Discursul Primului-ministru desemnat Emil Boc la investirea noului executiv în Parlamentul României
Domnule Preşedinte al Senatului,
Doamnă Preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Domnilor lideri ai grupurilor parlamentare,
Preafericite Părinte Patriarh,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Vă rog să-mi permiteţi, în primul rând, să vă felicit pentru faptul că aţi fost aleşi în Parlamentul României, să vă felicit pentru faptul că dumneavoastră constituiţi primul Parlament al României ales pe baza votului uninominal. Vă felicit şi vă urez succes în activitatea dumneavoastră.
Este o onoare pentru mine, în calitate de prim-ministru desemnat, să vin în faţa dumneavoastră şi să vă solicit votul de încredere pentru formarea Guvernului României. Sunt aici pentru a vă cere încrederea nu numai pentru a forma un guvern, ci pentru a da stabilitate ţării într-un moment extrem de dificil. Criza economică a făcut deja înconjurul lumii şi a afectat, fără excepţie, toate economiile lumii. Efectele crizei s-au manifestat deja puternic şi în România. Începând cu luna octombrie a acestui an, veniturile la bugetul de stat scad cu 10% în fiecare lună. Avem multiple situaţii în care nu se plătesc salarii, pensii, alocaţii pentru copii şi alte drepturi băneşti. Rata şomajului creşte în fiecare zi. Finanţările sunt aproape sistate, iar lipsa comenzilor pentru industria autohtonă devine cronică. Facturi de sute de milioane de euro, în special în domeniul infrastructurii din transport şi educaţie, sunt neachitate. Pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 200 8, deficitul bugetului general consolidat va fi de aproximativ 4% din PIB. De asemenea, deficitul de cont curent se menţine la valori ridicate, în jur de 13% din PIB. În aceste condiţii economice grele, vin în faţa dumneavoastră cu un guvern rezultat din Parteneriatul pentru România, parteneriat încheiat între Partidul Democrat-Liberal şi Alianţa PSD-PC. Suntem într-o perioadă în care stânga şi dreapta sunt obligate să dea centrul şi stabilitatea vieţii noastre economice şi politice. Este clar că cele două partide, PD-L şi PSD, care-şi respectă identitatea politică şi doctrinară, au şi vor avea electorate diferite. Asta nu înseamnă că există în România un popor de stânga împotriva unui popor de dreapta. Nu există decât un singur popor, poporul român, capabil să-şi unească forţele pentru a depăşi o situaţie grea. Vremurile care urmează cer, pe de o parte, încrederea în legile economiei libere, dar şi intervenţia socială a statului, pe de altă parte. Depinde de noi toţi să dep ăşim cu bine perioada următoare. Trebuie să înfruntăm cu realism această perioadă de dificultate economică, ce se va extinde în special în prima parte a mandatului. Guvernul pe care-l reprezint nu va ezita să aplice măsuri dure, după cum nu va sacrifica politicile sale sociale pentru a atenua efectele negative ale crizei. Nu există nicio îndoială. Dacă cineva are nevoie de o atenţie specială în această perioadă, aceştia vor fi oamenii care sunt în pericol să-şi piardă locurile de muncă, oamenii care trăiesc din salarii şi pensii mici, dar şi întreprinzătorii care caută să-şi menţină sau să-şi dezvolte o afacere. Doresc o Românie care să rămână unită în faţa dificultăţilor, doresc o societate care nu va abandona pe nimeni.
Vom fi un guvern anticriză, dar nu şi un guvern limitat la perioada crizei. Împreună cu partenerii de la Partidul Social Democrat şi de la Partidul Conservator, vin în faţa dumneavoastră cu un program şi o echipă care vor conduce România şi în vremuri mai grele şi în vremuri mai bune. Criza în sine nu este o scuză pentru a nu face reforme. Mandatul nostru nu e criza, ci rezolvarea ei şi continuarea reformelor. Mandatul nostru are patru ani şi-l vom duce riguros până la capăt, pentru a atinge, indiferent de obstacole, obiectivul naţional numărul unu, modernizarea României.
Cuvântul de ordine al guvernării noastre va fi responsabilitate în vederea asigurării stabilităţii ţării. Echipa pe care o aveţi în faţă va guverna cumpătat. Nu ne putem permite să irosim banii încredinţaţi de cetăţeni pe cheltuieli inutile şi sfidătoare, pe maşini şi birouri de lux, pe călătorii şi prime fără noimă. Vom reduce cheltuielile administraţiei până la 20% - şi ştiu că nu am o veste bună pentru colegii mei din administraţie, dar va trebui să facem ceea ce trebuie, şi mai puţin ceea ce ne place. Adio bugetarilor de lux, cu salarii de 30.000 - 40.000 de euro pe lună, din agenţiile guvernamentale. Vom introduce un moratoriu pe o perioadă de 12 luni, prin care se interzice achiziţionarea de bunuri şi servicii, inclusiv obiecte de inventar neesenţiale pentru funcţionarea la parametri optimi a instituţiilor publice. Am două mesaje pentru demnitari, miniştri, oficiali şi funcţionari superiori. Primul mesaj este că vom avea mai mult de muncit. Al doilea mesaj este că va trebui să ne mulţumim cu ceea ce avem acum în dotare: aceleaşi maşini, aceleaşi birouri, aceleaşi canapele. Vom scăpa, aşa cum am spus, de salarii bugetare de lux şi de grija primelor. Primele nu vor fi nici mai mari, nici mai mici. S-ar putea să nu fie. Şi încă ceva: vom suspenda pentru un an plata drepturilor băneşti pentru membrii consiliilor de administraţie la societăţile cu capital de stat. Demnitarii publici vor fi primii care vor strânge cureaua în aceste vremuri grele şi vă cer sprijinul şi solidaritatea dumneavoastră.
Angajamentul nostru pentru buna guvernare a ţării are la bază principiile şi obiectivele Parteneriatului pentru România dintre Alianţa PSD+PC şi Partidul Democrat Liberal. Activitatea guvernului se va desfăşura în consonanţă cu următoarele principii:
1. Principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza prevederilor Constituţiei şi a legilor în vigoare.
2. Principiul egalităţii, nediscriminării şi garantării drepturilor fundamentale, inclusiv pentru minorităţile naţionale.
3. Principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă.
4. Principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale, pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei.
5. Principiul subsidiarităţii, pentru limitarea sferei decizionale a guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local.
6. Principiul proporţionalităţii, prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor.
7. Principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social.
8. Principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă.
9. Principiul integrităţii actului de guvernare.
10. Principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană.
Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi promovează Guvernul României sunt următoarele:
1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate în contextul crizei economice globale.
2. Protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei următoare, precum şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural.
3. Protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil, prin menţinerea cotei unice de impozitare existente, de 16%, şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, precum şi reducerea numărului de taxe şi impozite.
5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public şi trecere la elaborarea bugetului de stat în sistem multinanual.
6. Asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere principiile contributivităţii şi solidarităţii. Ne propunem atingerea unei ţinte de 45 % din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii, precum şi asigurarea unei pensii sociale minime, garantate, care să completeze pensia până la 350 de lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat. Aş vrea să fiu şi mai clar: vom avea la bază cele două principii despre care am vorbit: principiul contributivităţii şi principiul solidarităţii. Avem două bugete: avem bugetul de stat şi avem bugetul asigurărilor sociale. Vom încerca să mărim pensiile ţinând cont de resursele financiare existente în aceste bugete. Cred că este normal ca atunci când vorbim de o creştere a pensiilor cu 20% sau 30% sau 10%, să ne uităm şi să vedem cât ne permite bugetul asigurărilor sociale pentru a mări pensiile, pentru că aceşti bani rezultă din contribuţiile noastre pentru sistemul de pensii. Nu mi se pare firesc să aplicăm acelaşi procent şi unei persoane care are 5.000 de Ron pensie pe lună şi unei persoane care are 100 de roni pensie pe lună. Dacă luăm acest exemplu, la cel care are o pensie de 5.000 de roni pe lună i se majorează pensia cu 20%, deci primeşte 1.000 de roni, iar cel care are 100 de roni pe lună va primi, evident, 20 de roni. Cred că aici trebuie să realizăm o solidaritate a noastră. Adică, ceea ce ne va putea permite sistemul bugetului asigurărilor sociale vom da în mod unitar tuturor, ce însă vom lua de la bugetul de stat, din impozitele şi taxele tuturor, va trebui să-i dăm pe baza principiului solidarităţii. Adică, la acela care are pensie mai mică să-i dăm o contribuţie mai mare, iar cel care are o pensie mai mare, evident, să primească un cuantum mai mic. Numai aşa putem rămâne un popor unit şi care ne respectăm unii pe alţii şi suntem solidari într-un moment greu pe care trebuie să-l traversăm.
7 Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie. De asemenea, obiectivul nostru este ridicarea monitorizării pe Justiţie din partea Uniunii Europene, motiv pentru care am fost onorat ca domnul ministru Predoiu să accepte prezenţa în Cabinetul nostru pentru a duce până la capăt acest demers şi a putea vorbi anul viitor de ridicarea monitorizării pe justiţie şi de tratarea României ca membru cu drepturi egale în Uniunea Europeană.
8. Descentralizarea, inclusiv financiară a administraţiei publice, prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene, în scopul creşterii autonomiei administrative, cu respectarea principiului subsidiarităţii. Aici avem veşti bune pentru administraţiile locale. E timpul, într-adevăr, să modernizăm statul român. E timpul să dăm autorităţilor locale prerogativele pe care Constituţia le recunoaşte, în virtutea principiului descentralizării şi autonomiei. Vom realiza o reală descentralizare în domeniul învăţământului, o reală descentralizare în domeniul sănătăţii. Îi asigurăm pe cei din administraţia locală că nu vor mai fi puşi în situaţii în care să primească doar sarcini fără să primească resurse financiare. Îi asigurăm că nu vom mai lua taxă şi impozit de la nivel local, cum a fost cazul impozitului pe tranzacţiile mobiliare sau pe taxa de timbru, bani care erau prevăzuţi în bugetele locale, dar care au fost, la scurt timp după ce s-au conceput aceste bugete locale, aduşi la bugetul general. Vom respecta administraţiile publice locale. Respectându-le pe ele, respectăm cetăţenii României din colectivităţiile teritoriale.
9. Asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil în scopul stimulării activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil.
10. Sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi rebilitarea sistemului naţional de irigaţii. Vom reduce acciza la motorină pentru lucrările agricole la pragul minim din UE, de 21 de euro pe tonă, concomitent cu instituirea unor măsuri care să prevină şi să sancţioneze schimbarea destinaţiei. Se vor aplica scheme eficiente de finanţare a agriculturii pentru absorbţia integrală a fondurilor europene şi asigurarea cofinanţării de la bugetul de sat prin proiecte de tip „Fermierul” şi „SAPARD-ul” românesc. Practic, dragi colegi, obiectivul nostru este să transformăm România dintr-o ţară importatoare de produse agro-alimentare într-o ţară exportatoare de produse agro-alimentare. Am fost cândva grânarul Europei. Avem capacitatea să hrănim 80 de milioane de oameni. Avem capacitatea să devenim o ţară exportatoare de produse agro-alimentare. Stă în puterea şi priceperea noastră să facem acest lucru.
11. Realizarea unui ritm înalt de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru co-finanţarea proiectelor realizate cu acestea. Avem şansa unică de a atrage cele peste 30 de miliarde de euro de la UE. Aceşti bani pot moderniza definitiv România. Vă propun acest parteneriat, să modernizăm România şi să reuşim să luăm aceşti bani care stau la îndemâna noastră, cu condiţia să avem expertiza şi voinţa politică să facem acest lucru.
12. Realizarea programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri. Să nu uităm că statul are obligaţii să le acorde tinerilor o şansă să-şi poată achiziţiona prima locuinţă. Să nu uităm că statul are obligaţia să-i sprijine pe cei care se află într-o situaţie socială dificilă. Şi să nu uităm că tot statul a fost acela care, pe bună dreptate, a emis legea cu privire la retrocedarea caselor naţionalizate. Proprietatea este un lucru care nu se discută, ci se aplică. Este o normă fundamentală a statului de drept, dar trebuie însă să avem grijă că o dată ce statul a dat această lege, să ne gândim şi la cei evacuaţi din casele naţionalizate. Vă spun, ca şi fost primar, că sunt foarte multe situaţii când persoane care, având o locuinţă, o casă, le-a fost demolată, s-au mutat într-o casă naţionalizată, acum este retrocedată şi vin, pe bună dreptate, să întrebe autorităţile locale: eu ce fac? Aici este treaba statului, şi în această componentă, să aibă un pro gram masiv de cosntrucţii de locuinţe pe cele trei componente: tineri, probleme sociale şi probleme legate de evacuările din casele naţionalizate.
13. Dinamizarea şi simplificarea administraţiei publice prin reformarea structurilor administrative şi reducerea birocraţiei.
14. Dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructură din România, îndeosebi a celei rutiere şi feroviare, inclusiv pentru oraşele mici şi mediul rural. Realizarea Pactului Naţional Autostrăzile României, a Programului Naţional de Centuri Ocolitoare, refacerea a 5.000 de kilometri de drumuri naţionale la nivel calitativ european şi refacerea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene prin colaborarea dintre Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor cu consiliile judeţene reprezintă câteva, doar câteva din priorităţile în materie de infrastructură.
15. Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.
16. Reforma în domeniul educaţiei, având la bază ridicarea nivelului de performanţă a sistemului educaţional şi asigurarea unor venituri decente pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestui sistem, în conformitate cu prevederile Pactului Naţional pentru Educaţie.
17. Reforma în domeniul sanitar, având la bază necesitatea asigurării calităţii serviciilor pentru toţi beneficiarii sistemului de asigurări de sănătate din România.
18. Creşterea alocaţiilor de stat pentru copii.
19. Dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate.
20. Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice, în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unei tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti.
21. Relansarea turismului şi a sportului, ca domenii de importanţă naţională.
22. Adoptarea Legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor plătite de la bugetul statului. Trebuie să realizăm un echilibru, trebuie eliminate din sistem derapajale şi acele lucruri care nu au fost menţinute sub control, pentru ca fiecare cetăţean al României, în funcţie de pregătirea pe care o are, să aibă un salariu decent, conform legilor în vigoare.
23. Creşterea eficienţei activităţii parlamentare şi consolidarea credibilităţii acestei instituţii fundamentale a democraţiei.
24. Continuare reformei sistemului electoral.
25. Consolidarea rolului şi statutului României în UE, ca stat activ şi implicat, capabil să-şi promoveze interesele în strânsă cooperare cu partenerii săi europeni, ca al şaptelea stat în UE, ca număr al populaţiei.
Aş dori, în continuare, doamnelor şi domnilor, să vă prezint câteva dintre componentele crezului meu politic pe care, împreună cu echipa mea guvernamentală, voi dori să le aplic în actul de guvernare. Cred în principiul supremaţiei legii şi al primatului interesului public. Nimeni nu este mai presus de lege, iar interesul public trebuie să prevaleze în faţa oricărui interes privat sau de grup. Cred în principiul separaţiei şi colaborării puterilor în stat, în vederea unei democraţii reale în România. Cred în valoarea parteneriatului: cred în parteneriatul cu Parlamentul României, cred în parteneriatul cu preşedintele României, cred în parteneriatul cu Biserica şi societatea civilă, cred în parteneriatul cu sindicatele şi patronatele. Am fost şi eu pe băncile parlamentului mai mulţi ani şi nu pot să nu văd în dumneavoastră parlamentarul care am fost. Cunosc principiul alternanţei la putere şi respect opoziţia. În democraţie, succesul unora nu înseamnă neapărat eşecul altora. Trebuie să ne respectăm convingerile. De aceea, opoziţia nu este un adversar, ci este un partener de discuţii, contradictorii, ce-i drept, dar aş dori ca aceste discuţii contradictorii să fie constructive. De asemenea, cunosc foarte bine faptul că, potrivit Constituţiei, guvernul răspunde politic în faţa parlamentului şi vă asigur că acest executiv pe care îl reprezint se va comporta ca atare în faţa dumneavoastră, înţelegând faptul că principala funcţie a parlamentului, pe lângă cea de legiferare, este cea de control a activităţii executivului. Parteneriatul cu societatea civilă este o condiţie esenţială pentru consolidarea democraţiei româneşti. O constituţie poate reprezenta doar o simplă barieră de hârtie, dacă cetăţenii nu sunt suficienţi să şi-o apere în calea abuzurilor puterii politice. Voi respecta societatea civilă în oricare dintre formele organizării ei. Cred în principiul guvernării responsabile şi în primordialitatea interesului general, în raport cu interesul electoral sau de partid. Există în ţară, în acest moment, nevoia unei speranţe pentru tinerii care vor să facă primul pas de la o locuinţă cu părinţii sau de la o locuinţă cu chirie la o locuinţă personală, pentru familiile care doresc pentru copiii lor o educaţie mai bună, pentru salariaţii şi pensionarii aflaţi într-o situaţie dificilă, pentru cei care doresc să-şi menţină sau să-şi dezvolte o afacere proprie, pentru toţi cei care au luat un credit şi se tem că mâine nu îl vor mai putea returna, pentru toţi cetăţenii care cred într-o democraţie mai puternică în această ţară, pentru toţi aceştia, vin în faţa dumneavostră, împreună cu Guvernul României, ca şi garant al îndeplinirii acestei speranţe. Vă cer încrederea dumneavoastră, pentru a reda încrederea şi speranţa românilor. Doresc o Românie care va rămâne unită în faţa dificultăţilor, doresc o societate care nu va abandona pe nimeni.
Permiteţi-mi în final, dragi colegi, să vă prezint lista membrilor guvernului pentru care vă solicit respectuos votul dumneavoastră de încredere:
Prim ministru, Emil Boc
Viceprim-ministru - domnul Dan Nica
Ministrul Finanţelor Publice – domnul Gheorghe Pogea
Ministrul Administraţiei şi Internelor – domnul Gabriel Oprea
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii – domnul Radu Berceanu
Ministrul Afacerilor Externe – domnul Cristian Diaconescu
Ministrul Economiei – domnul Adriean Videanu
Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării – doamna Ecaterina Andronescu
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei – domnul Vasile Blaga
Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – domnul Marian Sârbu
Ministrul Apărării Naţionale– domnul Mihai Stănişoară
Ministrul Justiţiei Şi Libertăţilor Cetăţeneşti – domnul Cătălin Predoiu
Ministrul Agriculturii, Pădurilor Şi Dezvoltării Rurale – domnul Ilie Sârbu
Ministrul Turismului – doamna Elena Udrea
Ministrul Sănătăţii Publice – domnul Ion Bazac
Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional – domnul Theodor Paleologu
Ministrul Mediului – domnul Nicolae Nemirschi
Ministrul Tineretului şi Sportului – doamna Monica Iacob Ridzi
Ministrul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri – domnul Constantin Niţă
Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – domnul Gabriel Sandu
Ultimul, dar nu cel din urmă, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul – domnul Victor Ponta
Doamnelor şi domnilor,
Aceasta este echipa guvernamentală pentru care vă solicit votul de încredere, pentru a da României stabilitate şi o guvernare prin responsabilitate.
Vă mulţumesc tuturor.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 23.12.2008
Prim-miniştrii Emil Boc şi Călin Popescu-Tăriceanu au avut, în cursul acestei dimineţi, o întrevedere la Palatul Victoria, în cadrul căreia a avut loc predarea – primirea mandatului ministerial.
Primul-ministru care şi-a încheiat activitatea, Călin Popescu-Tăriceanu, şi noul prim-ministru, Emil Boc, au semnat protocolul de predare-primire a documentelor privind gestionarea activităţii Guvernului, precum şi a problemelor aflate în curs de rezolvare.
Premierul Emil Boc şi-a preluat atribuţiile de şef al Executivului şi s-a instalat în biroul de la sediul Guvernului.
Membrii noului Guvern au primit, luni, votul de învestitură din partea Parlamentului şi au depus jurământul în faţa preşedintelui Traian Băsescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu