Dacă faţada clădirii din Piaţa Mică nr. 21 din Sibiu, Casa Artelor, a fost renovată şi se integrează perfect în arhitectura centrului istoric al oraşului, curtea interioară a clădirii se găseşte într-o stare deplorabilă, dăunătoare imaginii Muzeului ASTRA, oraşului şi reprezentând un pericol evident pentru valorile de patrimoniu depozitate acolo.
Această clădire, cea mai veche „casă de breaslă” din Transilvania, a fost atestată documentar pentru prima dată în matricolele bisericii parohiale, în anul 1370, sub denumirea de „Hala Măcelarilor”. Declarată monument istoric, ea este folosită, în prezent, de către Complexul Naţional Muzeal ASTRA, care adăposteşte acolo Galeriile de Artă Populară, o sală de expoziţii, o librărie şi un depozit.
Ultimul obiectiv enumerat este şi cel mai important, fiind, practic, inestimabil. Concret, Muzeul ASTRA păstrează acolo peste 2 000 de icoane pictate, unele dintre ele datând din secolul al XVII-lea, o colecţie de etnografie săsească însumând 8 300 de piese (mobilier pictat, ceramică, port, textile), precum şi o colecţie de obiecte din piele şi blană.
Responsabilitatea asupra clădirii îi revine în totalitate Primăriei Municipiului Sibiu, către care Muzeul ASTRA a înaintat o serie de sesizări, prima datând de aproximativ doi ani, iar ultima, de două săptămâni. Nicio sesizare nu a primit răspuns din partea Primăriei şi nici nu a avut vreun efect practic.
Casa Artelor comunică, printr-o uşă, cu o curte la care au acces încă două clădiri, de la nr. 20 şi nr. 22. Sediul de la nr. 22 îi aparţine tot Primăriei Municipiului Sibiu, acolo funcţionând Serviciul de Administrare a Domeniului Public şi Privat.
Imaginile puse la dispoziţie de C. N. M. ASTRA evidenţiază starea acelei clădiri, care pare să fi supravieţuit unui bombardament recent. Unele fragmente din zid au căzut iar altele se pot prăbuşi în orice moment. Sunt porţiuni în care nu se poate spune dacă avem de-a face cu o schelă de lemn uitată sau cu scheletul unei construcţii distruse. O vegetaţie sălbatică a invadat cărămizile şi pare să pună definitiv stăpânire pe un spaţiu de care nu pare să-i pese nimănui.
Ce trebuie oare făcut ca Primăria să reacţioneze la această stare a lucrurilor? Dincolo de ruşinea de a se bucura de faptul că s-a îngrijit numai de ceea ce este vizibil din afară, lăsând în paragină curtea interioară, în speranţa că lucrurile vor scăpa neobservate la nesfârşit, riscurile la care este expus patrimoniul muzeal din „Casa Artelor” ar trebui să îngrijoreze şi să le dea de gândit celor responsabili – se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu.
(Tudor Cristian)
3 comentarii:
Fiind aici o stire culturala dau si eu una referitoare la o pozitie meritorie ptr administrarea culturii europene pe care o va ocupa Patapievici:
http://www.cotidianul.ro/2010_patapievici_va_prezida_centrele_culturii_ue-49705.html
Bravo lui si desigur ca merita asa ceva, macar si numai daca rasfoiesti I&D.
Şi eu am observat o implicare foarte puternică a Institutelor Culturale Române. Este evident că s-a schimbat ceva în bine. Din păcate românii încă nu au învăţat să reacţioneze pozitiv la cultură, în goana de zi cu zi uităm să mai deschidem o carte sau uşa unui teatru ori a unui muzeu. Cred cu tărie că şcoala ar trebui să se ocupe mult mai mult cu interacţiuni culturale. Fiecare clasă ar trebui să meargă cel puţin o dată pe săptămână la un spectacol, muzeu, ori să facă măcar în sala de clasă o audiţie simfonică.
Cultura nu trebuie să fie obligatorie, nu trebuie să fie hrana cu care se îndoapă mintea copiilor, dar un antrenament este necesar.
Ai dreptate, dar este un inceput frumos, si bravo si cinste celui care l-a facut si nu a dat numai cu gura.
Trimiteți un comentariu