Dinu Flămând - Piatră în râu
Vine o vreme când vei spune NU în casa lui DA,
uluit că te arată pe tine mâna destinului.
Nu eşti pregătit, încă te mai trage înapoi
spaima de consecinţe cu rădăcinile ei adânc
înfipte în teama colectivă.
Nu te poţi ascunde,
nu mai poţi să rămâi, sau să pleci;
îţi faci pe piept cvadratura cercului, tai inima pe diagonală
cu gesturi dezordonate. Respiri în trei timpi:
DA şi NU şi DA...
Însă deodată, pe negândite,
cât timp laşi oboseala să se aşeze,
cât timp se acreşte o veche iluzie,
cât timp în albiile sângelui palid se decantează
tristeţea, cât timp se polenizează electricitatea umbrei
clipa a şi trecut...
Viitorul întinde spre tine cârcei
pe plantă agăţătoare... Aştepţi în penumbră prefacerea...
Însă de ce surâde ironic lumina-n umbră?
De ce hohoteşte umbra-n lumină,
şi de ce prezenţa ta nu este vizibilă nici cât piatra
de râu, peste care curge şirul zilelor
fără pic de însemnătate?...
(http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/42.pdf)
uluit că te arată pe tine mâna destinului.
Nu eşti pregătit, încă te mai trage înapoi
spaima de consecinţe cu rădăcinile ei adânc
înfipte în teama colectivă.
Nu te poţi ascunde,
nu mai poţi să rămâi, sau să pleci;
îţi faci pe piept cvadratura cercului, tai inima pe diagonală
cu gesturi dezordonate. Respiri în trei timpi:
DA şi NU şi DA...
Însă deodată, pe negândite,
cât timp laşi oboseala să se aşeze,
cât timp se acreşte o veche iluzie,
cât timp în albiile sângelui palid se decantează
tristeţea, cât timp se polenizează electricitatea umbrei
clipa a şi trecut...
Viitorul întinde spre tine cârcei
pe plantă agăţătoare... Aştepţi în penumbră prefacerea...
Însă de ce surâde ironic lumina-n umbră?
De ce hohoteşte umbra-n lumină,
şi de ce prezenţa ta nu este vizibilă nici cât piatra
de râu, peste care curge şirul zilelor
fără pic de însemnătate?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu