Inspectorii de integritate au demarat verificările declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor la primării, consilii judeţene şi locale la alegerile din 1 iunie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) înregistrând în acest sens peste 60.000 de documente. Potrivit Legii 144/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANI, cei care candidează pentru un loc în consilii judeţene, locale sau pentru posturi de primar sunt obligaţi să-şi declare averile şi interesele. Surse oficiale susţin că, până vineri, fuseseră înregistrate la ANI peste 60.000 de documente, fiecare declaraţie de avere conţinând şapte pagini, iar cea de interese câte cinci pagini, în condiţiile în care sunt doar 16 inspectori de integritate. Până la sfârşitul lunii mai se vor încheia şi afişa rezultatele examenului pentru ocuparea altor aproximativ 20 de posturi de inspectori.
Potrivit surselor citate, nu toţi candidaţii la alegerile pentru 1 iunie şi-au transmis declaraţiile de avere şi de interese. Deşi obligativitatea declarării averilor există încă din anii '90, mecanismele de control al averilor dobândite pe timpul mandatului au apărut mult mai târziu şi au fost concepute astfel încât au fost greu de aplicat. În acelaşi timp, controlul conflictelor de interese era fragmentat şi lacunar, nefiind exercitat în mod sistematic. Înfiinţarea Agenţiei a avut ca scop înlăturarea acestor deficienţe, ANI fiind un organism care va monitoriza permanent declaraţiile de avere/interese, conflictele de interese şi regimul incompatibilităţilor. Spre deosebire de mecanismele anterioare, ANI va acţiona în mod pro-activ pentru detectarea şi sancţionarea celor ce nu respectă legea, existând posibilitatea ca sesizările să se facă şi din oficiu. În cazul averilor nejustificate, legea stipula că, dacă inspectorii de integritate constată că există o "diferenţă vădită" între averea dobândită şi veniturile câştigate, ei se vor adresa instanţei solicitând confiscarea părţii dobândite în mod nejustificat (art. 4 alin. 2 lit. a). Legea ANI prevede, ca pedeapsă complementară deciziei de confiscare a averii ilicite, interdicţia dreptului de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de trei ani. În cazul conflictului de interese, actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea legii, sunt lovite de nulitate absolută; sancţiunile disciplinare pot merge până la eliberarea din funcţie, iar persoana care a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de interese va avea interdicţia de a exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani. În cazul incompatibilităţilor, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate, constituie temei pentru eliberarea din funcţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu