sâmbătă, iunie 07, 2008

Perena îndoctrinare


Cineva m-a provocat să comentez ceva despre Adrian Năstase pe blogul lui Cristian Pătrăşconiu, muncitor cu literele la onorabilul ziar Cotidianul.

lupi spune:
@ Bibliotecaru — Daca A.N. ar intra pe blogul lui Patrascoiu sau al lui TRU, oare cate mii de injuraturi ar lua???? Daca suntetzi curios , intratzi dvs si postatzi ceva despre A.N. si apoi vedetzi reactzia talibanilor!! Si aparitzia la Ratalitatea starneste aceleasi manifestari tembele din partea madar facarilor portocalii!! vedetzi si forumul Ratalitatzii , o cloaca portocalie unde daca ai intrat imediat te simt coiotzii si incep sa schelalaie!!!Mai bine lipsa ca oricum aceste probe de fundamentalisti nu vor vota niciodata pe A.N.[ EX. dat si de A.N., cu Mungiu Alina].


Sper că nu a fost o greşeală acţiunea de a dezavua în acest moment “provocarea”.
Cum nu pot refuza o provocare din domeniul comunicării şi cum am mai intrat o dată acum multe luni, poate un an, pe blogul domnului Cristian Pătrăşconiu, altfel un personaj pe care nu l-am urmărit, chiar şi numele l-a reţinut greşit, am răspuns provocării.

Bibliotecaru spune:
@ lupi
Nu ştiu cine e TRU. Patrascoiu este cumva Cristian Pătrăşcănoiu de la Cotidianu? Dacă da, am intrat de câteva ori acolo. Din câte ţin minte, domnia sa nu prea prestează un dialog efectiv cu cei care comentează, cel mult la început, sunt alţi cititori “de bine” care divaghează după câteva comentarii.


Am comentat despre Adrian Năstase şi reacţia a fost civilizată. Mi-am pus însă întrebarea cât de mult sunt doritori aceşti “invitaţi permanenţi” să gândească, să reflecteze, să înţeleagă ceva despre care nu au fost pregătiţi la şcoală, cum ar reacţiona dacă i-aş invita într-un loc unde societatea le-a interzis să pătrundă, anume în spatele pereţilor de mucava, acolo unde mecanismele îndoctrinării lucrează din plin, indiferent de regim, indiferent de perioada istorică: PROPAGANDA DE STAT!

Ce a ieşit, puteţi vedea cu ochii domniei voastre pe Link-ul comentariilor
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3897/258770/1/397_aprilie_2006.jpg
Concluziile, aş spune chiar dovezile sociologice, pe care le-am extras de aici, au fost foarte clare şi nesurprinzătoare. O parte din oameni au fost dispuşi să gândească şi să aprobe sau să protesteze. Chiar dacă nu erau de acord cu mine, chiar dacă limbajul lor a fost civilizat sau colocvial, familiar, se vedea că nu există o reacţie de respingere a gândiri ca urmare a unei încăpăţânări, a unei rezistenţe construite a priori. Au fost însă câţiva oameni care au răspuns efectiv la fiecare mesaj-declanşator pe care le-am plasat, la vedere, fără a avea nici cea mai mică tentativă de raţionalitate. O gândire de tip şablon, dacă A şi B, atunci C, fără nici un interes asupra relaţionării în sine. Nu este vorba de o lipsă de cultură ci de o şablonizarea cunoştinţelor în pseudo-raţiuni. Într-o astfel de construcţie logică totul este aranjat într-un formular tip învăţat, Luceafărul eminescian este demiurg, Mioriţa prezintă o relaţie cosmogonică, romanul Moromeţii reprezintă eroul rural…pi este egal cu trei virgulă paisprezece. Dacă vine cineva şi contrazice o astfel de afirmaţie, dacă pi încetează a mai fi trei virgulă paişpe şi, mai mult, dacă le spui că nu prea se ştie exact cât e pi… totul se năruie ca un castel de cărţi de joc. Ei nu pot fi contrazici pentru că au învăţat bine, au fost silitori, au exact reacţiile care au fost învăţaţi să le aibă. Aceşti oameni au învăţat date şi atât. Cum le poţi explica că o ideologie este moartă dacă stă uitată într-un raft de bibliotecă, cum îi poţi face să înţeleagă că anumiţi oameni s-au folosit de ideologie pentru a domina alţi oameni. Cum le poţi explica că dacă nu ar fi fost acea ideologie, ar fi fost alta aleasă tot de oameni doritori de a se impune ca stăpâni. Cum să le poţi explica că toate ideologiile pământului construite ca politică de stat reprezintă, la un moment dat, un instrument de dominaţie şi nu un scop. Cum să le poţi explica că petele negre ale istoriei sunt mai puţin determinate de pretextele oficiale, şi aceste pretexte sunt simple perdele aşternute peste ceea ce este nestingherit în om? Dar să merg mai departe…
The image “http://www.e-scoala.ro/istorie/comunism3.gif” cannot be displayed, because it contains errors.http://www.caineletau.ro/uploads/Comunism.jpgThe image “http://www.altgn.com/wp-content/uploads/2008/04/communism-5705.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
În cei peste 50 de ani de dominaţie a PCR peste România, îndoctrinarea spunea că “nimic nu este în afara partidului comunist”. Desigur, în acea perioadă România avea aceiaşi structură oligarhică ca şi cea de astăzi, România era condusă de aceiaşi tipologie de oameni, nici mai buni, nici mai răi, discursurile prezentau superioritatea celui care acţionează ideologic, ca şi acum, decât că acoperirea realităţii era constituită din altfel de concluzii de mucava. Ideologia este o armă cu glonte pe ţeavă, ea nu omoară însă decât dacă cineva o foloseşte în acest scop. Nu putem vorbi de ideologii sigure şi de alte ideologii morbide. Societatea actuală a îndepărtat însă capul de acuzare colectiv, scuzând societatea trecută, în mare parte tot cea de astăzi, aruncând vina asupra ideologiei. Este mai uşor să fi veninos împotriva comunismului, naţional-socialismului, nihilismului, anarhismului, satanismului, curentul rock, curentului emo şi mai ştiu şi eu ce balauri a construit societatea, pentru a provoca reacţia de respingere a unui vinovat colectiv dar, surprinzător destul de îngust în nominalizări efective de indivizi. Desigur, cea mai mare parte a celor care condamnă o listă de ideologii interzise de societatea modernă, recunosc aceste ideologii după nume, fără a mai percepe esenţa lor. Introducând în discurs “comunistul nu este criminal”, încercând să atrag atenţia că omul poartă păcatul şi nu ideologia provoacă la oroare, nici nu a mai contat ce am spus după, deja am fost catalogat ideologic şi, deci, tratat ca dezagreabil. Ţin minte că am descoperit acelaşi tip de reacţie la mai multe persoane, în ocazii diverse, care constatau, cu mirare, că Marxismul se studiază în marile universităţi "capitaliste", de renume în lumea academică. Cei care au trecut prin experienţa partidului unic comunist, nu-şi pot imagina că această ideologie poate fi altfel decât TABU, interzisă, împachetată, distrusă şi uitată. Iată de ce, mai urând decât mă aşteptam, anumiţi membri ai comunităţii blogului domnului Cristian Pătrăşconiu au ajuns la paroxism, surescitaţi şi de faptul că eu nu înţeleg să plec de acolo şi, mai ales poate, pentru că nu reacţionez negativ şi nu mă enervez. Este amuzant cum cineva poate face un păcat încercând să îndepărteze exact acelaşi păcat pe care îl face, ca şi cum ai omorî un om pentru că la rândul lui a omorît alt om.
Am scris această postare pentru ca să închei cu un sfat. Închistarea într-un sistem de valori construite de alţii, nu poate fi ceva bun. Celeritatea în judecata valenţelor umane poate fi fatală. Toată lumea zoreşte să construiască alte ideologii, alte instituţii, nimeni nu pare a se interesa de faptul că toate acestea nu pot fi altfel decât utopice cât timp modelul uman rămâne cu aceleaşi valenţe negative. Dezechilibrul dintre bine şi rău (în favoarea răului) nu poate fi restaurat decât dacă omul îşi schimbă valoarea sa ascunsă, într-un mod care nu mai poate fi restaurat. Cât timp există în om competiţia, egoismul, avariţia, dorinţa de a fi lider, dorinţa de a stăpâni peste ceilalţi, dorinţa de a ucide, de a face rău… orice ideologie va fi după chipul şi asemănarea omului. Curând (la nivelul istoriei) vom adăuga pe lista ideologiilor interzise şi ideologia democrată şi pe cea liberală, şi pe cea creştină… Când se vor epuiza toate aceste nume, ce va rămâne? Vom inventa aceleaşi bullshit-uri cu alte denumiri. Ceea ce îmi aminteşte că am citit undeva:
“While bullshit can be used in a deprecating sense, the term 'bullshit artist' may imply a measure of respect for the skill required to "bullshit" effectively.”
Pentru cei care sunt confortabili în această lume de mucava a principiilor arbitrare născute din gândirea superficială, le urez ca măcar să fie artişti în trăirile lor.
http://fiat.3xforum.ro/img/pics/fiat.3xforum.ro/ok_9213.jpg

PS. Pentru cine se întreabă unde sunt cei care au dorit comunism în România...
http://gal.neogen.ro/galleries/pictures/9/2/000edv3i_92jdjti6.jpg

http://gal.neogen.ro/galleries/pictures/n/1/000edv3i_n13vb7d3.jpg

http://gal.neogen.ro/galleries/pictures/8/1/000edv3i_81lc6fp5.jpg
şi mulţi, mulţi alţii...
Acestea vor fi singurele semne ale trecerii PCR prin istoria României, nume pe morminte, unele înscrise pe marmură, altele pe o cruce strâmbă de lemn cu scrisul şters de ploi. Şi ei mor ca şi noi, legile noastre umane nu au nici o influenţa asupra legilor naturale, zbirul şi victima lui devin una.

8 comentarii:

Anonim spunea...

ma mir ca nu ai primit un comentariu din partea rhatului de Costi, un mare gan al lui Ioan T Morar

Bibliotecaru spunea...

Dacă e vorba de Ioan T Morar, cel care a fost în grupul Diverits... Şi mie îmi plăcea de el. Un om de cultură, l-am apreciat la acea emisiune de promovare a cărţilor, unică prin abordarea ei în acea vreme. Domnul Morar este şi poet:
"vocea înregistrată
trupul filmat,
dorinţele stocate
digital:
Vom fi mumii electronice"

Este adevărat că am intrat meteoric pe blogul domniei sale unde am regăsit o altfel de pasiune, mai superficială, atitudine impusă, paote, de natura uşoară a discuţiilor în astfel de context.

Nu înţeleg însă ce anume ar fi trebuie să provoace o reacţie individualizată din partea acestui "Costi" generic (pentru că nu ştiu cine este domnia sa)? Oricum, aştept orice comentariu.

Anonim spunea...

Deci, Bibliotecarule,

Repet ce-am pus dincolo la Patrasconiu.

Din capul locului tin sa-ti spun ca sunt dezamagit.
Poate am receptat eronat unele semne, dar mi se pare corect sa-ti semnalez limpede unde vad suruburile slabite.

Ai purces la o discutie "libera" in scop sociologic.

Unde ?
Pe internet.
Unde accesul stim care e.

Unde, pe internet ?
Pe un blog.
Unul cu acces restrictionat.

Pe ce subiect ?
O aparenta pozitie antagonica parerii majoritare, dar in esenta fara incarcatura pro-contra.

Pe ce perioada ?
3 ceasuri.

Ce-a rezultat ?
CONCLUZII CU GREUTATE DE DOVEZI SOCIOLOGICE.

Tu chiar crezi asta ?
Se pare ca da.

Daca (si numai daca) vrei nintr-adevar sa ai o imagine mai ampla, verifica-ti concluziile macar pe alte bloguri, NERESTRICTIONATE.

Adopta o pozitie asemanatoare dar aparent pro CEALALTA optiune politica, antagonica.

Concluziile s-ar putea sa difere substantial, dpdv cantitativ.
Si ar fi mai aproape de realitate.

Parerea mea e ca ele vor justifica MULT MAI MULT concluziile privind sedimentarea gandirii-sablon.

Acolo, unde-ai fost, e nesemnificativ.
Din motivele enuntate.

Teoria privind automatismul reactiilor emotionale si actionale nu mi se pare gresita.

Este vorba de fapt de un program elementar, un soft pe care mecanismul uman il foloseste cu mare eficienta, cu mult inainte de a-si folosi opozabilul.
Creierul nu mai analizeaza de fiecare data intensitatea comenzii neuronale necesara incordarii muschilor gambei, ai pulpei, deplasaarea infinetizmala a centrului de greutate astfel incat sa pui piciorul drept in fata celui stang, si apoi...de la capat pentru a repeta miscarea si-a te putea deplasa.
Toate astea au fost verificate si rasverificate, dupa care s-a creat un "shortcut" cu ajutorul caruia poti alerga la nevoie.
Ba, mai mult, cu cat informatiile au vechime mai mare si sunt repetate mai des, aplicarea lor in relatia cu lumea este "delegata" catre ...coloana, sa zicem.

In mod absolut similar, ORICE INFORMATIE CREDIBILA capata valoare de axioma pana la dovada contrara. Dovada care are de parcurs un drum greu spre a inlatura-o pe precedenta, si a se instala cu arme si bagaje in locul dumisale.

Concluzia ca sistemul nostru nervos NU construieste un ceas de fiecare data cand vrea sa stie cat e ora, mi se pare hazlie.
Elefantul a facut un ...ou.

Tot demersul PARE inutil.

Concluziile "concluziei" insa, ma dezamagesc.

Intrebarile pe care domnia ta TI LE PUI ...nu-s decat cel mult retorice.
Dau bine la cel ce te citeste.

Stii ca si mine ca cei ce-au nascut idei, au fost capabili de A-SI PUNE intrebari.
Si-au creat chiar abilitatea de a merge la culcare cu intrebarea infipta-n creier, spre a avea a doua zi solutia.

Numai ca ...intrebarile domniei tale, repetate oratoric ("Cum le poti explica....") NU AU FINALITATE.

Semnul intrebarii lipseste.
Atat grafic cat si ideatic..

Adevarata concluzie a intregului "studiu" este alta :

"..anumiţi membri ai comunităţii blogului domnului Cristian Pătrăşconiu au ajuns la paroxism, surescitaţi şi de faptul că eu nu înţeleg să plec de acolo şi, mai ales poate, pentru că nu reacţionez negativ şi nu mă enervez.."

Privind lucrurile din aceasta perspectiva, totul capata sens logic.

Si alegerea locului, si a subiectului, si a atitudinii, si, in final, se insinueaza un posibil motiv real situat la baza intregii dizertatii.

Fireste ai optiunea sa ma incadrezi in categoria "talibanilor" cu ideo-stereotipii de piatra.
Pentru "bibliotecar" e comod.
Pentru cei ce-l cetesc, e plauzibil.
Pentru mine, un risc asumat.

Multumesc pentru urarile de weekend, oricat de false par.
La buna vedere.

Bibliotecaru spunea...

Nu vorbesc numai pe internet.
Pe internet nu vorbesc numai pe un blog.
Dacă aveţi curiozitatea, încercaţi o căutare Google cu Bibliotecaru sau Giconet, sau amândouă.

Prin dovezi sociologice se poate înţelege ori dovada studiilor sociologice sau dovada de tip sociologic. Eu nu mi-am arogat ştiinţa şi lărgimea unor studii sociologice.

Nu este vorba de opoziţia faţă de părerea majoritară, ce ar însemna majoritate pe un blog, 5, 10 persoane?, vorbeam de o poziţie noncristalizată, adică nici cu cutare, nici cu cutare. Am observat că de obicei dacă nu eşti cu cineva, de exemplu cu Băsescu, atunci eşti cu acea coaliţie antiprezidenţială. Dacă invers, eşti cu cineva, de exemplu cu Băsescu, atunci eşti împotriva "coaliţiei monstruoase". Eu îmi permit să nu fiu nici cu unii nici cu alţii sau şi cu unii şi cu alţii. Este foarte greşit dacă am o opinie separată de politica actuală?

Atunci când este evident că auditoriul nu este dispus să înţeleagă argumentele pe care le aduci, ar fi o prostie să te adânceşti în argumente, este mai normal să provoci o introspecţie de descoperire a adevărului. În plus eu nu ţin să conving pe nimeni de nimic. Nu găsesc că trebuie dusă o luptă. De ce să fac o pasiune din a discuta în contradictoriu?

"Credeţi că Eu am venit să stric Legea şi Proorocii? Am venit nu să le stric, ci să le împlinesc".

Omenirea este învăţată să reacţioneze mai mult emotiv şi mai puţin raţional. Depinde de fiecare cum înţelege acţiunea, unii ar putea înţelege o demolarea a vechilor precepte, alţii o consolidare a lor.

Puţini creştini amintesc astăzi de Vechiul Testament, gândind că e ceva demodat şi retrograd.
Puţini musulmani amintesc astăzi de Vechiul Testament, gândind că e ceva demodat şi retrograd.

Iată deci că legăturile se rup, diferenţa primează.

Repet, nu-mi trebuie să-mi dea cineva dreptate, nu asta urmăresc, nici să mă aplaude lumea că sunt deştept, nici să mă fluiere că sunt prost. Cât timp rămâne în sufletul celui care mă citeşte o fărâmă de frământare care să-l facă mai bun pe calea lui, nu pe a mea, totul e o împlinire pentru mine.

Cei care mă doreau plecat de acolo simţeau, declarat sau nu, că sunt mai îndreptăţi decât mine să fie pe un blog, pentru că domniile lor au "vechime". Este amuzant. Faptul că nu înţelegeam "de bună voie" să-mi văd de treabă... e chiar amuzant. Aşa poţi înţelege valorile democraţiei, egalitatea între indivizi. Dacă acel blog era de fapt Parlamentul României sau Guvernul României... iaca că devine de înţeles reacţia politică, nu-i aşa?

Ce ar mai fi... întrebările retorice. Aveţi un răspuns la ele pentru a nu mai fi retorice?

În final...,
Nu prea prind adversitate pe nimeni. Chiar dacă mă enervează cineva, după câteva ore uit. Nu ştiu alţii cum sunt, dar pentru mine a fost o discuţie chiar plăcută şi, de ce nu, fructuoasă. Urările mele de bine au fost, sunt şi vor fi sincere. Sper să mă ferească Dumnezeu să doresc răul cuiva.

Anonim spunea...

- "Concluziile" nu vizeaza alte surse.

- Pozitia "noncristalizata" poate fi doar provizorie.

Pozitia complet neutra nu cred ca exista, daca ne raportam la un subiect cunoscut.

Esti ca naufragiatul de pe insula cand vine vaporul : ori pleci, ori ramai.
Nu e varianta de mijloc.

In societate esti mai aproape sau mai departe de un reprezentant in functie de cat de aproape/departe sunt actiunile (pentru unii vorbele sunt suficiente) respectivului fata de normele proprii de evaluare.
Asta daca esti IN societatea respectiva.
Poti sa fii neutru fata de alegerile din SUA. Si poate si acolo ti-ai dori un anume invingator in perspectiva relatiilor internationale care TE AFECTEAZA.
Dar la tine acasa e indispensabil.

- Omenirea reactioneaza emotiv.
Dar de RASPUNS raspunde rational.

Emotiile sunt foarte importante. Ele sunt FOSTE argumente rationale verificate milioane bune de ani si transmise cu mare truda, codificat, cat sa incapa cat mai multe in dimensiunile microscopice cu codita, ce suntem cu putin inainte de a fi.

- Cei ce te doreau plecat, o faceau instinctiv.
Atunci cand nu intelegi ceva, trebuie evitat.

Iar pozitia ta ambigua nu a ajutat, ba dimpotriva.
Este de inteles reactia in contextul deselor "vizite" de curtoazie ale unor ciudati complexati.
Si stii foarte bine ca daca ajuti un jucator de tenis sa se antreneze, si dupa 12 mingi arunci un ou crud, are multe sanse sa-l faca terci.
Iar daca oul mai e si galben....atunci prietenu' SIGUR se va umple de galbenus.

- Acele intrebari retorice...nu ma prea privesc.
Le am eu p'ale mele...neretorice, dar cu raspunsuri greu de gasit.
Destule....

Mi-a facut placere, in general.

Precizez ca modul de adresare nu s-a dorit a fi nepoliticos, este modul prin care ma simt mai aproape de interlocutor.

Succes la......
habar n-am ce.
Poate stii tu.

Anonim spunea...

Reacţiile fireşti de astăzi sunt practic venite de acum 2000 de ani. Astăzi nu prea mai gândeşti în termeni de justificare. Dar asta nu înseamnă că nu trebuieşte justificată o reacţie.

Anonim spunea...

@ :)
Sic ! Daca auditoriul nu este dispus sa intelaga.... (citat)
Pai eu cred ca acesta imprudenta
dezvaluie cu mult mai mult decat incerci sa spui. lol Auditoriul aude,asculta si intelege daca poate,
aproba si propaga daca vrea. Asa se intampla, nu ?
Da' chestia cu auditoriul imi indica clar (alaturi de prezenta,aproape slugarnica, pe
tarlaua cretelor psd) ca suspini
dupa ce putea fi comunismu',socialismu' etc.
Nu ma surprinde, sunteti multi. Chestiunea este ca prea multi.
Asa ca sa nu te mire daca altii
sunt si mai putin eleganti decat incerc eu sa fiu.
Sa auzim numai de bine.

Anonim spunea...

@ gigi capsunaru
Vă mulţumesc că aţi trecut pe aici, vă mai aştept.