Ziarul Gardianul analizează discursul de ieri al preşedintelui privind reforma sistemului constituţional din România prin prisma celor mai sumbre auspicii. Din păcate situaţia politică în România nu-mi permite să combat gândurile negre ale celor de la Gardianul.
Constitutia lui Basescu, de la Stalin la Ceausescu
15-01-2009
♦ Modificarile pe care Traian Basescu le doreste sa fie aduse Constitutiei României seamana izbitor cu ceea ce era reglementat in legile fundamentale adoptate de Marea Adunare Nationala in 1952, respectiv 1965. Una dintre temele preferate de presedinte este adoptarea unui sistem parlamentar unicameral, ceea ce ne aduce cu gândul la aceeasi Mare Adunare Nationala - organul suprem in stat care a coordonat legislatia Republicii Populare Române si a Republicii Socialiste România pâna in anul 1989
♦ Un alt obiectiv al lui Traian Basescu este instituirea unui regim politic semiprezidential, dupa model francez. In perioada comunista, România avea sistem parlamentar, iar presedintele avea o serie de prerogative identice cu cele ale sistemului semiprezidential. Constitutia din 1965 prevedea, asemenea regimului francez invocat de Comisia prezidentiala, posibilitatea ca presedintele sa organizeze referendumuri pentru adoptarea unei legi sau dreptul sefului statului sa prezideze sedintele Guvernului
♦ Presedintele mai doreste ca România sa nu mai fie impartita din punct de vedere administrativ-teritorial in 40 de judete, la care se adauga Bucurestiul, ci in 9-12 euroregiuni autonome. In 1952, imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, statul comunist a legiferat impartirea teritoriala a României in 17 regiuni administrativ-teritoriale, la care se adauga Regiunea Autonoma Maghiara a Republicii Populare Române, formata din teritoriul locuit de populatia maghiara secuiasca, cu capitala la Târgu-Mures
Daca nu era nici o indoiala ca Emil Boc si presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, vor fi pe deplin de acord cu opinia sefului statului, de data aceasta si liderul PSD, Mircea Geoana, s-a aliniat parerilor majoritare, declarand ca nu este suficienta doar o modificare a cadrului constitutional, ci si o ampla reforma a statului în ansamblul sau, a Guvernului, nu ca entitate politica, ci ca structura. Nu au lipsit nici criticile, venite, asa cum era de asteptat, din barca opozitiei. Vicepresedintele liberal Puiu Hasotti nu a ezitat sa-i spuna lui Basescu ca opinia sa este cea a presedintelui Romaniei si nu crede ca nu va tine cont de ea la revizuirea Constitutiei. “In mod deosebit dumneavoastra, liberalii, ati tinut cont de opinia mea, asa ca nu am dubii”, i-a raspuns razand seful statului, Hasotti adaugand ironic ca, in aceeasi masura, si presedintele a imbratisat opiniile liberalilor si “de aceea am colaborat foarte bine”. O intrebare a unui reprezentat al Asociatiei Pro Democratia, Teodor Arpad, prezent la Cotroceni, l-a “iritat” putin pe sefului statului. Intrebat de ce Comisia prezidentiala a decis sa lucreze in “secretomanie”, raportul fiind ferit de ochii presei pana la momentul lansarii si, de asemenea, de ce toate propunerile de revizuire a raporturilor dintre presedinte si Parlament “urmaresc cresterea autoritatii sefului statului”, Basescu a raspuns, in stilu-i caracteristic : “Sigur, probabil pentru Pro Democratia nu este atat de important timpul”. Referitor la transparenta Comisiei, Basescu a mentionat ca “de cand se stie ca exista aceasta comisie, cea mai puternica abordare publica a fost «presedintele isi face o Constitutie pentru el». Ori asta face parte si din minciuna politica si din minciuna acelor structuri de interes public - chiar daca sunt private. (…) Stiti ca sursele sunt cele care de regula anticipeaza, si de cele mai multe ori eronat, si intentii, si continut, dar sunt de interes public - de a arata ca nu administratia este puterea politica, nu administratia se ingrijeste de oameni, administratia este cea care genereaza dispretul fata de oameni si neglijenta «si numai noi, proprietarii de trusturi media, avem grija de voi, români»”, a mai spus Basescu.
Dorintele presedintelui
Presedintele Traian Basescu a prezentat, ieri, principalele zece elemente pe care le-ar prefera sa fie stipulate in noul text constitutional, ca urmare a raportului Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din România. Basescu doreste adoptarea unui regim semiprezidential coerent, definirea mecanismelor dizolvarii legislativului, un sistem unicameral, eliminarea oricarui privilegiu al alesilor care comit fapte penale, limitarea drastica a reglementarii prin ordonante, un decupaj de 9-12 judete sau regiuni cu o autonomie locala veritabila, recredibilizarea Curtii Constitutionale, introducerea referendumului obligatoriu, regândirea rolului si a structurii CSM si definirea clara a unor drepturi accesibile tuturor. Parcurgând unele dintre criteriile prezentate de presedinte, nu se pot trece cu vederea asemanarile cu textul Constitutiilor din 1952 si 1965 ale României. Desi regimurile instaurate la putere in anii ’50, respectiv ’60 se proclamau regimuri parlamentare, atributiile presedintelui seamana foarte tare cu cele ale unui regim semiprezidential.
• Regim semiprezidential
Traian Basescu a prezentat, ieri, cele zece dorinte ale sale pentru modificarea Constitutiei României. Prima cerinta se refera la adoptarea unui regim prezidential coerent. In raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic Constitutional din România sunt trecute in revista modelele regimurilor republicane, prezentând pe larg sistemul semiprezidential francez. Acest sistem confera presedintelui dreptul de a propune adoptarea unui proiect de lege prin referendum, iar in relatia cu primul-ministru, presedintele ramâne o entitate supraordonata, prezidând Consiliul de Ministri. Acest lucru seamana izbitor cu ceea ce au prevazut legile fundamentale ale statului comunist român in perioada 1952-1989. In 1952, Marea Adunare Nationala a adoptat Constitutia Republicii Populare Române, care conferea tarii un regim parlamentar, reprezentat de Marea Adunare Nationala care sa reprezinte “puterea oamenilor muncii” si care era responsabila cu alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale, compus dintr-un presedinte, doi vicepresedinti si 13 membri. Acest prezidiu avea, potrivit articolului 37, printre atributii, emiterea decretelor, interpretarea legilor in vigoare in Republica Populara Româna, hotara consultarea poporului prin referendum, numea si revoca ministri la cererea primului-ministru, anula hotarârile si dispozitiunile Consiliului de ministri când acestea nu erau conforme legilor etc. Aceste prerogative seamana cu cele ale unui presedinte ce conduce un regim semiprezidential. In 1965, Constitutia a fost modificata, odata cu schimbarea numelui României din Republica Populara in Republica Socialista, insa puterea legislativa a ramas aceeasi Mare Adunare Nationala, in subordinea careia functiona Consiliul de Stat, care era condus de catre presedintele Republicii Socialiste România. La articolul 75 sunt prezentate atributiile, care sunt asemanatoare cu cele din textul constitutional din 1952. Si aici vedem asemanari cu modelul francez, care se doreste a fi implementat, in sensul ca “presedintele RSR prezideaza sedintele Consiliului de Ministri atunci când este necesar”.
• Parlament unicameral
O a doua dorinta a lui Traian Basescu este ca textul constitutional sa fie modificat, in vederea adoptarii unui parlament unicameral. România a adoptat sistemul legislativ bicameral dupa Revolutia din 1989, luând fiinta Parlamentul României, structurat pe doua camere, respectiv Senatul si Camera Deputatilor. Asta intrucât atât Constitutia din 1952, cât si cea din 1965 prevedeau un sistem unicameral reprezentat de Marea Adunare Nationala ca organ suprem de stat si unic organ legiuitor, insarcinat cu formarea guvernului, modificarea Constitutiei si controlul general asupra aplicarii Constitutiei. Acest organism s-a perpetuat, fiind preluat si in textul constitutional din 1965.
• Reducerea numarului de judete
Un alt element avut in vedere de presedintele României este realizarea unui decupaj administrativ care sa cuprinda 9–12 judete sau regiuni si o autonomie locala veritabila. Un astfel de demers a avut loc imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, când la putere a fost instaurat regimul comunist, aflat sub influenta lui Iosif Vissarionovici Stalin. In Constitutia din 1952, la Capitolul 2, privitor la orânduirea de stat, la articolele 18, respectiv 19, se prevedeau urmatoarele: “Republica Populara Româna are urmatoarea impartire administrativ-teritoriala: Regiunile Arad, Bacau, Baia Mare, Bârlad, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Hunedoara, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Stalin (Brasov), Suceava, Timisoara si Regiunea Autonoma Maghiara. Regiunea Autonoma Maghiara a Republicii Populare Române este formata din teritoriul locuit de populatia compacta maghiara secuiasca si are conducere administrativa autonoma, aleasa de populatia Regiunii Autonome. Aceasta regiune cuprinde raioanele Ciuc, Gheorghieni, Odorhei, Reghin, Sângeorgiu de Padure, Sf. Gheorghe, Târgu-Mures, Târgu-Secuiesc si Toplita”. Fara comentarii…
Claudia Toma, Ion Alexandru
(sursa: Gardianul, http://www.infoportal.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu