joi, iunie 26, 2008

Doi "ecşi" născuţi astăzi


Traian Decebal Remeş, ex-ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fost ministru de Finanţe şi Mişu Negriţoiu, director general al ING România, ex-ministru al Reformei, îşi sărbătoresc astăzi ziua de naştere.

Domnul Mişu Negriţoiu (n. 26 mai 1950, comuna Dăbuleni, judeţul Dolj) nu o duce prea rău, fostul ministru de stat pentru coordonare, strategie şi reformă este actualul preşedinte al grupului financiar ING România.

A absolvit cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1973) şi apoi cursurile la "fără frecvenţă" ale Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1980). A obţinut titlul de doctor în ştiinţe economice la ASE Bucureşti în anul 1995, cu teza "Investiţiile străine şi tranziţia la economia de piaţă", sub conducerea ştiinţifică a prof. dr. Alexandru Puiu.

The image “http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/1/18/Mi%C5%9FuNegri%C5%A3oiu.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

După absolvirea facultăţii, lucrează între anii 1973-1990 ca economist în comerţul exterior la ILEXIM, Arpimex şi Ministerul Comerţului Exterior. Repartizat iniţial la ILEXIM, o întreprindere care exporta mic mobilier şi artizanat mai ales în Germania, a avut prilejul să călătorească în străinătate şi a urmat în parale şi dreptul la fără frecvenţă.

Transferat în cadrul Departamentului de analiză economică de la Ministerul Comerţului Exterior, a fost numit în anul 1982 ca înlocuitor temporar al şefului Agenţiei economice româneşti din New York, apoi al şefului Biroului comercial din Los Angeles. În anul 1984, devine ataşat olimpic al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Los Angeles. După revenirea în ţară, susţine un examen de promovare pentru rangul de consilier II, după care obţine o bursă GATT de patru luni la Geneva.

În anul 1985, este numit în funcţia de director la întreprinderea Arpexim, care se ocupa cu exportul şi importul de pielărie şi încălţăminte (fosta fabrică de tabăcărie Dâmboviţa), dar a fost înlocuit din funcţia după o perioadă scurtă, apoi reinstalat imediat după 22 decembrie 1989 de comitetul revoluţionar din întreprindere.

Întrebat de presă dacă a colaborat cu Securitatea, Mişu Negriţoiu a răspuns: „O, în nici un caz. I-au zis unii lui Voiculescu că toţi cei care au lucrat în comerţul exterior ar fi colaborat cu Securitatea. Dar diferenţa e că numai el a ajuns miliardar.“

După Revoluţia din decembrie 1989, este numit în martie 1990 ca şef al Secţiei economice de la New York a Ambasadei României în SUA, apoi în perioada 18 octombrie 1990 - 19 noiembrie 1992 îndeplineşte funcţia de preşedinte (cu rang de secretar de stat) al Agenţiei Române de Promovare a Investiţiilor Străine şi Asistenţei Economice din Străinătate, reorganizată prin HG 182/20 martie 1991 în Agenţia Română de Dezvoltare, ca departament în subordinea directă a Guvernului. Se înscrie ca membru în PDSR (actualul Partid Social Democrat).

În perioada 19 noiembrie 1992 - 27 august 1993 a fost ministru de stat, preşedinte al Consiliului de Coordonare, Strategie şi Reformă în Guvernul Nicolae Văcăroiu, un organism care în teorie ar fi trebuit să decidă programul de guvernare şi de reformă al Cabinetului Văcăroiu, dar în practică nu avea nici măcar un buget propriu. Confruntat cu opoziţia unor oameni politici şi directori de întreprinderi de stat cu privire la adoptarea unor măsuri de liberalizare a pieţei valutare sau a dobânzilor care fuseseră convenite prin acordurile cu FMI, Negriţoiu demisionează din guvern şi este numit, începând cu 1 septembrie 1994, n funcţia de consilier prezidenţial pentru probleme economice şi de reformă (cu rang de ministru) şi coordonator al Grupului Consultativ pe probleme economico-sociale pe lângă Preşedintele României, Ion Iliescu.
The image “http://www.zf.ro/out/article/big/01main_negritoiu_sm.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

În urma alegerilor parlamentare din 3 noiembrie 1996, Mişu Negriţoiu a fost ales ca deputat de judeţul Dolj pentru legislatura 1996-2000, pe listele PDSR. În această calitate, a fost membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, demisionând din Parlamentul României la data de 5 mai 1997 şi fiind înlocuit de către Mihai Nicolescu. „M-a copleşit deşertăciunea rolului pe care îl aveam ca deputat: în teritoriu, alegătorii îmi cereau locuri de muncă sau se plângeau că au pierdut procese, iar în Parlament mai mult se pierdea vremea", rememorează acele vremuri Mişu Negriţoiu.

În mai 1997, demisionează din Parlament şi trece în sectorul privat, la banca anglo-olandeză ING Barings, cu funcţia de corporate finance manager. În anul 1999 este promovat ca vicepreşedinte şi director general adjunct al băncii ING România. La 1 august 2006, Mişu Negriţoiu a preluat poziţia de director general al ING Bank România şi de preşedinte al Comitetului pe Ţară al ING România, grup financiar care include banca ING Bank România, compania de asigurări de viaţă şi pensii ING Asigurări de Viaţă (Nederlanden), societatea de factoring ING Commercial Finance, societatea de leasing ING Lease şi societatea de investiţii imobiliare ING Real Estate Investment Management. Negriţoiu devine astfel primul bancher autohton care preia conducerea executivă a unei mari bănci cu acţionar majoritar străin. În acel moment, ING era a patra bancă de pe piaţa din România după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,3%.

De asemenea, Mişu Negriţoiu este membru în mai multe asociaţii profesionale cum ar fi: preşedinte al Consiliului de Administraţiei al Fundaţiei Internaţionale de Management (FIMAN), al Şcolii Superioare de Management (MBA canadian) şi al Institutului de Comerţ Internaţional (World Trade Institute), membru al Consiliului Internaţional Consultativ al Centrului pentru Studierea Politicilor Europene (CEPS- Bruxelles) şi membru fondator al Societăţii Române de Economie (SOREC).

În paralel cu activitatea profesională, el desfăşoară şi o activitate didactică fiind profesor universitar asociat al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE Bucureşti. I s-a decernat titlul academic de Doctor honoris causa al Universităţii Hertdforshire (Anglia).

Declară că are o atitudine conservatoare faţă de risc, nu investeşte pe piaţa bursieră, nu are afaceri proprii (cu excepţia unei mici ferme de albine Apicornu, în care a investit 10.000 dolari şi pe care a lichidat-o fiindcă nu a găsit clienţi) şi deţine o singură proprietate în comuna Cornu.
Mişu Negriţoiu este căsătorit şi are doi copii: un băiat care a absolvit Duke University şi care lucrează la Microsoft şi o fată care a absolvit Taft University şi care lucrează într-o firmă de comerţ din Baltimore.


Decebal Traian Remeş (n. 26 iunie 1949, comuna Băseşti, judeţul Maramureş) este un personaj ceva mai controversat, care a îndeplinit funcţiile de ministru al finanţelor (1998-2000) şi de ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale (2007) în Guvernele României.

A fost de asemenea deputat român în legislatura 1996-2000, ales în judeţul Maramureş pe listele partidului PNL. În anul 2007 a demisionat din funcţia de ministru al agriculturii în guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, ca urmare a unui scandal mediatic declanşat prin apariţia la postul naţional de televiziune TVR a unor probe din ancheta DNA la adresa sa.
The image “http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/5/51/Decebal-TraianReme%C5%9F.jpg/220px-Decebal-TraianReme%C5%9F.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
A absolvit în anul 1971 cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.

După absolvirea facultăţii, a lucrat ca economist, şef birou, şef serviciu la "Electroprecizia" Săcele (1971-1978), în paralel fiind şi asistent la Universitatea Braşov (1973-1978). În anul 1978 este numit în funcţia de inspector la D.P.M.S. Maramureş, apoi din anul 1980 lucrează în funcţia de contabil şef la I.P.I.C.C.F. Maramureş.

În anul 1990 devine director economic şi apoi director general la SC "RAMIRA" Baia Mare. După ce în perioada 1992-1995 a îndeplinit funcţiile de vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, Decebal Traian Remeş va conduce sucursală bancară Credit Bank din Baia Mare, în calitate de director al acesteia (1995-1996).

La data de 23 septembrie 1998, Daniel Dăianu este revocat din funcţia de ministru al finanţelor şi în aceeaşi zi, preşedintele Emil Constantinescu îl numeşte pe Decebal Traian Remeş în funcţia de ministru al finanţelor. Acesta va conduce portofoliul de ministru al finanţelor în perioada 23 septembrie 1998 - 28 decembrie 2000.

Nefiind ales în Parlament în urma alegerilor din anul 2000, Remeş a devenit director economic al SC Predilect SRL din Baia Mare, firmă la care deţinea 50% din capitalul social, restul titlurilor fiind deţinute de soţia acestuia, Steliana Remeş, care este şi administrator. Firma are ca obiect de activitate servicii care ţin de agricultură şi zootehnie, având o fermă de creştere şi îngrăşare a porcinelor în comuna natală Băseşti din Maramureş, cu o capacitate de 2000 de porci. Printre atrivbuţiile deţinute de el menţionăm: elaborarea planului de afaceri, negocierea contractelor de aprovizionare şi desfacere, relaţia cu băncile şi alte instituţii, evidenţă contabilă şi bilanţ.

În anul 2006, firma Predilect a donat 60.000 lei, în numerar, pentru finanţarea activităţii PNL, potrivit datelor publicate in Monitorul Oficial.
The image “http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/a/ac/Decebal-TraianReme%C5%9F1.jpg/220px-Decebal-TraianReme%C5%9F1.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
La data de 5 aprilie 2007, Decebal Traian Remeş este numit în funcţia de ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, devenind responsabil cu implementarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală în conformitate cu strategia guvernamentală. Ca urmare a unui scandal de presă care l-a avut în centrul atenţiei pe ministrul agriculturii, la data de 11 octombrie 2007, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu i-a solicitat lui Decebal Traian Remeş să îşi prezinte demisia din funcţie considerând că acesta nu îşi mai poate exercita în mod eficient atribuţiile sale, iar Remeş a acceptat.
Decebal Traian Remeş a publicat 11 articole în "Revista economică", pe teme de finanţe-contabilitate.

Devenit membru al Partidului Naţional Liberal în ianuarie 1991, Decebal Traian Remeş a îndeplinit funcţiile de vicepreşedinte (1992-1993) şi membru în Biroul permanent (1993-1996) al organizaţiei teritoriale Maramureş a PNL. În urma alegerilor din anul 1992, a devenit consilier judeţean în judeţul Maramureş, funcţie pe care o va deţine până la următoarele alegeri.

În anul 1996 este ales ca preşedinte al organizaţiei judeţene Maramureş a PNL, iar după alegerile parlamentare din noiembrie 1996 devine deputat de Maramureş pe listele Convenţiei Democrate Române, făcând parte din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. În calitate de deputat, Remeş a îndeplinit funcţia de preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor în perioada septembrie 1997 - septembrie 1998.

În anul 2000, a demisionat din PNL şi a devenit preşedinte al PNL Tradiţional, care milita pentru rămânerea partidului liberal în Convenţia Democrată Română. În anul 2002 devine membru al PNŢCD, apoi în anul 2003 este iniţiator şi vicepreşedinte al Partidului Acţiunea Populară, fondat de către fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, demisioneanză din Partidul Acţiunea Populară şi se inscrie pentru o scurtă perioadă în Partidul Umanist din România PUR.

În anul 2005, revine în cadrul Partidului Naţional Liberal, după o absenţă de 5 ani în care s-a perindat pe la mai multe partide. Este ales ca preşedinte al organizaţiei PNL Maramureş. În perioada 2006-2007 îndeplineşte funcţia de secretar general al Partidului Naţional Liberal, fiind responsabil cu resursele umane, financiare, crearea de evenimente politice, organizarea de evenimente ale partidului, reprezentarea partidului în mass-media, crearea de proiecte politice, conducerea activităţii administrative a PNL.

Este implicat într-un scandal de luare de mită, împreună cu fostul Ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan sub motiv că a primit un plic cu 15 000 de dolari de la un om de afaceri pentru facilitarea obţinerii unor contracte. Televiziunea publică din România a difuzat miercuri 10 octombrie 2007 o înregistrare video a tranzacţiei. Jurnaliştii de la TVR au anunţat că în plus există două înregistrări audio ale unor convorbiri telefonice pe care Mureşan le-a avut cu omul de afaceri şi respectiv Remeş,
(informaţii wikipedia)

Niciun comentariu: