O carte pentru copii destinata adultilor
Adevarul Online - Joi, 18 Decembrie 2008
O expozitie-instalatie, cu fotografii si obiecte diverse, deschisa la Stockholm si o carte "pop-up", editata in conditii grafice si tipografice excelente de Institutul Cultural Roman de la Stockholm, Pionier Press si Labyrint Press, imbina cu stiinta si umor elemente autobiografice si intamplari reale din perioada 1968 - 1989. Cartea bilingva (romana - engleza) se distribuie deja in Suedia si SUA.
Impartita pe capitole, "Bucuresti", "Scoala", "In vacanta", "Armata", "Cutremurul", "De valoare" sau "Lipsuri", cartea surprinde detaliul relevant si ironic, intr-un fel de radiografie improvizata, fara menajamente, dar si fara patetism aparent. In partea de jos a fiecarei pagini, rubrica "Stiati ca..." puncteaza un episod.
Salutul lui Salvador Dali
Un carnet de membru UTC, o cartela de alimente, un frigider gol, o neinspirata reclama la cele cateva paste de dinti ce se fabricau in tara, "circurile foamei" se perinda sub ochii cititorului.
Si, ca o ironie suprema, apare o telegrama primita de Ceausescu la alegerea sa ca presedinte al tarii, publicata de ziarul Scanteia: "Apreciez profund actul dumneavoastra istoric de instituire a sceptrului prezidential. Al dumneavoastra respectuos, Salvador Dali". Nici Ceausescu, nici Scanteia nu remarcasera sarcasmul expresiei "sceptru prezidential".
In finalul volumului, o serie de scrisori, semnate de artisti, arhitecti, critici de film intregesc portretul "epocii de aur", cu detalii venite din specialitatea fiecaruia dintre ei.
Frumoasa carte a lui Stefan Constantinescu are marele merit de a acuza fara sa acuze, de a trezi amintiri dramatice cu zambetul pe buze. Talent rar, cunoastere perfecta a mintii omenesti.
Mos Craciun si Mos Gerila
Un grup de copii la serbarea pomului de iarna din institutia in care lucra tatal artistului devine pretextul amintirii aparitiei lui Mos Gerila, care-l inlocuia pe Mos Craciun si venea in ultima zi a anului. Si tot de aici aflam ca "salariul oficial al lui Ceausescu era de 18.000 de lei, aproximativ 1.200 de dolari la cursul oficial" si ca " Ceausescu depunea lunar 5.000 de lei la CEC in contul copiilor sai".
Panteonul Romaniei va avea personalitati de toate etniile
18-12-2008
)
Panteonul este un proiect al Academiei Romane ce va fi dus la bun sfarsit de catre Fundatia Panteonul Romaniei, care va manageria intregul proiect. Fundatia il are ca presedinte pe academicianul Ionel Haiduc, care are aceeasi functie si in conducerea Academiei. De asemenea, din Consiliul Director mai fac parte academicianul Paun Ion Otiman, prof. dr. Radu Ciuceanu si Nicolae Ivan, in functia de vicepresedinte executiv. Proiectul se afla in prima etapa, cand a fost ales locul, si anume fostul Crematoriu din Parcul Carol, unde urmeaza sa fie ridicat viitorul Panteon. Inca nu s-a luat hotararea daca va fi demolata cladirea, decizia apartinand arhitectului. Acest loc corespunde cerintelor testamentare ale Regului Carol I, care a indicat un potential loc pentru aducerea ramasitelor sale in tara, si anume biserica Caramidari, din apropierea Crematoriului. Insa, desi proiectul a ajuns la prima etapa, inca nu s-au stabilit criteriile dupa care vor fi selectionati cei omagiati. Vicepresedintele executiv al Fundatiei, Nicolae Ivan, a declarat ca personalitatile incluse in Panteon vor fi alese in functie de “contributia adusa la fericirea, maretia si bogatia Romaniei”. Acesta a mai adaugat ca toti cei implicati in acest proces si-au stabilit un set de criterii, doar ca urmeaza sa fie definitivate.
O cladire departe de stilul românesc
In acelasi timp, nu a fost numita nici comisia care va face aceasta selectie. „Panteonul va concentra ilustre personalitati din viata cultural-stiintifica a tarii: scriitori, artisti, oameni de stiinta, istorici, inventatori, oameni politici care au contribuit la faurirea României, maresali ai României, comandanti straluciti, figuri reprezentative ale miscarii nationale de rezistenta, înalti ierarhi care s-au remarcat în slujirea altarului, eroi din Primul si al Doilea Razboi Mondial“, a transmis, in urma cu cateva saptamani, Biroul Prezidiului Academiei Române. In ceea ce priveste timpul istoric din care se vor alege personalitatile, urmeaza sa fie impuse anumite limite. Ivan nu a spus decat ca, de exemplu, Negru Voda nu s-ar putea numara printre cei alesi. Profesorul Radu Ciuceanu a mentionat ca nu vor face parte din acest Panteon personalitati doar de origine romana, ci orice om care s-a jertfit pentru Romania. Astfel, Ciuceanu i-a enumerat pe revolutionarul Constantin Daniel Rosenthal si rabinul Alexandru Safran. Si cladirea se vrea departe de stilul romanesc. „Pendulam a fi o cladire sobra, care sa nu prea imprumute din elementele romanesti. Aceasta cladire trebuie sa raspunda unor cerinte precum monumentalitatea si spatiul”, a declarat Radu Ciuceanu. „As dori sa fie un fel de sfidare pentru cei care uita (...), un fel de provocare, ca un fel de legamant ca nu-i vor uita pe cei care merita”, a completat acesta.
Frontispiciu cu inscriptie frantuzeasca
Pe frontispiciul Panteonului Romaniei ar urma sa stea scrisa formula care apare pe Panteonul francez: „Aux Grandes Hommes. La Patrie Reconnaissante/ Oamenilor Mari. Patria Recunoscatoare“. In ce priveste fondurile, reprezentantii Academiei ne-au declarat ca totul se va face prin subscriptie publica si donatii. Programul national de donatii va fi demarat dupa 1 ianuarie. Pana acum, s-a mai ales banca prin care se va desfasura activitatea de subscriptie si, in curand, pe site-ul Academiei va exista o sectiune prin care se va putea face plata de catre cei din strainatate. Nicolae Ivan a mentionat ca astfel vor putea afla si care este interesul romanilor de pretutindeni pentru un astfel de proiect. (Theodora Stoica)
O capodopera literara
James Fenimore Cooper (1789-1851) a fost un prolific scriitor american al secolului al XIX-lea. S-a nascut in Burlington, New Jersey, insa mai tarziu s-a mutat la New York.
A publicat prima carte, "Precaution", in anul 1820. Au urmat imediat altele: "The Spy" (1821), "The Pioneers" (1823), "The Pilot" (1824), "Lionel Lincoln" (1825).
In 1826 a aparut "The Last of the Mohicans", considerat a fi capodopera literara a lui Cooper. Autorul a numit eroul principal, Uncas, dupa numele unei persoane reale.
Actiunea romanului se petrece in anul 1757, in timpul razboiului de sapte ani, cunoscut in America drept "razboiul francez-indian", cand Marea Britanie si Franta se luptau care sa detina controlul asupra coloniilor americane si canadiene.
Filme de succes
Subiectul cartii i-a incitat pe multi regizori, care au adaptat povestea pentru marele ecran, pentru seriale de televiziune sau pentru teatru, multe dintre ele distorsionand ideea de baza.
Celebre au ramas peliculele din anii 1920, 1936 si 1992, cea din urma cu Daniel Day-Lewis in rolul principal. Versiunea din 1920 a fost foarte bine primita de public si de critici, fiind considerata "semnificativa pentru cultura".
| ||
|
Printre cei mai cunoscuţi laureaţi din acest an se numără scriitorii Petru Cimpoeşu şi Radu Aldulescu, care vor împărţi Premiul „Ion Creangă“ - decernat pentru literatură - pentru romanele „Christina Domestica şi Vânătorii de suflete“ (Editura Humanitas), respectiv „Mirii nemuririi“ (Editura Cartea Românească). Un alt laureat este actorul Dorel Vişan, căruia i se va decerna Premiul „Aristizza Romanescu“ pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică.
Distincţiile din acest an sunt decernate pentru anul 2006 şi au fiecare câte o valoare nominală de 2.000 de lei. Banii pentru premii provin în totalitate din bugetul Academiei.
Hamlet, cetăţean al UE
17 Dec 2008 Gabriela Lupu
Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa se încheie în acest weekend la Teatrul Naţional din Bucureşti cu două reprezentaţii ale unui spectacol ce se anunţă foarte incitant: “Casa europeană. Prologul unui Hamlet fără cuvinte”, montare a Teatrului Lliure din Barcelona, în regia lui Alex Rigola, spectacol la care Cotidianul şi Teatrul Bulandra îşi invită cititorii/spectatorii de elită.
Văduva şi fiul său se întorc acasă după înmormântare, iar celelalte personaje intră în scenă, unele după altele, pentru a-şi prezenta condoleanţele. Fiind un spectacol de teatru gestual, personajele se vor dezvălui doar din mimică şi gesturi, iar spectatorul îi va recunoaşte, cu nedisimulată plăcere intelectuală, chiar şi fără ajutorul textului, pe Gertrude, pe Claudius, pe Polonius, pe Laertes, pe Hamlet şi pe Ofelia.
Ca într-o “repetiţie” pentru “Hamlet”, personajele se “încălzesc” pentru a-şi intra în piele, trăindu-şi în acelaşi timp dramele, poveştile de alcov şi jocurile de culise ce vor declanşa tragedia.
Deşi nu se rosteşte nici un cuvânt, personajele în fapt “spun” foarte multe lucruri, dezvăluind, prin gestică, resorturile intime ce-i leagă unii de alţii, fie că e vorba de sentimente sincere sau de “grupuri de interese”, pentru că dintr-o “casă europeană” nu puteau lipsi politica şi implicaţiile ei.
Spectacolul lui Alex Rigola nu este doar o lectură postmodernă a clasicului Shakespeare, ci o creaţie în sine, o construcţie dramatică ce se susţine impecabil. Sigur că nu Rigola a inventat America. Teatrul gestual este experimentat de ani buni de regizori mai mari sau mai “mici”. De pildă, anul acesta, în cadrul FNT, bucureştenii au fost pe de-a-ntregul cuceriţi de montarea lui Alvis Hermanis, “Sunetul tăcerii”, iar “Hamlet” a fost folosit drept material didactic într-un spectacol similar de vocea sonoră a teatrului ucrainean, Andriy Zholdak, care a montat cu succes şi prin partea noastră de lume.
Dar cum CV-ul lui Alex Rigola este plin de montări de mare succes, după autori precum Shakespeare, Euripide, Kafka, Heiner Müller, Jarry sau Bertold Brecht, el impunându-se în lumea teatrului european printr-o marcă şi un stil aparte, este sigur că spectacolul “Casa europeană. Prologul unui Hamlet fără cuvinte” este unul de neratat.
Sarbatoarea Bradului de Craciun la Muzeul National de Arta al Romaniei
Irina Pantiru, Tudor Lavric
Muzeul National de Arta al Romaniei, Asociatia Prietenii Muzeului National de Arta al Romaniei si Fundatia Culturala Greaca au organizat, si in acest sfarsit de an, Sarbatoarea Bradului de Craciun. Evenimentul a avut loc marti seara in curtea de onoare a Muzeului National de Arta al Romaniei.
In seara festiva curtea muzeului a rasunat de colinde internationale urmate apoi de cele interpretate de Corul Grupului Scolar Regina Elisabeta, precum si de grupul psaltic condus de protopsaltul Paraclisului Ambasadei Greciei la Bucuresti, Viorel Iosif. Mos Craciun a impartit participantilor dulciuri cu specific grecesc, bomboane, vin fiert, ciocolata calda si cozonac.
Cea de-a patra editie a Sarbatorii Bradului a ramas in sufletele tuturor ca un moment plin de caldura, lumina si daruire.
Am avut parte si de sarbatoare pentru oameni mari, la Muzeul National Cotroceni, cu corul barbatesc Te Deum Laudamus (foto).
In Salonul de onoare al Muzeului, neincapator pentru public care a asistat la spectacol chiar in picioare, Corala formata din aproximativ 30 de voci, a interpretat in mai putin de o ora, sub bagheta maiastra a dirijorului Dan-Mihai Goia, 11 colinde romanesti, inclusiv improvizatii foarte aplaudate (celebrul « Mos Craciun » cu refrenul « Leru-i ler Doamne », sau « Am plecat sa colindam cu refren « Ziurel de ziua »). Dirijorul corului ne-a destainuit cate ceva despre programul foarte incarcat din ultimele saptamani inaintea Craciunului. Ieri, Corala a colindat la Palatul Patriarhal de Ziua onomastica a Patriarhului Daniel, iar duminica, 21 decembrie, vor avea ce mai mare concert al lor dinaintea Craciunului, la Biserica Elefterie.
In seara festiva curtea muzeului a rasunat de colinde internationale urmate apoi de cele interpretate de Corul Grupului Scolar Regina Elisabeta, precum si de grupul psaltic condus de protopsaltul Paraclisului Ambasadei Greciei la Bucuresti, Viorel Iosif. Mos Craciun a impartit participantilor dulciuri cu specific grecesc, bomboane, vin fiert, ciocolata calda si cozonac.
Cea de-a patra editie a Sarbatorii Bradului a ramas in sufletele tuturor ca un moment plin de caldura, lumina si daruire.
Am avut parte si de sarbatoare pentru oameni mari, la Muzeul National Cotroceni, cu corul barbatesc Te Deum Laudamus (foto).
In Salonul de onoare al Muzeului, neincapator pentru public care a asistat la spectacol chiar in picioare, Corala formata din aproximativ 30 de voci, a interpretat in mai putin de o ora, sub bagheta maiastra a dirijorului Dan-Mihai Goia, 11 colinde romanesti, inclusiv improvizatii foarte aplaudate (celebrul « Mos Craciun » cu refrenul « Leru-i ler Doamne », sau « Am plecat sa colindam cu refren « Ziurel de ziua »). Dirijorul corului ne-a destainuit cate ceva despre programul foarte incarcat din ultimele saptamani inaintea Craciunului. Ieri, Corala a colindat la Palatul Patriarhal de Ziua onomastica a Patriarhului Daniel, iar duminica, 21 decembrie, vor avea ce mai mare concert al lor dinaintea Craciunului, la Biserica Elefterie.
“Cel mai bun roman al tuturor timpurilor” la Uniunea Scriitorilor
Tudor Lavric
Evenimente cu impact mediatic la Uniunea Scriitorilor. Editura Polirom invita iubitorii de carte, in aceasta seara de la ora 18, la lansarea celui mai recent volum al lui Daniel Banulescu, “Cel mai bun roman al tuturor timpurilor”. La lansarea din deja celebra Sala a Oglinzilor vor fi prezenti, alaturi de autor, criticii literari Paul Cernat si Daniel Cristea-Enache.
Tot cu o reeditare de proza premiata, dar dintr-un alt spatiu si timp,
ne-a desfatat in aceasta saptamana la Uniunea Scriitorilor, Editura “Art”, care a ales sa reediteze dupa 48 de ani romanul lui Vintila Horia, “Dumnezeu s-a nascut in exil”. Romanul a aparut in traducere romaneasca in timpul vietii autorului, la editura Europa. Editia de fata, intr-o noua versiune, cuprinde “Dosarul Premiului Goncourt 1960” (anul in care romanul a cucerit cel mai prestigios premiu literar francez) si un text testamentar al autorului, “Despre degradare si risc” (Vintila Horia murind in 1992 in Spania). Reeditarea a fost sprijinita de Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc (INMER), la lansarea de marti seara fiind prezent presedintele INMER, Dinu Zamfirescu, alaturi de Laura Albulescu, redactor-sef al editurii ART, criticul literar Alex Stefanescu si Ileana Cantuniari, traducatoarea romanului. Evenimentul a fost insotit de o proiectie de fragmente din filmul de televiziune “Intoarcerea lui Vintila Horia”, realizat in 1990 de Marilena Rotaru pentru TVR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu