IP/08/844
Comisarul Dimas a afirmat: „Omenirea consumă resursele naturale ale planetei într-un ritm alarmant, însă puțini sunt cei conștienți de viteza acestui proces. Producem mai multe deșeuri decât suntem capabili să reciclăm pentru a obține resurse folosibile. Sunt necesare măsuri urgente pentru a sensibiliza publicul larg și factorii politici și pentru a determina astfel o inversare a tendințelor actuale. Săptămâna Verde reprezintă pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE o ocazie neprețuită atât pentru a-și explica inițiativele, cât și pentru a asculta ce au de spus factorii interesați și pentru a învăța din experiența bogată a acestora.”
3 000 - 4 000 de participanți
Săptămâna Verde a ajuns la cea de-a opta ediție, impunându-se ca un forum anual important de promovare a dialogului și schimbului de experiență, cunoștințe și bune practici în materie de mediu. Evenimentul reunește aproximativ 3 000-4 000 de reprezentanți ai diferitelor niveluri guvernamentale, instituții internaționale, întreprinderi, organizații neguvernamentale și comunități științifice și academice. Obiectivul său final este acela de a identifica cele mai eficiente modalități de a proteja și de a ameliora mediul în Europa, în prezent și în viitor. Participarea la Săptămâna Verde este gratuită pentru public.
Tema generală la Săptămâna Verde 2008 este utilizarea durabilă a resurselor, căreia i se subordonează alte patru sub-teme: Resursele și gestionarea deșeurilor, Consumul și producția durabile, Natura și biodiversitatea, precum și Schimbările climatice.
Cele 30 de sesiuni de conferință vor aborda o multitudine de subiecte, de la planurile Comisiei de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră la problemele legate de gestionarea deșeurilor în teritoriile palestiniene ocupate, de la efectele economice ale reducerii biodiversității la aplicarea principiului răspunderii extinse a producătorului, sau de la economisirea apei la avantajele și dezavantajele biocombustibililor.
Printre vorbitori se vor mai număra:
- Janez Podobnik, Ministrul Mediului din Slovenia
- Anders Wijkman, Parlamentar European
- Angela Cropper, Director executiv adjunct în cadrul Programului ONU pentru mediu
- Jacqueline McGlade, Director Executiv în cadrul Agenției Europene de Mediu
- Lorraine Bolsinger, Vicepreședinte General Electric
Toate sesiunile vor fi transmise în direct pe site-ul web dedicat Săptămânii Verzi, la adresa http://ec.europa.eu/environment/greenweek/home.html.
Evenimente paralele: Premiile pentru mediu acordate întreprinderilor și Premiile LIFE
În cadrul unei ceremonii organizate în seara zilei de 3 iunie, Comisarul Dimas va anunța câștigătorii de anul acesta ai Premiilor pentru mediu acordate întreprinderilor, cărora le va înmâna distincții. Premiile constituie o recunoaștere a „celor mai bune dintre cele mai bune” companii care au fost deja distinse cu premii la nivel național. La ediția de anul acesta au fost nominalizate unsprezece companii din șapte state membre, dintr-un total de 125 de companii candidate:
- Premiul pentru management: Terr'Avenir (Franța), The Co-operative Group Ltd (Regatul Unit), TRIIP (Estonia)
- Premiul pentru produse: JCDecaux SA (Franța), Red Eléctrica de España (Spania), ertex-solar GmbH (Austria)
- Premiul pentru procese: CHOREN GmbH (Germania), DHV BV (Țările de Jos), Bayer AG (Germania)
- Premiul pentru cooperare internațională: Windkraft Simonsfeld GmbH (Austria), KIT (Royal Tropical Institute) (Țările de Jos)
Ceremonia va avea loc la sediul Bibliothèque Solvay, Parc Léopold, începând cu ora 18.30. Participarea este posibilă numai pe bază de invitație. Jurnaliștii care doresc să participe sunt rugați să ia legătura cu:
Katarzyna Wolos: +32.2.299.79.81 / Katarzyna.WOLOS@ec.europa.eu
Pentru mai multe informații despre premii și companiile nominalizate sunt disponibile la:
http://ec.europa.eu/environment/awards/index_en.htm
Pe 4 iunie, între orele 14.00 și 16.00, va avea loc decernarea premiilor pentru cele mai bune cinci proiecte LIFE Mediu 2007, iar autorii acestora vor susține scurte prezentări. Proiectele câștigătoare aparțin Suediei, Finlandei, Ungariei, Greciei și Italiei.
IP/08/836
„Milioanele de cetățeni ai UE care pleacă în vara aceasta în vacanță trebuie să rețină doar un singur număr pentru apeluri de urgență: 112”, a declarat Viviane Reding, comisarul UE pentru telecomunicații. „Acum că serviciul 112 este disponibil în toate țările Uniunii Europene, cu o singură excepție, doresc să invit statele membre să facă acest serviciu mai cunoscut și mai eficient. Toți cetățenii UE ar trebui să știe că pot forma 112 pentru a contacta serviciile de urgență. Aș dori să invit în special statele membre care nu au introdus încă un sistem de localizare a apelantului, sistem care ajută serviciile de urgență să localizeze victimele accidentelor, să realizeze acest lucru pentru toate apelurile la 112 cât mai curând cu putință. De asemenea, am încrederea că autoritățile bulgare vor lua rapid măsurile necesare pentru ca, în sfârșit, serviciul 112 să fie disponibil la nivel național.”
În luna februarie a acestui an, în urma unui sondaj de opinie conform căruia doar 22% dintre cetățenii UE știau că, în caz de urgență, pot apela 112 oriunde în Europa, Comisia a solicitat autorităților naționale să îmbunătățească gradul de informare a publicului cu privire la serviciul 112.
Comisia lansează astăzi site-ul web 112 în scopul de a informa cetățenii, înainte de sezonul estival, despre funcționarea serviciului 112 în statele membre. Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, site-ul web compară rezultatele obținute de autoritățile naționale în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor comunitare privind serviciul 112 și pune în evidență cele mai bune practici:
- Soluționarea rapidă a apelurilor: statele membre au comunicat timpii de reacție la apelurile către 112 din momentul stabilirii legăturii. La cel puțin 97% dintre apelurile către 112 se răspunde în 20 de secunde în Republica Cehă, Spania și Regatul Unit, iar la cel puțin 71% dintre aceste apeluri se răspunde în 10 secunde în Țările de Jos și în Finlanda.
- 17 țări au indicat că au capacitatea de a răspunde la apelurile către 112 în alte limbi ale Uniunii Europene decât cea națională sau oficială: centrele de preluare a apelurilor de urgență 112 pot, în mod normal, să prelucreze apeluri în limba engleză în 16 țări (Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Finlanda, Franța, Ungaria, Grecia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Suedia). 7 țări au declarat că centrele lor de preluare a apelurilor pot răspunde în limba unui stat membru învecinat (Bulgaria, Germania, Estonia, Spania, Lituania, Ungaria și Slovenia). Mai multe state membre au luat măsuri speciale pentru ca centrele lor de preluare a apelurilor să poată răspunde și în alte limbi străine, transferând, de exemplu, aceste apeluri către alte centre care dispun de personal cu competențe în acest domeniu (Republica Cehă, Grecia, Slovenia și Spania) sau către servicii de interpretare (Finlanda, Franța, Țările de Jos, Spania, Suedia și Regatul Unit).
- Creșterea gradului de informare a publicului: în 4 țări se difuzează programe de televiziune care promovează serviciul 112 (Cipru, Republica Cehă, Letonia și Suedia). În prezent, Finlanda și România marchează în fiecare an Ziua numărului european 112 la 11 februarie (IP/08/198). Printre alte instrumente utile de promovare se numără panourile de pe autostrăzi (Austria și Ungaria), pliantele distribuite în punctele de peaj (Spania) și mesajele SMS transmise utilizatorilor de telefonie mobilă în sistem roaming (Ungaria).
Site-ul web 112 indică totodată o serie de deficiențe:
- Serviciul 112 nu este încă integral disponibil în Bulgaria, procedura privind încălcarea dreptului comunitar fiind încă în curs de desfășurare. Deși, potrivit informațiilor primite, serviciul 112 este disponibil în regiunea orașului Sofia, el nu poate fi utilizat la nivel național.
- Lipsa unui sistem de localizare a apelantului în cazul apelurilor către serviciul 112 efectuate din rețelele mobile: 6 țări (Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Slovacia) fac, în prezent, obiectul procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar.
- 9 țări nu au furnizat informații despre timpii de reacție la apelurile către serviciul 112 din momentul stabilirii legăturii: Belgia, Franța, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Slovacia.
- 10 țări nu au furnizat informații privind capacitatea centrelor de preluare a apelurilor de urgență 112 de a răspunde în cel puțin o limbă a Uniunii Europene diferită de cea națională sau oficială: Belgia, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România și Slovacia.
Context
Numărul european pentru apeluri de urgență, 112, a fost lansat în 1991 pentru a oferi un serviciu unic pentru apelurile de urgență disponibil în toate statele membre, în plus față de numerele naționale pentru apeluri de urgență, cu scopul de a face serviciile de urgență mai accesibile, în special pentru călători. Din 1998, statele membre sunt obligate, în temeiul normelor comunitare, să garanteze că toți utilizatorii serviciilor de telefonie fixă și mobilă pot apela gratuit la serviciul 112. Din 2003, operatorii de telecomunicații trebuie să furnizeze serviciilor de urgență informații privind localizarea apelantului pentru ca acestea să poată găsi rapid victimele accidentelor. Statele membre trebuie, de asemenea, să asigure o mai bună informare a cetățenilor cu privire la serviciul 112.
Până în prezent, pentru a asigura o implementare eficace a serviciului 112, Comisia a deschis 16 proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva a 15 țări pentru lipsa unui sistem de localizare a apelantului. 6 dintre aceste proceduri au fost închise în urma măsurilor corective întreprinse.
Astăzi, la ora 14:00, comisarul european Viviane Reding și Diana Wallis, vicepreședinte al Parlamentului European, vor inaugura o expoziție privind serviciul 112 la sediul Comisiei din clădirea Berlaymont.
Pentru informații suplimentare:
http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=4150
Pentru informații referitoare la inițiativele Parlamentului European cu privire la serviciul 112:
Anexă:
Serviciul 112 în statele membre
| Fixed and mobile 112 calls possible | Response time of emergency call handler to answer 112 call once connected | Mobile 112 calls possible if no home network available | Foreign EU languages available for 112 calls | Caller location provided (Push = automatically with every call, Pull = on request) & time needed for pull request | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Fixed | Mobile | |||||
| AT | + | Few seconds | + | English | Pull – a few minutes | Pull – a few minutes |
| BE | + | No information | - | No information | Pull – no information on time | Pull – no information on time |
| BG | - (112 not yet available nationwide); infringement procedure pending | 1-5 seconds | + | English, French, German, Romanian | Push (Sofia region only) | Push (Sofia region only) |
| CY | + | No information | - | No information | Pull – 45-75 seconds | Push |
| CZ | + | All calls answered within 20 seconds | + | English, German; calls in other languages can be transferred to other call handlers who speak the language concerned | Pull – average time 3 seconds / max. 7 seconds | Push |
| DK | + | 20-25 seconds | + | English | Push | Push |
| DE | + | 5 seconds to 1 minute | + | English, languages of neighbouring countries in border areas | Pull – 30-60 seconds | Pull – up to 60 minutes |
| EE | + | 10 seconds | + | Finnish, English | Push/ Pull – 23 seconds | Push/ Pull – 23 seconds |
| IE | + | 1 second | + | No information | Push | Pull – no information on time |
| EL | + | 9 seconds | + | English, French; calls in other languages can be transferred to other call handlers who speak the language concerned | Pull – up to 1 minute | Pull – 10-36 minutes |
| ES | + | 97% of calls answered within 20 seconds | + | English, French, German, Portuguese, Italian in some areas; interpretation services and transfers to other call handlers who speak the language concerned available | Push / Pull – 30 seconds | Push / Pull - no information on time |
| FI | + | 71% of calls answered within 10 seconds | + | English, interpretation service available for some other languages (e.g. German and French) | Pull – 3-30 seconds | Pull – 3-30 seconds |
| FR | + | No information | + | English; interpretation service available for other foreign languages | Pull – few seconds | Pull – up to 30 minutes |
| IT | + | No information | Subject to commercial agreement between operators | No information | Pull | Not yet implemented; infringement procedure pending |
| LV | + | 4-5 seconds | No information | No information | Pull – immediate | Pull – 5-10 seconds |
| LT | + | 4-20 seconds | + | Polish, English, German | Pull – up to 1 minute | Not yet implemented; infringement procedure pending |
| LU | + | No information | + | No information | Pull – 1-4 seconds | Push |
| HU | + | 5-10 seconds | + | English, German, languages of neighbouring countries in border areas | Pull – from 30-40 seconds to 3-4 hours | Pull – from 30-40 seconds to 3-4 hours |
| MT | + | No information | + | English | Pull – no information on time | Pull – no information on time |
| NL | + | 90% of calls answered within 10 seconds | + | English, German, interpretation service available for other languages | Push | Not yet implemented; infringement procedure pending |
| PL | + | No information | + | No information | Pull – several minutes | Pull – several minutes; Infringement procedure currently suspended in view of verification |
| PT | + | 6-20 seconds | + | No information | Push | Push |
| RO | + | No information | - | No information | Push | Not yet implemented; infringement procedure pending |
| SI | + | 3-5 seconds | + | English, German, Hungarian, Italian, calls in other languages can be transferred to other call handlers who speak the language concerned | Push / Pull – 15 minutes | Push / Pull – 15 minutes |
| SK | + | No information | + | No information | Pull – 2-3 seconds | Pull – 2-3 seconds; Infringement procedure pending |
| SE | + | 9 seconds | + | English; a new interpretation service launched in 2008 covers 10-15 languages | Push | Pull – up to 12 seconds |
| UK | + | 98% of calls answered within 20 seconds | - | Some emergency call centres can make use of interpretation service to deal with calls in foreign languages | Pull – average less than 0.1 seconds in case of electronic transmission | Pull – average less than 0.1 seconds in case of electronic transmission |
Pascal Lamy: „OMC va trebui să se adapteze unui eventual acord post-Kyoto“
Agenda de Dezvoltare Doha a început în 2001. Este posibil ca aceasta să se apropie de final? Cum ar afecta încheierea acesteia preţurile alimentare, sărăcia din lume, schimbarea climatică şi presiunea asupra resurselor? Directorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Pascal Lamy, a fost la Parlamentul European pe 29 mai pentru a vorbi despre relaţia dintre comerţ şi aceste provocări. Domnul Lamy ne-a acordat un interviu în exclusivitate.
Cum pot influenţa negocierile în curs de la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) creşterea preţurilor alimentare şi criza pe care o provoacă acestea?Criza alimentară are cauze foarte diferite. Principala cauză este sărăcia - lucru care din păcate nu este nou. Preţurile mai mari o fac şi mai dificilă.
Ce poate face Organizaţia Mondială a Comerţului este să ajusteze mai bine cererea - care este mai mare decât înainte, în special în ceea ce priveşte cerealele - la ofertă - adică posibilitatea ţărilor, în special a celor în curs de dezvoltare, de a creşte producţia de hrană. Cureaua de transmisie între cele două este comerţul.
Evident, trebuie ca ţările bogate să înţeleagă că subvenţiile pe care le oferă distrug sistemul de producţie în anumite ţări din lumea a treia. Acest lucru se ştia de mult timp şi acum, într-un moment important pentru negociere, revine la ordinea zilei din cauza crizei.
Problema accesului la resursele naturale intensifică tensiunile internaţionale (de exemplu influenţa Chinei în Africa, problema apei în Orientul Mijlociu). Cum poate contribui Organizaţia Mondială a Comerţului la echilibrarea accesului la resurse, care sunt din ce în ce mai rare?
Putem face acest lucru în mai multe feluri. De fapt, chiar încercăm să îl facem, acesta făcând parte din obiectivele cartei Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care datează din 1994. Deschiderea schimburilor se face în serviciul dezvoltării durabile.
Prima modalitate este: „mai degrabă mai mult comerţ decât mai puţin“. Dacă egiptenii ar fi fost nevoiţi să producă toate cerealele pe care le consumă - şi care acum sunt foarte scumpe - n-ar mai fi existat nici o picătură de apă în Nil. Deci, comerţul, din când în când, este un mijloc de a face apel la resursele naturale, acolo unde acestea sunt disponibile.
În plus, din punct de vedere al tarifelor, putem favoriza bunurile ecologice, adică să deschidem mai mult piaţa către acestea. Sunt multe ţări din lumea a treia care acum au posibilităţi de acest gen.
În sfârşit, putem sprijini un acord care, sper, va reveni post-Kyoto legat de schimbările climatice. Acestea nu sunt lucruri care se negociază la Organizaţia Mondială a Comerţului… Dar este evident că în ziua în care va exista un acord post-Kyoto - şi care va fi mai extins şi mai drastic decât cel de la Kyoto - va trebui să ne ajustăm la acesta. Şi cum aceiaşi membri negociază regulile de combatere a schimbării climatice şi cele ale comerţului, nu ar trebui să existe probleme majore…
Deci creşterea comerţului nu înseamnă neapărat creşterea presiunilor asupra resurselor naturale?
În unele cazuri nu! Să luăm exemplul „foodmiles“ [distanţa pe care o parcurge hrana de la câmp în farfurie n.r.], care explică faptul că trandafirii din Kenya în Europa nu sunt buni pentru mediul înconjurător deoarece sunt transportaţi cu avionul. S-a făcut un calcul, Parlamentul European l-a făcut el însuşi, şi trandafirii din Kenya sunt mai benefici pentru mediu decât cei crescuţi în seră în orice stat membru UE. Prin urmare nu trebuie să credem întotdeauna în aparenţe ci să facem calcule.
Sunt cazuri în care, dacă preţul energiei nu este la nivelul cel bun din punct de vedere al schimbării climatice, şi comerţul lasă o amprentă negativă asupra mediului. Dar sunt cazuri în care amprenta este mai bună dacă facem comerţ!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu