joi, mai 08, 2008

Corespondenţă din Bruxelles de la Carmen DINU


Necesitatea negocierii Uniunii Europene pentru vizele SUA
Sprijinul Comisiei Europene in rezolvarea problemei vizelor la calatoria in Statele Unite este esential si el reprezinta un semn al solidaritatii cu tarile nou venite in UE, care nu au inca rezolvata aceasta problema, sustine europarlamentarul român Corina Cretu. Interventia sa pe aceasta tema a avut loc la Bruxelles, în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterilor privind Consiliul Economic Transatlantic. In cuvantul sau, Corina Cretu a punctat importanta infiintarii acestui Consiliu, solicitand, in contextul dezbaterilor privind relatiile transatlantice, necesitatea solutionarii problemei vizelor pentru statele ce au aderat recent la Uniunea Europeana. "Sunt convinsa ca viitoarea reuniune dintre legislatorii europeni si cei americani de la Ljubljana va sublinia inca o data necesitatea consolidarii dialogului transatlantic, asa cum infiintarea Consiliului Economic Transatlantic reflecta nevoia armonizarii pozitiilor ambelor parti in gestionarea crizelor cu care ne confruntam la nivel global - in special in ceea ce priveste criza alimentelor si a resurselor energetice, dar si in alte domenii", spune deputatul roman. In opinia sa, saracia este si va ramane, din pacate, inamicul principal pentru umanitate, neputand fi atenuata fara o cooperare reala intre organismele internationale si statale nationale, dar mai ales intre UE si SUA.
http://www.immigrationlawyer-usa.com/images/background.jpg
Expoziţie de fotografii româneşti şi concert medieval în Parlamentul European
Parlamentul European gazduieste, saptamana aceasta, la sediul sau din Bruxelles, expoziţia de fotografii - Biserici fortificate săseşti din Transilvania.
The image “http://www.pims.ca/amici/images/sinenomine.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
Evenimentul a fost organizat de europarlamentarul Ramona Nicole Mănescu. Publicul numeros prezent la vernisaj s-a delectat şi cu un concert de muzică medievală susţinut de grupul românesc Truverii. Prezent la inaugurare, Graham Watson - liderul grupului ALDE - a declarat că moştenirea culturală regăsită în patrimoniul românesc reprezintă un ambasador extraordinar pentru România în spaţiul european.
The image “http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1706/2621865/1/biserici.jpg?width=300&height=300” cannot be displayed, because it contains errors.
De altfel, liderul liberalilor europeni a mărturisit că "am vizitat acum doi ani zona transilvăneană şi intenţionez să-mi duc cât de curând şi familia în vizită la celebrele biserici fortificate." Ramona Mănescu a declarat că "acest dublu eveniment cultural, organizat cu ocazia Zilei Europei şi în cadrul Anului European al Dialogului Intercultural, doreşte să promoveze potenţialul cultural şi turistic al României". Zona centrală a Transilvaniei deţine un bogat patrimoniu cultural şi un potenţial turistic nevalorificat: fenomenul bisericilor fortificate este unic în Europa, atât prin amploarea lui (se presupune că au existat aproximativ 300 de biserici), cât şi prin particularităţile arhitectonice, a spus deputatul român, cu acest prilej, adaugand totodata ca, in aceste locuri cu o istorie de peste 800 de ani, s-au întrepătruns de-a lungul timpului cultura vest-europeană adusă de saxonii colonizaţi cu cea autohtonă. Astăzi, şapte biserici din această zonă se află pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Fotografiile realizate în 2004 de către Asociaţia Mioritics au fost prezentate publicului în zeci de ţări din Europa, sediul Parlamentului European fiind cea de-a 37-a locaţie de prezentare.
http://www.istockphoto.com/file_thumbview_approve/3810073/2/istockphoto_3810073_medieval_concert.jpg

Dezbatere în plenul Parlamentului European privind situaţia din Georgia
Secretarul de stat sloven pentru afaceri europene Janez Lenarcic, în numele preşedinţiei slovene a UE şi comisarul pentru relaţii externe, Benita Ferrero Waldner, au prezidat miercuri la Bruxelles, in plenul Parlamentului European, dezbaterea cu privire la deteriorarea situaţiei din Georgia.
"Suntem foarte preocupaţi de numărul crescând al forţelor armate ruseşti din Abhazia şi de introducerea a 15 puncte de frontieră adiţionale la graniţa cu Georgia" a declarat Janez Lenarcic, în numele preşedinţiei slovene a Consiliului UE. "Uniunea Europeană reiterează angajamentul său cu privire la suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei conform Rezoluţiei 1808 a Consiliului de Securitate ONU", a adăugatel . Cu privire la situaţia internă din Georgia, secretarul de stat şi-a exprimat speranţa că la 21 mai a.c. vor avea lor alegeri libere şi corecte, declarând că "autorităţile georgiene trebuie să asigure încrederea cetăţenilor în aceste alegeri". La randul sau, comisarul european Benita Ferrero-Waldner, şi-a exprimat "sprijinul deplin" pentru Georgia, declarând că "decizia Rusiei de a întări legăturile cu elementele separatiste din regiunile secesioniste Abhazia şi Osetia de Sud reprezintă o erodare a integrităţii teritoriale a Georgiei (...) Orice propunere de acţiune trebuie măsurată în contextul capacităţii sale de a 'reduce temperatura', având în vedere că stabilitatea întregii regiuni a Caucazului de Sud este în pericol". Oficialul european a reamintit în cadrul plenului că Comisia Europeană va oferi Georgiei 2 milioane de euro sub forma de ajutor electoral pentru alegerile următoare. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe polonezul Jacek Saryusz-Wolski a apreciat că acţiunile ruseşti "violează acordurile existente şi integritatea teritorială a Georgiei, subminând astfel eforturile internaţionale". El a solicitat Rusiei să îşi schimbe decizia de a-şi intensifica legăturile cu separatiştii şi să îşi retragă forţele. Deputatul european este de părere că ar putea fi luată în considerare o misiune PESC. "Uniunea Europeană ar trebui să acţioneze în concordanţă cu ambiţiile sale şi să nu fie doar un contribuitor, dar şi un jucător în situaţii de gestionare a conflictelor." Deputatul austriac Hannes Swoboda condsidera ca, brusc "s-a creat o frontieră în mijlocul ţării", si a recomandat Georgiei să manifeste reţinere în ceea ce priveşte folosirea de termeni cu tentă războinică, cum ar fi acelea folosite de către vice prim-ministrul Giorgi Baramidze in 6 mai, în Comisia pentru Afaceri Externe a PE. Deputatul a adăugat "o misiune de pace condusă unilateral de către una dintre părţile aflate în conflict, în special de cea mai amplă", nu este durabilă. Si el a a pledat pentru alegeri libere şi corecte la 21 mai a.c. Din partea grupului ALDE, lituanianul Georgs Andrejevs a declarat că trupele militare ruseşti au un efect destabilizator, adăugând că: "ar trebui luate în calcul trupe supervizate de UE". El a adaugat că este important ca în Georgia să existe o adevărata cultură politică democratică, menţionând că "autorităţile administrative din Georgia nu au făcut tot ceea ce era necesar pentru a convinge populaţia că nu se va confrunta cu probleme electorale din scrutinul anterior". Deputatul francez Marie Anne Isler Béguin, preşedintele Delegaţiei Parlamentare pentru Relaţiile cu ţările din Caucazul de Sud, a spus că situaţia este similară cu o anexare. Nu se poate reconstrui încrederea, nu există dialog, acestea fiind distruse cu 2 ani în urmă, a adăugat ea. La final, Benita Ferrero-Waldner a apreciat că Georgia "nu ar trebui să cadă în capcana de a reacţiona violent şi trebuie să-şi consolideze propria democraţie", adăugând că nu poate fi vorba ca UE să rămână indiferentă. Oficialul european a informat că, Consiliul a iniţiat deja discuţiile pe tema facilitării de vize Georgiei şi din ce în ce mai multe state membre conştientizează importanţa subiectului, cu toate că, încă nu s-a ajuns la unanimitate si a amintit membrilor PE, că, Comisia Europeană a oferit ajutor substanţial persoanelor dizlocate (IDPs - Internally Displaced Persons) care s-au refugiat din Abkhazia în anii precedenţi.
http://www.eurasianet.org/resource/georgia/images/georgia_map.jpg

Mai multă susţinere pentru microcredite în UE
Parlamentul European a solicitat, in declaraţia scrisa iniţiată de deputatii Jamila Madeira, Ana Maria Gomes, Anna Záborská, Luisa Morgantini şi Miguel Angel Martínez Martínez, adoptata miercuri la sesiunea plenara de la Bruxelles, o susţinere mai puternică a proiectelor finanţate cu ajutorul microcreditelor.
Potrivit preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, acestea sunt acordate, de obicei, întreprinderilor mici sau persoanelor private din ţările în curs de dezvoltare şi reprezintă un instrument important pentru combaterea sărăciei şi atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Deputaţii europeni sustin ca, microcreditele oferă posibilitatea de concretizare a unor proiecte, îmbunătăţind concomitent condiţiile de viaţă si reprezintă un factor important pentru emanciparea femeilor. Declaraţia solicită Comisiei Europene şi Consiliului să acorde un sprijin mai mare proiectelor care favorizează dezvoltarea microcreditelor în ţările în curs de dezvoltare şi în regiunea Mării Mediteraneene, prin alocarea de resurse umane şi financiare adecvate. În declaraţie se mai sugerează crearea unei Asociaţii comune a microcreditelor care să certifice credibilitatea proiectelor în cauză. Potrivit procedurilor comunitare, declaraţia scrisă este un text care nu depăşeşte 200 de cuvinte şi care priveşte un subiect care se înscrie în cadrul activităţilor Uniunii Europene. Declaraţiile scrise se tipăresc în toate limbile oficiale, se distribuie şi se înscriu într-un registru. Pentru a prezenta o declaraţie scrisă, un grup de (maxim cinci) deputaţi propune adoptarea unui text, prin semnarea acestuia, de către ceilalţi deputaţi. Atunci când declaraţia scrisă este semnată de majoritatea membrilor Parlamentului European, aceasta este transmisă Preşedintelui, care comunică acest lucru în plen.

The image “http://www.romanialibera.ro/foto/108/107822/art_107822_1.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
Prima dezbatere în PE despre viitorul european al Republicii Moldova
Parlamentul European a găzduit la Bruxelles, în premieră, o audiere publică având ca subiect "Viitorul european al Republicii Moldova".
La eveniment au participat principalii lideri de orientare liberală şi reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova, ei fiind cei care în mod constant au susţinut cu sinceritate şi hotărâre apropierea ţării lor de Uniunea Europeană şi de valorile europene. Liderul liberalilor europeni, Graham Watson a declarat, in acest context, că "este nevoie de un management mai bun şi hotărâre în aplicarea reformelor pentru ca acestea să reuşească. Cred că următorii ani vor arăta dacă Republica Moldova pune pe primul plan aplicarea reformelor în teren şi nu o simplă retorică a schimbării atunci când îşi defineşte priorităţile." Watson a mai reamintit că Republica Moldova are minusuri serioase în asigurarea libertăţii presei şi combaterea corupţiei, şi a spus că totul depinde de eforturile guvernului de la Chişinău. Preşedintele Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, preşedintele liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu, şi primarul independent al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, au recunoscut că pe lângă numeroasele reforme democratice şi economice pe care Republica Moldova le mai are de făcut, conflictul din Transnistria este un obstacol de netrecut în calea integrării europene. "Nu cred că Europa ne va accepta cu tancurile şi cu baza militară a Rusiei" - a spus Mihai Ghimpu, care, ca şi ceilalţi lideri ai opoziţiei, au acuzat guvernul preşedintelui Voronin că a confiscat ideea aderării la UE, dar că, în realitate, blochează procesul de pregătire a ţării şi reformele cerute de europeni. "Atmosfera din Moldova poate fi descrisă cel mai simplu de povestea bradului de Crăciun de anul trecut. După ce am instalat un brad înaintea Crăciunului în piaţă din centrul oraşului, comuniştii l-au furat peste noapte!? Despre asta vorbim! Despre oameni care sunt cu faţa spre trecut. Noi privim însă spre viitor!" a declarat optimist primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă. El a mai spus că aderarea depinde de viteza dezvoltării şi a vorbit despre necesitatea investiţiilor străine. Europarlamentarul român, Cristian Buşoi, a subliniat că "Uniunea Europeană îşi doreşte relaţii mai strânse cu Republica Moldova, atâta timp cât Moldova îşi respectă angajamentele şi îşi doreşte şi ea la rândul ei o relaţie mai strânsă cu Uniunea Europeană". Din păcate însă, în ultimii ani de la oficialii din Republica Moldova "am văzut multe declaraţii încurajatoare, care nu s-au transformat şi în fapte. ...Cred cu sinceritate că Republica Moldova trebuie să vadă în Rusia un partener strategic. Dar privirea trebuie aţintită mai ales către Vest. Democraţia, prosperitatea, investiţiile durabile vor veni mai degrabă dinspre Uniunea Europeană decât din altă parte", a spus deputatul român. "Când vorbim de integrarea Republicii Moldova în UE constatăm că circa 70 % din populaţie se pronunţă pentru aderare (n.r.conform sondaj IPP Moldova-aprilie 2008). În schimb, 52 la sută din populaţie consideră că partenerul strategic de bază al Republicii Moldova trebuie să fie Rusia, în timp ce pentru UE şi România se pronunţă doar 20 %. Este de datoria noastră să schimbăm această percepţie spre binele cetăţenilor moldoveni!" a susţinut şi Magor Csibi, eurodeputat PNL. La dezbaterea organizată de europarlamentarii liberali Cristian Buşoi şi Magor Csibi au participat printre alţii Marianne Mikko şi Jelko Kacin, preşedintele şi respectiv vicepreşedintele delegaţiei PE pentru relaţia EU-Moldova dar şi Mihnea Moţoc, ambasadorul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE. Aceştia au subliniat că în drumul european al Moldovei, care se arată foarte dificil, trebuie susţinute mai mult partidele democratice din Republica Moldova pentru consolidarea conştiinţei europene atât în rândul politicienilor cât şi în rândul cetăţenilor.

http://www.plamadeala.com/blog/wp-content/uploads/2006/07/HPIM4593.jpg

2 comentarii:

Anonim spunea...

Stimate Bibliotecar, drept este ce zici! Nu cred insa ca cel despre care vorbim are pe agenda lui asa ceva.Trioul de groaza , nu a lucrat, filosofat, tiparit, niciodata nimic decat pentru propriul interes ...Sa nu te gandesti ca nu am fost si eu in admiratie, la inceputul erei capitaliste, sa nu te gandesti ca nu am stat in Piata Universitatii...


Momentul in care mi-am dat seama ca am fost manipulati grosolan a fost unul dintre cele mai triste din viata...Stii, dupa o dragoste mare si inselata , ramane ...cenusa...


Cu alti ochi ii privesc acum, cu raceala de bisturiu, si , Doamne, nu imi insala niciodata asteptarile!


Uite, eu ca guvern , i-as reduce aproape complet fondurile celuilalt,in IC, si cu banii as deschide cu baieti isteti carciumiare romanesti , cu taraf , in toata Europa...de exemplu! pentru ca , nu te gandi ca acesta prin scrierile sale , prea putin accesibile europeanului obisnuit ajuta cu ceva.


Consider, ca in problema , trebuie pornit de la simplu la complex ( daca se ajunge la complex, daca nu, nu!).Uite, spunem ca ungurii , polonezii, altii, sunt mai cunoscuti ca noi, au identite, da? Ia un om de pe strada din Bruxelles, bunaoara si intreaba-l ce stie , da repede despre unguri?Gulas, Budapesta ,poate,zic , poate Ez.Bathory...:)

Maxi!

Bibliotecaru spunea...

Dar de ce să merg cu comparaţia acolo şi nu spre Franţa, Anglia, Italia, Germania, Spania, Portugalia, America... de ce să spună o lume întreagă că Cioran, Eliade şi Brâncuşi au fost francezi, doar pentru că local nu ofer românilor o identitate culturală irefutabilă?