Validarea alegerii primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean se face în termen de 20 zile de la data desfăşurării alegerilor, iar consiliile locale şi judeţene se constituie în 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, stabileşte o Ordonanţă de Urgenţă aprobată astăzi de Guvern.
Ordonanţa modifică şi completează Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modifică Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale şi Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Conform actului normativ, rezultatul validării sau invalidării alegerii preşedintelui consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă publică.
Hotărârea de validare sau invalidare a preşedintelui consiliului judeţean poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa ierarhic superioară în termen de 2 zile de la aducerea la cunoştinţă publică. Instanţa superioară se pronunţă în termen de 2 zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.
În termen de 2 zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de validare, preşedintele consiliului judeţean care a fost validat depune în faţa preşedintelui tribunalului şi a prefectului, în şedinţă publică, următorul jurământ în limba română: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului …. . Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Preşedintele consiliului judeţean care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă.
Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de 3 zile de la data depunerii jurământului de către preşedintele consiliului judeţean. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către preşedintele consiliului judeţean. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său.
Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 2 zile, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către preşedintele consiliului judeţean, peste alte 2 zile, în aceleaşi condiţii.
În situaţia în care consiliul judeţean nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, preşedintele consiliului judeţean va declara vacante, prin dispoziţie, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, urmând să fie completate cu supleanţi.
Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanţi înscrişi pe listele de candidaţi respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacată de cei în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.
Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de preşedintele consiliului judeţean. Pentru validarea mandatelor, consiliile judeţene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 5 consilieri aleşi.
Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier judeţean şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier judeţean numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului judeţean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.
Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 15 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.
Ordonanţa modifică şi Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent.
Conform procedurilor în vigoare, mandatarul financiar era obligat să depună raportul în termen de 15 zile de la publicarea rezultatului alegerilor.
După expirarea acestui termen, Autoritatea Electorală Permanentă are obligaţie de a publica în 24 de ore în Monitorul Oficial lista celor care au depus acest raport.
OUG modifică şi Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Astfel, în municipiul Bucureşti colegiile uninominale nu trebuie să depăşească limitele administrativ teritoriale dintre cele 6 sectoare.
În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1), lit a (respectiv prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare de 1 deputat la 70.000 de locuitori şi 1 senator la 160.000 de locuitori la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2), prevederile lit. g, urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui judeţ în parte.
În cadrul circumscripţiilor electorale, conform lit. g, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se face în aşa fel încât mărimea acestora calculată în număr de locuitori să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal.
„Modificările erau necesare întrucât preşedintele CJ se alege într-un singur tur de scrutin, uninominal. Totodată, se corelează situaţia post alegeri, când urmează validarea şi constituirea consiliilor locale şi judeţene, validare primarilor şi a preşedinţilor CJ”, a spus secretarul de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Victor Paul Dobre.
Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 28.05.2008
Conform actului normativ, rezultatul validării sau invalidării alegerii preşedintelui consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă publică.
Hotărârea de validare sau invalidare a preşedintelui consiliului judeţean poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa ierarhic superioară în termen de 2 zile de la aducerea la cunoştinţă publică. Instanţa superioară se pronunţă în termen de 2 zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.
În termen de 2 zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de validare, preşedintele consiliului judeţean care a fost validat depune în faţa preşedintelui tribunalului şi a prefectului, în şedinţă publică, următorul jurământ în limba română: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului …. . Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Preşedintele consiliului judeţean care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă.
Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de 3 zile de la data depunerii jurământului de către preşedintele consiliului judeţean. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către preşedintele consiliului judeţean. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său.
Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 2 zile, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către preşedintele consiliului judeţean, peste alte 2 zile, în aceleaşi condiţii.
În situaţia în care consiliul judeţean nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, preşedintele consiliului judeţean va declara vacante, prin dispoziţie, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, urmând să fie completate cu supleanţi.
Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanţi înscrişi pe listele de candidaţi respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.
Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de preşedintele consiliului judeţean. Pentru validarea mandatelor, consiliile judeţene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 5 consilieri aleşi.
Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier judeţean şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier judeţean numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului judeţean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.
Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 15 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.
Ordonanţa modifică şi Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent.
Conform procedurilor în vigoare, mandatarul financiar era obligat să depună raportul în termen de 15 zile de la publicarea rezultatului alegerilor.
După expirarea acestui termen, Autoritatea Electorală Permanentă are obligaţie de a publica în 24 de ore în Monitorul Oficial lista celor care au depus acest raport.
OUG modifică şi Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Astfel, în municipiul Bucureşti colegiile uninominale nu trebuie să depăşească limitele administrativ teritoriale dintre cele 6 sectoare.
În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1), lit a (respectiv prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare de 1 deputat la 70.000 de locuitori şi 1 senator la 160.000 de locuitori la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2), prevederile lit. g, urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui judeţ în parte.
În cadrul circumscripţiilor electorale, conform lit. g, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se face în aşa fel încât mărimea acestora calculată în număr de locuitori să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal.
„Modificările erau necesare întrucât preşedintele CJ se alege într-un singur tur de scrutin, uninominal. Totodată, se corelează situaţia post alegeri, când urmează validarea şi constituirea consiliilor locale şi judeţene, validare primarilor şi a preşedinţilor CJ”, a spus secretarul de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Victor Paul Dobre.
2 comentarii:
Multumesc si aici. Mi-ai dat rezultatele corecte.
Cu plăcere. Voi afişa rezultatele parţiale pe măsură ce vor exista.
Trimiteți un comentariu