sâmbătă, iunie 07, 2008

Preşedintele României


Participare la deschiderea oficială a „Târgului Bursier de Investiţii”
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi, 6 iunie a.c., la World Trade Center, la deschiderea oficială a „Târgului Bursier de Investiţii”.

Vă prezentăm integral discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:

„Bună dimineaţa! Bine v-am regăsit! Dacă mă uit bine în sală, cei cu care m-am întâlnit anul trecut sunt prezenţi şi anul acesta, parcă ceva mai mulţi. Ceea ce ce probabil semnifică şi o evoluţie a bursei sau a activităţiilor la bursă. În orice caz, dacă îmi permiteţi o apreciere cu privire la acţiunea dumneavoastră, cred că este unul din lucrurile extrem de pozitive care se întâmplă. Pe de o parte, această manifestare prilejuieşte publicului intrarea în tainele bursei. Pentru cea mai mare parte a românilor, sunt convins, bursa încă pare un lucru de care nu se pot apropia. Pe de altă parte, pentru dumneavoastră poate stimula apropierea micilor investitori de Bursă.

Deocamdată, reflexul nostru este acela de a duce la bancă orice economie şi, cred eu, dincolo de marile societăţi, care încă au teren de desfăşurare şi de listare pe bursă, micii investitori la bursă sunt una din cheile succesului pieţiei de capital româneşti. Cred că aici trebuie pus un accent deosebit şi chiar am convingerea că brokerii, în mod deosebit, trebuie să investească în a aduce la cunoştinţa publicului avantajele de a investi pe bursă economiile. Sigur, bursa românească, piaţa de capital românească este încă departe de a fi ceea ce ar trebui să fie. Suntem a şaptea ţară ca mărime din Uniunea Europeană, iar tranzacţiile de anul trecut, de circa 19 miliarde de lei, adică ceva peste 6 miliarde de euro, sunt departe de a ne face să fim mulţumiţi. Chiar principiul fundamental al liberei circulaţii a capitalului este parcă puţin contrazis de dimensiunea redusă a tranzacţiilor pe Bursa de la Bucureşti.

Speranţa mea este că Bursa va deveni tot mai activă, şi asta, aşa cum spunea într-un fel domnul director, depinde de deschiderea pe care politicienii, decizia politică o are către Bursă. Nu există sistem mai transparent, mai clar, mai lipsit de suspiciune într-un proces de privatizare decât privatizările pe Bursă. Încă nu le dăm prioritatea cuvenită, pentru că, se pare, este mai tentant ca totul să se desfăşoare în birouri, şi nu în piaţă, deschis, şi mai ales cu contracte „foarte” confidenţiale, chiar şi atunci când le aprobă Parlamentul României.

Nu sunt aici pentru a fi un critic, ci doar un observator. Îmi este greu să înţeleg de ce nu împingem către privatizare societăţi spre Bursă., singura modalitate în care privatizarea se face total transparentă. Câtă diferenţă între o privatizare pe Bursă şi o privatizare care rămâne cu clauze secrete, chiar în baza înţelegerii între statul român care privatizează si cumpărător.

Nu vreau să prilejuiesc o polemică, dar, dacă Petromul s-ar fi privatizat pe Bursă, eu nu aş mai fi fost în situaţia ca la fiecare şase luni iar să iau contractul, să ma uit în el, să constat că nu se poate face nimic şi să-l închid şi să-l depun din nou la Documente Secrete.

Este, după părerea mea, mecanismul care trebuie să fie utilizat acum, sau de acum înainte, pentru privatizări. Bursa de valori de la Bucureşti nu ne satisface încă din punct de vedere al volumelor tranzacţionate dar una din cauze este şi faptul că privatizările nu se fac prin Bursă.

Priveam, comparativ, la tranzacţiile pe Bursă din Bucureşti cu tranzacţiile de Bursă la Varşovia, chiar şi Budapesta, o economie mult mai mică decât a României, are tranzacţii cu vreo 10 miliarde mai mult decât tranzacţiile de pe Bursa Bucureşti. Ori, acest lucru ne spune foarte mult despre disponibilitatea politicului pentru transparenţă în privatizări.

Aş spune că, în momentul de faţă, dincolo de privatizările care urmează şi care ar trebui să fie dirijate către Bursă, şi, sigur, făcute inteligent, nu se privatizează o companie într-o noapte, prin bursa de valori, ci treptat, pe o strategie de privatizare în care statul controlează tot timpul momentul în care doreşte să vândă. Un alt palier este cel al acţiunilor reziduale, sau minoritare, pe care statul le are în foarte multe companii privatizate. Dacă am fi un stat care ar dori să arate transparenţă totală, aceste resturi de acţiuni pe care statul le are în companii ar trebui să vină către Bursă foarte rapid. Asta ar ajuta şi dezvoltarea Bursei, ar atrage şi foarte mulţi mici acţionari care şi-ar investi propriile economii în acţiuni la Bursă. Sigur, toate sunt cu dacă şi eu vă asigur că voi fi un suporter fără rezerve al divizării Bursei de Valori Bucureşti în procesul de privatizare.

Mă uit că ne punem problema privatizării companiilor producătoare de energie. Deci nu distribuţii, nu transport, ci producătorii de energie. Unde, mai bine decât la bursă, se poate începe procesul de privatizare al marilor producători de energie? O privatizare treptată, care pe de-o parte asigură capitalul necesar modernizării companiei şi evită creditele uneori dificil de suportat de companii producătoare de energie.

Cred că şi dumneavoastră, brokerii, aveţi un rol. Nu numai acela de a aştepta ca Guvernul să facă ceva ci, şi dumneavoastră, pe de altă parte, prin acţiune publică aţi putea să convingeţi nu numai Guvernul, dar şi românii, că privatizarea prin bursă este cea care pe de-o parte pune în valoare piaţa de capital, pe de altă parte garantează transparenţa operaţiunilor.

Din punctul meu de vedere, Bursa de Valori Bucureşti trebuie să devină acel reper către care se îndreaptă economiile, nu numai ale populaţiei dar, iată, şi fondurile de pensii. Ar fi incorect să gândim că fondurile de pensii din România ar lua drumul altor pieţe de capital decât Bursa de Valori Bucureşti, piaţa de capital românească. Sunt bani româneşti care trebuie să ruleze în economia românească cu atât mai mult cu cât rentabilitatea investiţiei în acţiuni pe bursă la Bucureşti este una din cele mai ridicate în raport cu bursele din Europa. Am speranţa că fondurile de pensii vor privi cu încredere, dar şi cu o nuanţă de patriotism local aş spune, către investiţiile pe piaţa de capital românească.

Nu în ultimul rând, aş vrea să vă sugerez să găsiţi modalităţi să atrageţi tineri în a le explica ce înseamnă piaţa de capital, brokerajul, ce înseamnă vânzarea-cumpărarea de acţiuni, ce înseamnă modul în care îţi poţi valorifica economiile pe piaţa de capital. Sunt convins că atragerea tinerilor, chiar din perioada de studenţie, ar fi un catalizator al informării populaţiei. Ar fi un catalizator al creării unei culturi a micului investitor pe Bursa de la Bucureşti. Nu cred că o astfel de acţiune îndreptată către centrele universitare, şi Bucureştiul este un mare centru universitar, ar fi foarte costisitoare, dar ar reprezenta o investiţie de extraordinară valoare.

Şi în sfârşit, am speranţa că în perioada imediat următoare, Fondul Proprietatea va fi listat la bursă. Este una din aşteptările pieţei de capital. Vreau să cred că timpul apariţiei la bursă a Fondului Proprietatea s-a apropiat şi poate imediat după aceste alegeri vom avea şi marea satisfacţie a intrării pe piaţa de capital a Fondului Proprietatea.

În ceea ce mă priveşte, vă asigur că mesajul meu rămâne neschimbat. Faţă de anul trecut am mult mai multă încredere, ca om neimplicat în bursă, în privatizările făcute prin bursă decât în cele făcute cu contracte secrete şi cu clauze îngropate pe vecie în fişetele celor care semnează contractul.

Vă mulţumesc mult şi vă asigur de tot sprijinul meu pentru dezvoltarea pieţei de capital, a Bursei de Valori, de sprijinul meu pentru a atrage tineri şi nu voi conteni să invit tinerii să privească la piaţa de capital nu numai ca o soluţie pentru viitoarele lor investiţii dar şi la piaţa de capital ca o posibilitate de a avea o meserie extrem de agitată, tensionată, frumoasă, plină de satisfacţii şi în care întotdeauna satisfacţia este la un sfert de pas de insatisfacţie. Este un tip de muncă extrem de alertă, munca brokerilor, extrem de responsabilă, o muncă pe care, de regulă, trebuie să o facă oameni care să îndeplinească două condiţii: prima, să fie foarte bine pregătiţi şi a doua, să aibă nervi extraordinari de tari.

Vă doresc succes.”

Participarea preşedintelui României la lansarea volumului Regimul, partidele şi sistemul politic din România", de Cristian Preda şi Sorina Soare
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi, 6 iunie a.c, la Romexpo, la evenimentul de lansare a volumului "Regimul, partidele şi sistemul politic din România", de Cristian Preda şi Sorina Soare, în cadrul „Bookfest – 2008”.

Vă prezentăm integral discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:

„Bună ziua,

Bine v-am găsit. Vă mărturisesc, când am primit invitaţia de la domnul profesor Cristian Preda să particip la lansarea acestei cărţi, m-am bucurat. M-am bucurat pentru că ea conţine o temă de maximă, de majoră actualitate. Am apucat să răsfoiesc cartea înainte de a vorbi despre ea, au vorbit domnul profesor Barbu şi Traian Ungureanu, eu am să încerc să limpezesc, dacă vreţi, unele din tezele, din teoriile pe care Cristi Preda şi partenera dânsului în scrierea acestei cărţi le-au surprins în intenţia de a face o radiografie a regimului politic şi constituţional din România.

Cu certitudine, una din concluziile pe care le tragi citind cartea, fără să ştii nimic despre viaţa politică din România, este legată de ambiguitate, ambiguitatea regimului. Dacă şi ştii sau trăieşti în mijlocul regimului politic şi constituţional din România, poţi să şi exemplifici realităţile ambiguităţii sistemului politic şi constituţional din România.

O declarativă separare a puterilor, este afirmată şi susţinută în articolele Constituţiei atât de ambiguu, încât în viaţa de zi cu zi practic este foarte greu să afirmi, să susţii realitatea separaţiei puternice a puterilor în stat. Nu mai puţin adevărat este că regimul politico-constituţional din România este un regim prea puţin deschis către oameni şi Cristian Preda surprinde acest lucru în cartea sa. Dar aş adauga aici una din marile frământări la nivel european: desprinderea tot mai puternică a popoarelor Europei Unite de politic şi această desprindere este generată, în primul rând, de neparticiparea cetăţenilor la decizie.

Practic, alegerile sunt singurul moment în care cetăţeanul este chemat să se pronunţe, după care este neglijat, este uitat, este abandonat, iar puterea o exercită de multe ori în numele lor şi pentru ei, politicienii. Iată o uriaşă deficienţă a actualei Constituţii şi ea este extrem de bine exemplificată: dacă la articolul 2 din Constituţie se afirmă, fără reţinere, că suveranitatea este a poporului, aceeaşi Constituţie vine şi spune că poporul suveran la referendum dă doar un vot consultativ şi că decizia o iau tot cei din Parlament.

Este inadmisibil, într-o democraţie, care constată că este pe punctul de a fi doar o etichetă pe care scrie „democraţie”, dar ea funcţionează total desprinsă de popor, să nu-i dai şansa acestuia să-şi materializeze voinţa prin referendum. Iar referendumul să devină obligatoriu pentru politicienii care au prin Constituţie obligaţia, menirea, dar şi dreptul de a susţine că îi reprezintă pe cei care i-au ales. Este una deficienţele fundamentale ale Constituţiei noastre şi o afirm, ştiind foarte bine discuţiile din Consiliul European, că trebuie găsite formule pentru ca cetăţenii noştri să participe la decizie şi în intervalul dintre două alegeri. Ori, Constituţia noastră nerecunoscând obligativitatea aplicării de către politicieni a voinţei poporului exprimată prin Constituţie, este o Constituţie care îndepărtează politicul de popor.

Aş mai spune că aceeaşi Constituţie, a noastră, este una care generează crize şi care nu creează instrumente de soluţionare a crizelor. Nu aş vrea ca presa sau cineva de aici, să creadă că am venit la o lansare de carte pentru a critica. Am venit doar pentru a vă spune ce cred. Avem în România un lucru care este inexistent oriunde în Europa civilizată: guvernări „major” minoritare, în timp ce Constituţia nu dă niciun mecanism de soluţionare a crizei. Acest lucru nu este posibil într-o democraţie reală. Democraţia are ca principiu fundamental principiul majorităţii, fie ea şi de 50 la sută plus unu.

Nu poate exista guvernare democratică în interes naţional, când Constituţia nu garantează acest mecanism. Sau poate fi o guvernare netransparentă la fel de toxică pentru democraţie. Românii nu au dreptul să experimenteze în continuare prin Constituţie sau prin suport constituţional exercitarea nedemocratică a puterii, puterea exercitată de o minoritate, în confruntare, de multe ori, cu o populaţie majoritară având alte opţiuni. Nu în ultimul rând, aş spune că avem o Constituţie, care nu obligă partidele să consolideze regimul, ci avem o Constituţie care creează toate condiţiile ca regimul să fie folosit în interesul partidelor. Ori, din acest punct de vedere, cred că suntem la etapa la care trebuie să ţinem cont şi de observaţiile din această carte, radiografie, aş spune, a regimului politic din România.

Este clar, cel puţin pentru mine, aş vrea să fie clar şi pentru foarte mulţi dintre români, că avem o Constituţie din 1991, revizuită în 2003. Aş putea spune că această Constituţie ne-a fost utilă o bună bucată de timp în perioada de tranziţie. Ea a garantat imposibilitatea abandonării democraţiei în favoarea sistemului de dinainte de Revoluţie, a fost foarte bună la vremea ei. Dar în 2003 ar fi trebuit să avem Constituţia modernă care să dea perspectiva României şi nu Constituţia care să reprezinte temerile României.

În acest moment, nemodificarea Constituţiei, neadaptarea ei la realităţile de astăzi şi la realităţile viitoare fac din legea fundamentală a României o frână în evoluţia pozitivă a naţiunii. Am convingerea că toţi vom citi cu plăcere această carte. O recomand fără rezerve politicienilor, celor interesaţi de politică şi vă mărturisec că mă bucură faptul că un consilier prezidenţial şi-a găsit resursele de timp şi dorinţa de a vorbi autorizat despre regimul politic şi constituţional din România.

Felicitări autorilor şi vă mulţumesc dumneavoastră.”

Participare la deschiderea oficială a „Târgului Bursier de Investiţii”


Participare la lansarea volumului "Regimul, partidele şi sistemul politic din România", de Cristian Preda şi Sorina Soare, eveniment care se va desfăşura în cadrul „Bookfest – 2008”

(Galeria Foto - - Autor Sorin Lupsa)

Niciun comentariu: