COMUNICAT DE PRESĂ
(25 iunie 2008)
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, 25 iunie a.c., decretele de numire în funcţia de judecător, respectiv procuror, a următoarelor persoane care au fost declarate admise la concursul de admitere în magistratură, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în data de 13 aprilie 2008:
Judecători:• Jîrghiuţă F. Anamaria la Judecătoria Bistriţa;
• Neculai M. Maria Alina la Judecătoria Botoşani;
• Moldovan T. Daniela Anca la Judecătoria Gherla;
• Alunaru D. Cristian Claudiu la Judecătoria Ineu;
• Aionese M. Nadia la Judecătoria Reşiţa;
• Lixandru I. Dan la Judecătoria Constanţa;
• Duţu A. Nicoleta Laura la Judecătoria Petroşani;
• Hanu M. Magdalena la Judecătoria Galaţi;
• Dumitrescu D. Dumitru Paul la Judecătoria Tg. Mureş;
• Curelea I. Alina Daniela la Judecătoria Reşiţa;
• Capota P. Marius Pavel la Judecătoria Beiuş;
• Făgărăşan M. Mariana la Judecătoria Tg. Mureş;
• Macovei I. Adina Eugenia la Judecătoria Feteşti;
• Curelea I. Adrian la Judecătoria Brăileşti;
• Adam O. Raluca la Judecătoria Chişineu Criş;
• Tentiuc N. Elizica Elena la Judecătoria Brăila;
• Tocan H. Horia Ovidiu la Judecătoria Gherla;
• Buz U. Adrian Daniel la Judecătoria Zalău;
• Popa F. Florin Viorel la Judecătoria Zalău;
• Safta C. Doina la Judecătoria Constanţa;
• Cazan D. Dumitriela Rodica la Judecătoria Dej;
• Alecxandru I. Ileana la Judecătoria Constanţa;
• Bajmatără C. Constantin Ion la Judecătoria Haţeg;
• Creţu L. Andrea la Judecătoria Târnăveni;
• Măciucă S. Cristina la Judecătoria Botoşani;
• Drulă M. Anca la Judecătoria Moldova Nouă;
• Bosoc V. Samir la Judecătoria Botoşani;
• Cimpoiaşu-Tanislav N. Carmen Andreea la Judecătoria Moineşti;
• Voineag B. Eugenia la Judecătoria Galaţi;
• Cioară M. Mihaela la Judecătoria Simleu Silvaniei;
• Marin A. Vasile Bogdan la Judecătoria Vatra Dornei;
• Popescu N. Nicoleta Mihaela la Judecătoria Moldova Nouă
• Oţel G. Daniel la Judecătoria Târnăveni;
• Oprica I. Oana Cristina la Judecătoria Galaţi;
• Siko V. Laszlo Csaba la Judecătoria Târnăveni;
• Şerban N. Nicolae la Judecătoria Brăila;
• Andrei T. Anca Lucia la Judecătoria Topliţa;
• Mihai I. Cătălin Constantin la Judecătoria Tg. Secuiesc;
• Costin I. Florian la Judecătoria Tulcea;
• Tălpăşanu A. Lavinia la Judecătoria Făurei;
• Voinescu I. Mădălina Lelia la Judecătoria Tulcea;
• Stoica A. Daniela Marilena la Judecătoria Podu Turcului;
• Florea M. Marinel Dumitru la Judecătoria Tg. Lăpuş;
• Coarnă S. Cristina la Judecătoria Miercurea Ciuc;
• Pop-Puşcaş T. Teodora Loredana la Judecătoria Dragomireşti;
• Bugarsky D. Ivan Endre la Judecătoria Vatra Dornei;
• Oana P. Adina la Judecătoria Moineşti.
Procurori:
• Melnic L. Laurenţiu Sorin la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti;
• Dominte G. Ciprian Vasile la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov;
• Majeri D. Adrian Ştefan la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău;
• Marcău V. Cătălin Antonius la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti;
• Dărângă M. Ioana Codruţa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu;
• Foca V. Marilena la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe;
• Enache G. Simona la Parchetul de pe lângă Judecătoria Avrig;
• Mihai L. Delia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov;
• Donici G. Viorel la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa;
• Ştefănescu N. Irina Cristina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti;
• Vancu V. Laura Monica la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• Ţuca M. Simona la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti;
• Căpeţ I. Iuliana Carmen la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Severin;
• Brînzei I. Florina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bozovici;
• Ivanovici C. Viorica la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni;
• Giuroiu I. Laurenţiu Ioan la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara;
• Petrovici I. Anita Cristina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• Maleş Z. Isabela Clara la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni;
• Croitoru D. Traian la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu;
• Oltean V. Mihaela Diana la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea;
• Dobrea T. Laura la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila;
• Zotta V. Gabriela la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău;
• Mitric G. Daniel Cătălin la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani;
• Dobre E. Ana Elena la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu;
• Cotrău V. Maria la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea;
• Lăzărescu S. Alexandru Narcis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău;
• Pena I. Marian Dan la Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu;
• Vlădescu D. Sorin la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti;
• Ionescu Valentina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea;
• Aldea E. Adrian la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe;
• Bulgăr R. Octavia Raluca la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia;
• Donea A. Silviu Nicolae la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare;
• Palaghiea N. Laurenţiu Marian la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti;
• Tarcea D. Ruxandra la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad;
• Butnaru N. Andreea-Anca la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni;
• Dragu I. Atena la Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta;
• Rîmbu M. Mihaela Tereza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Neamţ;
• Marian I. Gabriela Nicoleta la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari;
• Marinescu C. Lucian la Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu;
• Dumitrescu D. Marilena la Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni;
• Doseanu G. Loredana Steliana la Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita;
• Scurtu A. Alexe la Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti;
• Mehedinţu I. Victoria la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani;
• Ungureanu I. Marius Cosmin la Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu;
• Prioteasa E. Antonia Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti;
• Croitoriu R. Marcela la Parchetul de pe lângă Judecătoria Băileşti;
• Couţi V. Roxana Andreea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Somcuta Mare;
• Constantin G. Daniel la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin;
• Proşa V. Anda Mihaela la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare;
• Ungureanu P. Ion Cristinel la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia;
• Cordoş A. Carmella Rozalia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oraviţa;
• Ghidiu I. Liliana Maria la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda;
• Bradin G. Aurora la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare;
• Mocan G. Loredana Felicia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare;
• Vîrlan D. Valeria la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede;
• Cozma E. Tiberiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila;
• Palaghia T. Claudia Monica la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Neamţ;
• Tomas G. Lucian la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda;
• Tudorache G. Marian la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin;
• Oreviceanu I. Gianina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa;
• Ioniţă C. Constantin la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci;
• Brîndea T. Dan Eugen la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău;
• Şerban F. Irina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc;
• Tofan G. Florinela la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare;
• Vintilă N. Liliana la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare;
• Crîşmaru M. Ana Marie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti;
• Dragotă N. Andreea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău;
• Poane C. Carmen Nela la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud;
• Liloiu I. Panna Maria la Parchetul de pe lângă Judecătoria Negreşti Oaş;
• Flonta T. Sorin Emil la Parchetul de pe lângă Judecătoria Şimleu Silvaniei;
• Lefter M. Cătălin la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea
• Ghenu I. Andreea Monica la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci;
• Lepădatu G. Daniela Loredana la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci
• Stoian C. Elena Cătălina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea;
• Tănase M. Florian la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag;
• Tomoiu I. Cristian Ion la Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei;
• Dumitrescu R. Florin George la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor;
• Dragotă I. Cristian Ioan la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei;
• Berce Ş. Gheorghe la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomireşti;
• Bănăţeanu M. Diana la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Lăpuş;
• Stanciu D. Ciprian Laurenţiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei.
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
Astăzi, 25 iunie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele României, Traian Băsescu, la care au participat primul-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David, directorul SRI, George Cristian Maior, directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, şeful Statului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin, ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, consilierul prezidenţial, Mihai Stănişoară, secretarul CSAT, general Ion Oprişor, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Valeriu Turcan.
CSAT a aprobat numărul forţelor şi mijloacelor Armatei României ce vor fi puse la dispoziţie în anul 2009 pentru a participa la misiuni de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de asistenţă umanitară şi de tip coaliţie, în afara teritoriului statului român. Faţă de anul 2008, în anul 2009, forţele Armatei României ce pot participa la misiuni externe se diminuează cu 541 de militari.
În cadrul şedinţei, ministrul internelor şi reformei administrative a prezentat o informare cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile înregistrate la frontierele ţării, cu privire la fenomenul contrabandei şi al fraudelor vamale, traficul cu autoturisme furate şi traficul ilegal cu armament.
De asemenea, CSAT a aprobat propunerea MIRA de participare cu 15 poliţişti la misiunea O.N.U (misiunea MONUK) din Republica Democrată Congo. Misiunea MONUK este cea mai mare misiune de menţinere a păcii sub egida O.N.U, la ea participând un număr de 56 de state, dintre care 15 state europene. Costurile participării celor 15 poliţişti români la misiune vor fi suportate de către Naţiunile Unite.
În cadrul şedinţei a fost analizat şi programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare din România. La solicitarea Preşedintelui, membrii CSAT au adoptat hotărârea conform căreia coridoarele rutiere şi feroviare pan-europene nr. IV (Nădlac/Curtici – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa) şi nr. IX (Ungheni Prut/Albiţa – Iaşi – Paşcani – Bacău – Focşani – Buzău – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu) sunt considerate priorităţi naţionale şi europene. Preşedintele României a precizat, totodată, că întârzierile în finalizarea acestor două coridoare de transport au impact negativ asupra competitivităţii companiilor româneşti pe piaţa Uniunii Europene.
 |  |
 |  |
 |  |
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi 25 iunie a.c., în audienţă pe domnul Markiyan Kulyk, ambasadorul Ucrainei, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.
Cu acest prilej, domnul ambasador Markiyan Kulyk a adresat un mesaj de salut din partea preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko şi a menţionat faptul că mandatul care i-a fost acordat de şeful statului ucrainean vizează, în principal, consolidarea relaţiilor bilaterale româno-ucrainene şi a sprijinului pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale ţării sale. Preşedintele Băsescu a mulţumit pentru mesajul de salut şi a adresat cele mai bune urări Preşedintelui Iuşcenko.
În acest context, preşedintele României l-a asigurat pe noul amabsador ucrainean că va beneficia de toată susţinerea autorităţilor române. Şeful statului şi-a exprimat convingerea că instituţiile omoloage din Ucraina vor acţiona în conformitate cu înţelegerile realizate la nivel înalt şi cu respectarea angajamentelor internaţionale relevante. De asemenea, preşedintele Băsescu a subliniat importanţa pe care ţara noastră o acordă sprijinirii identităţii culturale şi lingvistice a comunităţii române din Ucraina şi a exprimat dorinţa de a beneficia de o mare mai deschidere din partea autorităţilor ucrainene în acest sens.
Atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi domnul Markiyan Kulyk, ambasadorul Ucrainei au apreciat nivelul relaţiilor economice bilaterale, care a cunoscut o creştere spectaculoasă în ultimii trei ani.
În finalul întrevederii, şeful statului a menţionat că este în interesul naţional al României ca Ucraina să aibă o evoluţie stabilă şi predictibilă şi a reiterat sprijinul pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale statului vecin.
Primirea delegaţiei parlamentare a Regatului Maroc
Preşedintele României, Traian Băsescu, a primit astăzi, 25 iunie a.c., la Palatul Cotroceni, o delegaţie parlamentară din Regatul Maroc, condusă de domnul Mustafa Mansouri, preşedintele Camerei Reprezentanţilor. Discuţiile au vizat relaţiile bilaterale româno-marocane, dar şi iniţiativa Uniunii pentru Mediterana.
În cadrul întrevederii, preşedintele Băsescu şi-a exprimat satisfacţia pentru nivelul excelent al relaţiilor bilaterale între cele două state, dezvoltate în cei peste 46 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Totodată, preşedintele României a salutat evoluţia pozitivă înregistrată în cadrul schimburilor comerciale bilaterale şi a confirmat dorinţa revitalizării asistenţei tehnice acordate de specialiştii români Marocului, în diverse sectoare ale economiei, sistemului de învăţământ şi cercetării ştiinţifice.
În ceea ce priveşte Uniunea pentru Mediterana, şeful statului a apreciat faptul că noua iniţiativă va da un impuls Parteneriatului Euro-mediteranean şi va aduce o valoare adăugată mecanismelor de cooperare deja existente.
 |  |
 |  |
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 25 iunie a.c., în audienţă, pe domnul Mba Ama Mba, ambasadorul Republicii Federale Nigeria, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.
Preşedintele Traian Băsescu a adresat urări de bun venit ambasadorului nigerian, confirmând, pe această cale, sprijinul autorităţilor române pentru îndeplinirea mandatului cu care a fost învestit.
În cadrul discuţiilor cu ambasadorul Mba Ama Mba, şeful statului a reafirmat importanţa dezvoltării relaţiilor politice şi economice dintre România şi Republica Federală Nigeria. La solicitarea părţii nigeriene, preşedintele României a confirmat deschiderea ţării noastre în privinţa sprijinirii Nigeriei în direcţia pregătirii personalului necesar implementării programelor pentru dezvoltarea economică şi socială a federaţiei.
Primirea domnului Ziauddin Mojadedi, ambasadorul Republicii Islamice Afganistan în România
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 25 iunie a.c., în audienţă, pe domnul Ziauddin Mojadedi, ambasadorul Republicii Islamice Afganistan în România, cu reşedinţa la Varşovia, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.
Cu această ocazie, preşedintele Traian Băsescu l-a felicitat pe domnul Ziauddin Mojadedi pentru desemnarea ca ambasador în România, asigurându-l totodată că autorităţile române îi vor acorda întregul sprijin pentru îndeplinirea mandatului cu care a fost învestit.
Cu acest prilej, şeful statului a reafirmat faptul că stabilizarea şi reconstrucţia Afganistanului continuă să reprezinte priorităţi ale politicii externe şi de securitate ale României. De asemenea, preşedintele României a confirmat sprijinul pe care ţara noastră îl acordă guvernului afgan în asumarea responsabilităţii gestionării procesului de reconstrucţie a Afganistanului.
Şeful statului s-a pronunţat şi pentru o mai bună coordonare operaţională a tuturor actorilor internaţionali prezenţi în Afganistan, într-o manieră care să garanteze guvernului şi societăţii afgane participarea activă la deciziile privind viitorul ţării.
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 25 iunie a.c., în audienţă, pe domnul Ziauddin Mojadedi, ambasadorul Republicii Islamice Afganistan în România, cu reşedinţa la Varşovia, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.
Cu această ocazie, preşedintele Traian Băsescu l-a felicitat pe domnul Ziauddin Mojadedi pentru desemnarea ca ambasador în România, asigurându-l totodată că autorităţile române îi vor acorda întregul sprijin pentru îndeplinirea mandatului cu care a fost învestit.
Cu acest prilej, şeful statului a reafirmat faptul că stabilizarea şi reconstrucţia Afganistanului continuă să reprezinte priorităţi ale politicii externe şi de securitate ale României. De asemenea, preşedintele României a confirmat sprijinul pe care ţara noastră îl acordă guvernului afgan în asumarea responsabilităţii gestionării procesului de reconstrucţie a Afganistanului.
Şeful statului s-a pronunţat şi pentru o mai bună coordonare operaţională a tuturor actorilor internaţionali prezenţi în Afganistan, într-o manieră care să garanteze guvernului şi societăţii afgane participarea activă la deciziile privind viitorul ţării.
Primirea domnului Fawzi Mohamed Al Said Gohar, ambasadorul Republicii Arabe Egipt în România
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 25 iunie a.c., în audienţă, pe domnul Fawzi Mohamed Al Said Gohar, ambasadorul Republicii Arabe Egipt în România, cu ocazia încheierii misiunii diplomatice în ţara noastră.
Şeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia importantă adusă de către ambasadorul Al Said Gohar la dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor de colaborare dintre România şi Republica Arabă Egipt, pe timpul misiunii sale la Bucureşti. În acest context, preşedintele Traian Băsescu a remarcat cursul ascendent înregistrat de schimburile economice româno-egiptene în ultima perioadă.
Discuţiile dintre preşedintele României şi domnul Fawzi Mohamed Al Said Gohara au avut drept subiect principal problematica regională, şeful statului exprimând aprecierea pentru rolul pe care Egiptul îl joacă în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu.
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 25 iunie a.c., în audienţă, pe domnul Fawzi Mohamed Al Said Gohar, ambasadorul Republicii Arabe Egipt în România, cu ocazia încheierii misiunii diplomatice în ţara noastră.
Şeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia importantă adusă de către ambasadorul Al Said Gohar la dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor de colaborare dintre România şi Republica Arabă Egipt, pe timpul misiunii sale la Bucureşti. În acest context, preşedintele Traian Băsescu a remarcat cursul ascendent înregistrat de schimburile economice româno-egiptene în ultima perioadă.
Discuţiile dintre preşedintele României şi domnul Fawzi Mohamed Al Said Gohara au avut drept subiect principal problematica regională, şeful statului exprimând aprecierea pentru rolul pe care Egiptul îl joacă în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu.
Participare la Conferinţa Anuală Comună a organismelor europene de standardizare CEN-CENELEC
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi, 25 iunie a.c., la Hotel Crowne Plaza din Bucureşti, la cea de a IV-a Conferinţă anuală comună a organismelor europene de standardizare CEN - CENELEC.
Vă prezentăm integral discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:
„Domnilor Preşedinţi ai CEN şi CENELEC,
Doamnelor şi Domnilor,
Salut prezenţa dumneavoastră, în România, cu ocazia reuniunii anuale comune a celor două organisme europene de standardizare - CEN şi CENELEC. Această reuniune se constituie într-un adevărat summit al standardizării europene. Mulţumesc conducerii celor două organisme pentru decizia de a organiza acest evniment în România. Prezenţa dumneavostră aici poate fi considerată un simbol al unor reforme necesare dezvoltării României, ca stat performant în familia europeană.
Pentru a atinge media europeană, România are nevoie de ritmuri medii anuale de creştere a PIB-ului de 5-7%, pentru o lungă perioadă de timp. Avem nevoie de productivitate, de ştiinţă şi tehnologie precum şi de export. Ca urmare, problema strategică a României este creşterea competitivităţii producţiei naţionale. În acest context, România are nevoie de o nouă cultură a calităţii. Trebuie să ajustăm modelele de producţie şi de consum. Nevoia de calitate înaltă trebuie să ocupe un loc central în sistemul de valori al producătorilor şi consumatorilor români.
Standardizarea şi supravegherea de piaţă – tema reuniunii dvs. din acest an – sunt instrumente de care România are nevoie pentru a-şi redefini modelele naţionale de comportament în domeniul calităţii. Sistemul european de standardizare este unul dintre cele mai importante instrumente ale Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor specifice Strategiei Lisabona – adică, pentru a avea mai multe locuri de muncă, mai multă dezvoltare şi venituri mai mari.
Standardizare şi evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor înseamnă calitate şi competitivitate pentru produsele şi firmele europene. Înseamnă, de asemenea, concurenţă loială pe pieţele funcţionale. Mai înseamnă, însă, şi protecţie pentru consumator. Înseamnă că oamenii pot avea încredere în calitatea produselor şi serviciilor pe care le găsesc pe oricare piaţă din Uniunea Europeană. Cetăţenii ştiu că produsele sunt sigure, că au caracteristici esenţiale prin care viaţa, sănătatea şi siguranţa lor sau mediul înconjurător, nu sunt puse în pericol.
Toate acestea sunt realizate printr-un sistem instituţional, legislativ şi procedural unic în lume, care permite libera circulaţie a bunurilor pe Piaţa Internă a Uniunii Europene! Acest sistem dă încredere nu numai cetăţenilor Uniunii Europene, dar şi partenerilor comerciali din afara acesteia.
Stimaţi participanţi,
În Uniunea Europeană, standardizarea este un sistem plin de tehnicalităţi care nu sunt la îndemîna marelui public. Trebuie să fii un bun profesionist pentru a activa în acest domeniu. Cu toate acestea, forţa standardizării europene constă în mecanismul democratic care stă la baza elaborării şi aplicării standardelor. Acesta presupune participarea tuturor părţilor interesate - a întreprinzătorilor, a consumatorilor, a mediilor universitare şi de cercetare, a organizaţiilor de protecţie a mediului şi a multor altora. În mod deosebit, sunt de menţionat politicile de creştere a vocii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a persoanelor cu dizabilităţi în standardizare.
În consecinţă, în România, politicile de întărire a standardizării presupun politici coordonate de întărire a structurilor societăţii civile. Diversele categorii de interese trebuie să fie mai bine reprezentate. De asemenea, doresc să menţionez importanţa şi urgenţa descentralizării administraţiei publice. Este nevoie de coerenţă în descentralizare pentru a avea un sistem instituţional eficient. Acesta este cadrul de analiză care trebuie să stea la baza alegerii celui mai adecvat sistem de supraveghere de piaţă în România.
În fine, doresc să subliniez un aspect important pentru Uniunea Europeană şi pentru România – ca Stat Membru al Uniunii Europene şi riveran Mării Negre. România susţine în totalitate politica energetică a Uniunii Europene – implicit politica de vecinătate şi diversele proiecte de conducte de aprovizionare legate de zona caspică. Am convingerea că întărirea relaţiilor Uniunii Europene cu ţările caspice presupune în primul rînd, o largă colaborare în domeniul standardizării.
În acest context, îmi exprim satisfacţia pentru faptul că ţările din zona caspică au fost invitate să se alăture sistemului de standardizare european. Aceasta va favoriza diversificarea schimburilor comerciale dincolo de sectorul energie. Standardizare înseamnă comunicare! Astfel, se întrepătrund şi se apropie modele culturale diferite. Astfel, se contribuie la prosperitate. În încheiere, daţi-mi voie să vă urez bun venit în Bucureşti, mult succes şi prosperitate!”
Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi, 25 iunie a.c., la Hotel Crowne Plaza din Bucureşti, la cea de a IV-a Conferinţă anuală comună a organismelor europene de standardizare CEN - CENELEC.
Vă prezentăm integral discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:
„Domnilor Preşedinţi ai CEN şi CENELEC,
Doamnelor şi Domnilor,
Salut prezenţa dumneavoastră, în România, cu ocazia reuniunii anuale comune a celor două organisme europene de standardizare - CEN şi CENELEC. Această reuniune se constituie într-un adevărat summit al standardizării europene. Mulţumesc conducerii celor două organisme pentru decizia de a organiza acest evniment în România. Prezenţa dumneavostră aici poate fi considerată un simbol al unor reforme necesare dezvoltării României, ca stat performant în familia europeană.
Pentru a atinge media europeană, România are nevoie de ritmuri medii anuale de creştere a PIB-ului de 5-7%, pentru o lungă perioadă de timp. Avem nevoie de productivitate, de ştiinţă şi tehnologie precum şi de export. Ca urmare, problema strategică a României este creşterea competitivităţii producţiei naţionale. În acest context, România are nevoie de o nouă cultură a calităţii. Trebuie să ajustăm modelele de producţie şi de consum. Nevoia de calitate înaltă trebuie să ocupe un loc central în sistemul de valori al producătorilor şi consumatorilor români.
Standardizarea şi supravegherea de piaţă – tema reuniunii dvs. din acest an – sunt instrumente de care România are nevoie pentru a-şi redefini modelele naţionale de comportament în domeniul calităţii. Sistemul european de standardizare este unul dintre cele mai importante instrumente ale Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor specifice Strategiei Lisabona – adică, pentru a avea mai multe locuri de muncă, mai multă dezvoltare şi venituri mai mari.
Standardizare şi evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor înseamnă calitate şi competitivitate pentru produsele şi firmele europene. Înseamnă, de asemenea, concurenţă loială pe pieţele funcţionale. Mai înseamnă, însă, şi protecţie pentru consumator. Înseamnă că oamenii pot avea încredere în calitatea produselor şi serviciilor pe care le găsesc pe oricare piaţă din Uniunea Europeană. Cetăţenii ştiu că produsele sunt sigure, că au caracteristici esenţiale prin care viaţa, sănătatea şi siguranţa lor sau mediul înconjurător, nu sunt puse în pericol.
Toate acestea sunt realizate printr-un sistem instituţional, legislativ şi procedural unic în lume, care permite libera circulaţie a bunurilor pe Piaţa Internă a Uniunii Europene! Acest sistem dă încredere nu numai cetăţenilor Uniunii Europene, dar şi partenerilor comerciali din afara acesteia.
Stimaţi participanţi,
În Uniunea Europeană, standardizarea este un sistem plin de tehnicalităţi care nu sunt la îndemîna marelui public. Trebuie să fii un bun profesionist pentru a activa în acest domeniu. Cu toate acestea, forţa standardizării europene constă în mecanismul democratic care stă la baza elaborării şi aplicării standardelor. Acesta presupune participarea tuturor părţilor interesate - a întreprinzătorilor, a consumatorilor, a mediilor universitare şi de cercetare, a organizaţiilor de protecţie a mediului şi a multor altora. În mod deosebit, sunt de menţionat politicile de creştere a vocii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a persoanelor cu dizabilităţi în standardizare.
În consecinţă, în România, politicile de întărire a standardizării presupun politici coordonate de întărire a structurilor societăţii civile. Diversele categorii de interese trebuie să fie mai bine reprezentate. De asemenea, doresc să menţionez importanţa şi urgenţa descentralizării administraţiei publice. Este nevoie de coerenţă în descentralizare pentru a avea un sistem instituţional eficient. Acesta este cadrul de analiză care trebuie să stea la baza alegerii celui mai adecvat sistem de supraveghere de piaţă în România.
În fine, doresc să subliniez un aspect important pentru Uniunea Europeană şi pentru România – ca Stat Membru al Uniunii Europene şi riveran Mării Negre. România susţine în totalitate politica energetică a Uniunii Europene – implicit politica de vecinătate şi diversele proiecte de conducte de aprovizionare legate de zona caspică. Am convingerea că întărirea relaţiilor Uniunii Europene cu ţările caspice presupune în primul rînd, o largă colaborare în domeniul standardizării.
În acest context, îmi exprim satisfacţia pentru faptul că ţările din zona caspică au fost invitate să se alăture sistemului de standardizare european. Aceasta va favoriza diversificarea schimburilor comerciale dincolo de sectorul energie. Standardizare înseamnă comunicare! Astfel, se întrepătrund şi se apropie modele culturale diferite. Astfel, se contribuie la prosperitate. În încheiere, daţi-mi voie să vă urez bun venit în Bucureşti, mult succes şi prosperitate!”
 |  |
 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu