"Cred că lucrul cel mai important este creşterea nivelului de conştientizare asupra importanţei portofoliului multilingvismului. În momentul de faţă, portofoliul nu mai este văzut doar ca o activitate legată de clasicele acţiuni de interpretare, traducere şi publicaţii oficiale, ci e o chestiune mult mai largă, o politică transversală cu o puternică încărcătură politică, dar şi cu foarte multe legături cu politici cheie ale Uniunii Europene", a declarat Leonard Orban.
Comisarul european a anunţat că în foarte scurt timp va fi adoptată Strategia europeană privind multilingvismul.
"Această strategie va avea câteva mesaje importante, care sunt eminamente politice, nu tehnice. Un mesaj va fi că există o diversitate lingvistică în Uniunea Europeană, iar această diversitate nu numai că este o valoare deja recunoscută, dar trebuie şi soluţii pentru ca ea să fie valorificată la maximum. Există o bogăţie pe care o avem, dar o bogăţie pe care trebuie s-o exploatăm", a spus Orban.
Cel de-al doilea mesaj pe care strategia îşi propune să îl transmită este acela că "multilingvismul se doreşte a fi o politică menită să unească cetăţenii Uniunii Europene, să unească membrii comunităţilor şi statelor membre, şi nu să dividă". "Este o politică de răspuns la încercări de separatism, de intoleranţă, de xenofobie. E un lucru extrem de important", a spus Orban, care a precizat că astfel se explică şi anumite poziţii luate în trecut.
"În momentul în care a existat o încercare la nivelul PE de a promova ideea separării Universităţii Babeş-Bolyai, am fost categoric contra acestui demers, subliniind foarte clar că, în momentul în care există o universitate multingvă, cel mai prost mesaj pe care l-am putea trimite este să spargem această universitate, s-o separăm şi să arătăm că de fapt nu putem sta împreună. Şi acesta este mesajul fundamental pe care îl va arăta strategia", a spus comisarul european.
"Noi, la nivelul Uniunii Europene, încurajăm această diversitate lingvistică, încurajăm limbile regionale, limbile minoritare. Dar această încurajare, inclusiv sprijinul financiar, poate fi făcută în condiţiile în care demersurile conduc la mai multă înţelegere, toleranţă, dialog şi nu la separare", a spus Orban.
Întrebat dacă a existat la nivelul cetăţeanului o îmbunătăţire a percepţiei avantajelor pe care le reprezintă multilingvismul, Orban a spus: "Constatăm o îmbunătăţire importantă la nivelul cetăţenilor UE nu numai în ceea ce priveşte capacitatea lor de a vorbi mai multe limbi străine ci, mai mult decât atât: prin învăţarea de limbi străine există o deschidere de noi orizonturi, o posibilitate de a creşte mobilitatea lor, dar inclusiv o anumită abordare ce ţine de capacităţi interculturale, de capacitatea de a dialoga şi de a-i înţelege pe ceilalţi".
"Pe de altă parte, mai există destule puncte în Uniunea Europeană unde limbile sunt utilizate ca arme politice", a spus Orban, care nu a oferit exemple.
Comisarul european a ţinut să sublinieze în acest context semnificaţia dialogului intercultural, care va fi necesar "de acum înainte, pentru consolidarea UE", unde apar atât probleme legate de afluxul de lucrători din unele state membre, dar există şi din ce în ce mai multe persoane din ţările din afara UE, ale căror dificultăţi de integrare sunt tot mai mari.
Orban: România are o problemă de imagine în statele UE
Întrebat cum s-a modificat percepţia asupra României la Bruxelles, în contextul tuturor factorilor apăruţi, de la problema românilor din Italia la recomandarea privind deficitul bugetar şi mecanismul de verificare şi cooperare în domeniul justiţiei, Orban a răspuns: "Sunt lucruri absolut normale, care intră într-o logică a relaţiilor dintre statele membre şi Comisia Europeană".
Referindu-se la recomandarea CE privind ceea ce ar trebui să facă România în privinţa programului de convergenţă, Orban a spus că este vorba despre o "procedură nouă, introdusă recent, în baza căreia CE poate să formuleze recomandări statelor membre cu privire la politicile pe care trebuie să le ia nu numai ca să se încadreze în deficitul de trei la sută, dar şi pentru calitatea politicilor economice".
Orban a spus că numărul de proceduri de încălcare a Tratatului lansate împotriva României este relativ mic, inclusiv comparativ cu celelalte noi state membre.
"Acest lucru arată că în general legislaţia comunitară nu numai a fost bine preluată în legislaţia românească, dar inclusiv se aplică. Ceea ce este un semnal încurajator. Sigur, mai sunt câteva probleme", a spus Orban. El s-a referit în acest context la "o problemă de imagine existentă mai puţin la nivel comunitar şi mai mult la nivelul statelor membre".
"O problemă legată de dificultăţi pe care unii dintre românii aflaţi în statele membre le-au creat în respectivele ţări - şi vorbim de multe state membre. E o problemă serioasă, e o problemă de imagine, dar ca orice problemă de imagine se poate răsfrânge într-o anumită măsură inclusiv asupra unor decizii politice care se iau în unele state membre", a spus Orban.
Comisarul a ţinut să sublinieze că nu se referă doar la Italia. "E o problemă de imagine în multe state membre. Am vizitat recent câteva din statele nordice şi, dincolo de interviuri legate de multilingvism, de diferitele afaceri europene, am fost de multe ori întrebat de problema românilor care cerşesc în diferite capitale europene", a spus el.
"Am fost frapat de un anumit deficit de imagine serios pe care România îl are în statele membre sau cel puţin la nivelul unor actori mass-media", a adăugat Orban.
El a spus că acest factor are potenţial de influenţare a deciziei politice. "După părerea mea poate să influenţeze. Nu pot să confirm sau să infirm, dar, pe de altă parte, printr-un simplu proces de gândire pot să vă spun că ar putea influenţa. Pentru că un anumit comportament al unor români aflaţi în anumite ţări membre influenţează şi creează nemulţumiri la nivelul populaţiei. Populaţia de cele mai multe ori se adresează politicienilor", a adăugat Orban, apreciind că este o problemă mult mai serioasă decât pare la prima vedere.
Întrebat cum poate fi gestionată această problemă şi de către cine, Orban a spus: "O mare parte a acţiunii trebuie să aparţină autorităţilor române. Şi nu mă refer numai la Guvern, ci la autorităţi, la societatea românească".
"Dar sunt probleme complicate, la care doar eforturile autorităţilor române nu sunt suficiente. Mă refer la chestiunea integrării persoanelor aparţinând comunităţii roma. Aici eforturile naţionale şi locale trebuie combinate cu eforturi care se fac la nivel comunitar. Deci eu aş vedea un mix de acţiuni atât la nivel naţional şi care să vizeze în fgeneral societatea românească, şi nivelul comunitar", a spus Orban.
El a apreciat, ca sfat şi părere personală, că problema imaginii este una foarte serioasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu