost concepute ca fiind structuri clientelare in jurul sefului (a "vizirului" - cum se spunea candva). Or, in Uniunea Europeana partidele inseamna altceva, iar PSD a facut efortul, in ultimii doi ani cel putin, sa se debaraseze de asemenea alcatuire. S-au inregistrat efecte in descentralizarea partidului, care uneori nu plac nici centrului si nu convin toate nici locului. S-a deschis competitia pentru posturile de lideri ai PSD, iar capacitatile de influentare politica dinspre local/regional spre central si invers se manifesta in forme legale. In acest context, implicarea d-lui Ion Iliescu in procesul decizional din partid va fi pe masura eficientei abilitatilor sale politice, a capacitatii de influentare si racordarea la ritmul modernizarii PSD. Deocamdata, PSD are o conducere politica legal constituita, la ultimul congres, si este prematur a se prevesti functionarea ei nestatutara.
Temele importante ale stangii europene lipsesc din discursul PSD. A fost acum dezbaterea privind Legea cultelor. N-ati luat nici o pozitie. De ce? Nu vi se pare o tema suficient de importanta? Sau va e rusine sa va afisati alaturi de organizatiile societatii civile care protesteaza?
Daca veti citi prezentarea programului politic "Romania sociala", veti constata prezenta tuturor temelor majore ale social-democratiei europene. In ultima perioada s-a depus chiar un efort intens pentru incorporarea principiilor social-democratiei europene (a se vedea dialogurile social-democrate), iar cel mai recent program politic al PSD tine cont si de directiile politicilor social-democratiei europene contemporane. Asadar, problema nu este la nivelul discursului politic. Speram ca aplicarea politicilor sa fie concordanta evolutiilor europene ale social-democratiei.
In ceea ce priveste relatia cu societatea civila, sunteti nedrept. Chiar in ultimele luni ale anului 2006, PSD si eu insumi am cooperat intens cu acele organizatii care au sustinut o formula democratica pentru alegerile pentru Parlamentul European. Referitor la cazul pe care l-ati prezentat, va rog sa studiati care a fost atitudinea PSD fata de proiectul Legii cultelor, o initiativa a partidelor din arcul guvernamental actual. Ar fi fost utila o precizare mai pronuntata a atitudinii acestor organizatii in procesul dezbaterii legislative si incurajarea anumitor pozitii ale PSD, dar si ale altor partide, in acel context. A discuta acum, dupa ce o lege a fost adoptata, despre cum ar fi fost mai bine mi se pare cam tardiv, caci nu putem incuraja neaplicarea unei legi si, in acelasi timp, sa promovam necesitatea intaririi statului de drept in Romania.
Veti sustine un guvern minoritar Tariceanu pana la alegerile parlamentare la termen sau veti provoca caderea guvernului si declansarea alegerilor anticipate?
PSD nu are acum nici o motivatie sa sustina un guvern minoritar Tariceanu. Guvernul de astazi este rezultatul unui aranjament politic conjunctural, de la sfarsitul lunii decembrie 2004, care a fost indreptat impotriva PSD si nu a tinut cont de interesele fundamentale ale Romaniei. Ca atare, cine a initiat, patronat si realizat acel aranjament politico-guvernamental ar trebui sa-si asume si consecintele prezente si viitoare. La fel si rezolvarea situatiei actuale.
Daca guvernul Tariceanu va cadea, aceasta se va intampla din cauza incapacitatii indeplinirii atributiilor si pierderii sustinerii politice interne. Declansarea unor eventuale alegeri anticipate ar fi o solutie la existenta unei crize guvernamentale, care, adaugate performantelor mediocre ale guvernarii, genereaza nu numai pierderi la capitolul credibilitate si predictibilitate, dar si efecte pentru situatia economico-financiara si sociala a tarii. Iar perceptia interna si externa despre Romania la data aderarii spune totul.
PSD este un partid aflat in opozitie si ar trebui sa-si continue demersul de modernizare, sa fie in dialog permanent cu cetatenii Romaniei. Acestora, PSD are datoria sa le prezinte o alternativa la guvernare, prin care sa pozitioneze Romania cat mai avantajos in Uniunea Europeana si sa le creeze conditiile pentru standarde de viata cu adevarat europene. In plus, un partid functional trebuie sa fie gata sa faca fata, in orice moment, oricarui tip de scrutin electoral, inclusiv anticipate.
Interviu realizat de Armand Gosu (sursa: http://www.revista22.ro)
Candidatul PSD in colegiul 3 Cluj pentru Senat, deputatul Vasile Puscas, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca isi doreste ca "social-democratia ardeleana sa fie un promotor al dezvoltarii si modernismului, asa cum a fost in 1918".
Fostul negociator sef al Romaniei cu UE a prezentat cartea intitulata "1 Decembrie 1918 - Contributia social-democratilor la unirea Transilvaniei cu Romania", carte ce ii are ca autori pe Ioan Bolovan si Marius Eppel si care a fost scoasa de Institutul Social Democrat din Transilvania.
"Iata ca fundatia si Institutul Social Democrat din Transilvania nu numai ca exista, dar si lucreaza", a declarat Vasile Puscas.
Pe 8 iulie, Vasile Puscas, Vasile Dancu si Ioan Rus anuntau demisiile lor din toate functiile detinute in PSD, aratand ca vor continua sa promoveze in Romania "social-democratia moderna, de tip vest european" si ca vor "dezvolta proiectele noastre social-democrate" in cadrul Fundatiei Institutului Democrat din Transilvania, ai carei membri fondatori sunt cei trei.
Atunci, Vasile Dancu, ex-presedintele PSD Cluj, declara pentru AGERPRES ca s-ar putea vorbi de un proiect politic pentru Transilvania, unde "trebuie facut ceva", pentru ca este o regiune "unde PSD n-a castigat practic niciodata", unde "de 20 de ani se simte inapetenta pentru social-democratie".
Intrebat daca se gandeste la un partid al ardelenilor, Vasile Dancu spunea ca nu e momentul pentru un astfel de proiect, dar ca el "ar trebui gandit in interiorul social-democratiei". "Daca nu il face PSD, ori o sa-l faca alte partide, ori o sa se faca in afara partidelor actuale", spunea Vasile Dancu.
In conferinta de presa de miercuri, Vasile Puscas si-a exprimat speranta ca odata cu aniversarea a 90 de ani de la Marea Unire de la 1918 sa se incheie "marea dezbinare a romanilor".
Pe langa Vasile Puscas, la conferinta de presa au fost prezenti presedintele PSD Cluj, deputatul Vasile Soporan, precum si presedintele PIN, Cozmin Gusa, care i-a sprijinit pe cei doi in campania electorala si care a spus despre ei ca ar trebui sa faca parte din viitorul guvern al Romaniei. AGERPRES (sursa: http://www.stirilocale.ro)
Deputatul de Cluj Vasile Puşcaş a demisionat, luni, din funcţia de vicelider al grupului PSD de la Camera Deputaţilor şi solicită demisia întregii conduceri a grupului social-democrat, al cărui lider este Viorel Hrebenciuc.
"Nu sunt membrii grupului şi nici membrii şi militanţii PSD cei care trebuie să suporte consecinţele a ceea ce s-a întâmplat la referendum, ci cineva care a luat decizia. Consider că şi conducerea grupului a fost implicată în decizie şi, în consecinţă, am solicitat ca şi conducerea grupului parlamentar de la Camera Deputaţilor să îşi înainteze demisia", a declarat Puşcaş pentru MEDIAFAX.
Vicelideri ai grupului mai sunt Aura Vasile, Anghel Stanciu şi Constantin Niţă, iar secretar este Vladimir Mănăstireanu.
PD negociaza, de mai multă vreme, cu grupul pesedist de la Cluj răsturnarea Cabinetului Tăriceanu şi instalarea fie a unui Guvern de uniune naţională, fie a unuia de tehnocraţi. Conform unor surse din partid, ar exista chiar şi un candidat de prim-ministru: fostul negociator-şef al României în relaţia cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, a demisionat luni din funcţia de vicelider al deputaţilor pesedişti pentru a-i da lui Viorel Hrebenciuc un exemplu de asumare a răspunderii pentru catastrofa de la referendum. Acesta le convine pediştilor, pentru că, deşi este membru al PSD, nu are imaginea lipită de cea a partidului. Apoi, Puşcaş se bucură de aprecierea lui Traian Băsescu, şeful statului intenţionând, imediat după preluarea puterii, să îl păstreze ca negociator cu UE. Pesediştii de la Cluj îl susţin pe Vasile Puşcaş pentru că vine din rândul lor, fiind un apropiat al lui Ioan Rus şi al actualului director al SRI George Maior.
Dacă, până acum, negocierile erau făcute pe ascuns, iar preşedintele PD Emil Boc tuna şi fulgera împotriva PSD, situaţia s-a schimbat. Într-o emisiune la Realitatea TV, Emil Boc a declarat că doreşte să scoată din programul politic interdicţia de a colabora cu PSD. „În ceea ce priveşte colaborarea cu PSD, noi avem o teză politică în program care nu ne permite. Deocamdată, nu a existat o discuţie în partid, dar nu excludem posibilitatea ca, mai devreme sau mai târziu, să eliminăm această teză din programul politic al PD”, a spus Boc, precizând că “orice teză pusă poate fi şi scoasă”. Preşedintele PD a mai arătat că PSD nu este deocamdată “compatibil” cu exigenţele pediste, dar, dacă partidul va dori, “va decide dacă mai devreme sau mai târziu va face această operaţie chirurgicală în programul politic”. În aceeaşi emisiune televizată, Ioan Rus a susţinut că PSD ar trebui să poarte negocieri „la vedere” pentru găsirea unei noi formule politice care să ofere stabilitate politică şi că PD ar putea să joace un rol important în guvernare, fiind un partid „care a avut succes”. Ieri, pesediştii şi-au stabilit o echipă de negociatori care să poarte discuţii cu toate partidele, Rus fiind cel mai probabil acela care va urma să găsească împreună cu PD o formulă de guvernare comună.
Surse din PD susţin că negocierile nu sunt duse exclusiv cu PSD, conducerea partidului având discuţii de tatonare şi cu Partidul Conservator - Voiculescu declarând că e dispus să voteze o moţiune de cenzură, şi cu PRM. Potrivit surselor citate, scopul principal al negocierilor este „dărâmarea” Guvernului Tăriceanu în cel mult o lună şi organizarea de alegeri anticipate în toamnă, odată cu scrutinul europarlamentar. (sursa: http://www.gandul.info)
Presedintele PSD Cluj-Napoca, consilierul local Remus Lapusan, i-a cerut, joi, deputatului Vasile Puscas, sa candideze pentru un nou mandat la alegerile din toamna.
Vicepresedintii PSD Ioan Rus si Vasile Dancu au demisionat marti din toate functiile detinute in cadrul PSD. Ioan Rus a demisionat din functia de vicepresedinte la nivel national, Vasile Dancu din cea din presedinte al PSD Cluj si vicepresedinte la nivel national. De asemenea, Vasile Puscas si-a anuntat si el demisia din functia de membru al Consiliului National al PSD.
Intr-un comunicat de presa transmis, marti dimineata, Ioan Rus, Vasile Dancu si Vasile Puscas arata ca i-au transmis presedintelui PSD Mircea Geoana "spre luare la cunostinta" demisiile individuale din toate functiile detinute in PSD, la nivel cetrtral si local. Cei trei precizeaza ca raman membri ai PSD si ca vor continua sa promoveze in Romania social democratia moderna, de tip vest-european.
Rus, Dancu si Puscas anunta, totodata, ca fundatia "Institutul Social Democrat din Transilvania", ai carei membri fondatori sunt, "va constitui cadrul in care isi vor dezvolta propriile proiecte social-democrate". De asemenea, cei trei sunt decisi sa colaboreze pentru reorganizarea organizatiei PSD Cluj. Vicepresedintele PSD Cristian Diaconescu, numit coordonator al PSD Cluj, a declarat marti ca se bazeaza pe colaborarea lui Ioan Rus, Vasile Dancu si Vasile Puscas. "Am vorbit cu Ioan Rus de dimineata. Mi-a transmis intentia celor trei de a demisiona si m-a asigurat de intreaga cooperare in ceea ce priveste reorganizarea politica a PSD Cluj. Oricum, ei raman membri", a spus Diaconescu.
Comitetul Executiv National al PSD a decis, in urma cu zece zile, dizolvarea conducerilor filialelor PSD care au obtinut un scor de sub 20% la alegerile locale, printre acestea figurand si organizatia PSD Cluj.
Vasile Dancu, presedinte al PSD Cluj, a aratat ca decizia CExN este nestatutara, el precizand ca asteapta ca, la reuniunea Consiliului National de vineri, aceasta sa fie abrogata.
BPN al PSD a decis luni, potrivit presedintelui Mircea Geoana, ca decizia CExN a fost una statutara, nefiind necesara validarea ei de catre Consiliul National.
Dancu a avut, totodata, in urma deciziei CExN, un schimb dur de replici, prin intermediul presei, cu presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu.
Reactiile lui Dancu au pornit dupa afirmatiile lui Ion Iliescu, potrivit caruia "munca politica de substanta nu inseamna sa stai si sa sugi din deget, emitand fraze teoretice". Iliescu i-a recomandat, de altfel, lui Dancu si celor care au avut rezultate slabe in alegeri "sa stea cu picioarele in lighean" si sa analizeze serios ce se intampla.
Dancu a replicat, spunand ca Iliescu nu a avut niciodata legitimitate politica in Transilvania si intrebandu-se retoric daca "presedintele de onoare al PSD ar trebui dizolvat" pentru ca la alegeri nu a obtinut in Transilvania mai mult de 20 la suta.
Totodata, Dancu i-a luat in vizor, pe blogul personal, si pe presedintii de consilii judetene care "se viseaza ministri", respectiv Nicusor Constantinescu, Liviu Dragnea si Marian Oprisan, pe care ii considera artizanii deciziilor CExN.
Plecat fiind din tara, Geoana a facut un apel la Iliescu si Dancu sa inceteze si sa se concentreze pe castigarea alegerilor parlamentare. (sursa: http://www.realitatearomaneasca.ro)
Secretarul executiv al PSD si proaspat senator de Maramures, a dezvaluit astazi motivele pentru care nu a candidat la Cluj.
“Modul de stabilire a candatilor pe colegii a fost incorect. Vasile Puscas trebuia sa candideze intr-un colegiu din oras sau in Colegiul 4, de la munte. Eu am plecat pentru ca am refuzat sa intru in competitie cu Vasile Puscas la Senat. Un alt motiv pentru care am plecat din Cluj este faptul ca cineva din conducere nu a respectat intelegerile facute la locale. Atunci s-a stabilit ca cei care candideaza la alegerile locale pe locuri eligibile nu mai are ce cauta pe listele pentru parlamentare. S-a facut un compromis pentru o persoana si apoi fiecare a considerat ca poate candida unde ii convine. S-a demonstrat ca nu a fost bine, dovada scorul obtinut”, a precizat vicepresedintele PSD Cluj.
El spune ca nu are nimic personal cu cei care au candidat desi ocupa fotolii de consilieri locali sau judeteni, Cornel Itu si Alexandru Cordos. "Intelegerile trebuie respectate, trebuie sa existe disciplina”, sustine Bota. El este nemultumit si de faptul ca numirile in consiliile de administratie ale regiilor locale si judetene s-au facut fara sa fie consultat, desi coordoneaza departamentul economic al PSD.
Cornelia Trif (sursa: http://www.citynews.ro)
