Preşedintele Băsescu a participat, la Palatul Şuţu, la vernisajul expoziţiei de documente şi fotografii "1848: proiectul României moderne. Proclamaţia de la Islaz şi Bucureşti".
În discursul rostit, Băsescu a mulţumit Arhivelor Statului pentru că au pus la dispoziţia organizatorilor, pentru expoziţie, Proclamaţia de la Islaz în original. Preşedintele i-a rugat pe ziariştii prezenţi să mediatizeze faptul că documentul este expus, astfel încât românii, în special elevii, să poată să vină şi să îl studieze.
El a spus că acest document este prima Constituţie a românilor, multe dintre drepturile actuale ale acestora avându-şi rădăcina în Proclamaţie.
Traian Băsescu a ţinut să ceară scuze istoticilor pentru formularea "prima Constituţie" legată de Proclamaţie, însă a precizat că, în opinia sa, se poate vorbi despre o primă lege fundamentală în cazul acestui document.
După discurs, şeful statului a vizitat expoziţia, privind minute în şir Proclamaţia de la Islaz şi discutând cu directorul muzeului şi cu academicianul Dan Berindei.
Întrebat de ziarişti ce ar trebui preluat din Proclamaţia de la Islaz în viitoarea Constituţie, Băsescu a răspuns: "Asta cu «miniştrii să răspundă» să fie constituţional, nu protejaţi".
El a menţionat că în Proclamaţie nu se vorbeşte despre imunitate, ci, dimpotrivă, despre responsabilitatea miniştrilor faţă de funcţia publică pe care o îndeplinesc.
Preşedintele Băsescu a reluat ideea, exprimată săptămâna trecută, potrivit căreia actuala Constituţie a fost una "bună pentru tranziţie".
"Din păcate am ratat 2003 pentru ca să o ducem la România viitoare şi să nu o lăsăm la România din tranziţie. Ea a fost bună pentru că a stabilit un echilibru. Limitări în exercitarea de putere, până când am învăţat democraţia, au fost o măsură bună a constituantei, a Parlamentului, a românilor când au aprobat-o prin referendum. Dar, acum, trebuie îndepărtate piedicile care fac ca instuţiile să funcţioneze într-un sistem de blocare. Nu sunt permise blocaje într-o societate care trebuie să rezolve rapid blocajele politice şi să meargă mai departe", a spus Băsescu.
- Independinţa administrativă şi legislativă a popolului romăn, pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad V, şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.
- Egalitatea drepturilor politice.
- Contribuţie generală.
- Adunanţă generală compusă de reprezentanţi ai tutulor stărilor societăţii.
- Domnul responsabil ales pe căte cinci ani şi căutat în toate stările societăţii.
- Împuţinarea listei civile – ardicarea de ori-ce mijloc de corrumpere.
- Responsabilitatea ministrilor şi a tutulor foncţionarilor în foncţia ce ocupă.
- Libertate absolută a tiparului.
- Ori ce recompensă să vie dela Patrie prin representanţii săi, iar nu dela Domn.
- Dreptul fie-căruia judeţ de a’şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Popolului întreg de a’şi alege Domnul.
- Gvardie naţională.
- Emancipaţia mănăstirilor închinate.
- Emancipaţia clăcaşilor ce se fac proprietari prin despăgubire.
- Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.
- Representant al ţărei la Constantinopol dintre Romăni.
- Instrucţie egală şi întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.
- Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţii.
- Desfiiţarea, pedepsei degrădătoare cu bătaiea.
- Desfiinţarea, atât în faptă, cât şi în vorbă, a pedepsei cu moarte.
- Aşezăminte penitenţiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să easă îmbunătăţiţi.
- Emancipaţia Izraeliţilor şi drepturi politice pentru ori-ce compatrioţi de altă credinţă.
- Convocare în dată a unei adunanţe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face constituţia ţărei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Popolul român.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu