Blogul ratiunii, un site de (dez)informare politica si culturala: Preşedintele României

Cerere de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului

Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut miercuri, 4 iunie a.c., Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul 2 din Constituţia României, reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Prin articolul I punctul 2 al legii trimise spre promulgare se introduc noi alineate la articolul 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008, care prevăd posibilitatea confirmării în rezidenţiat a celor care au promovat concursul pentru ocuparea posturilor de preparator sau asistent universitar, dacă au obţinut la concursul de rezidenţiat unui punctaj echivalent notei 5.

Aceste concursuri - cel de rezidenţiat şi cel de preparator sau asistent universitar – sunt organizate de instituţii distincte, după proceduri diferite. Mai mult, condiţiile de participare, punctajul minim de promovare, dar şi validarea rezultatelor se realizează în moduri diferite.

În cererea de reexaminare, preşedintele Băsescu arată că prin această modificare „preparatorii sau asistenţii universitari, deşi pot obţine la examen un punctaj mai mic decât punctajul minim de promovare a examenului de rezidenţiat dobândesc statutul de medic rezident”, reamintind că în anul 2007, pentru „specialităţile medicale şi chirurgie”, punctajul maxim a fost de 923 puncte, iar punctajul de promovare a examenului de rezidenţiat a fost de 599 puncte. „Prin validarea rezultatelor fiecărui concurs în parte, candidaţii dobândesc statute diferite şi, implicit, drepturi diferite”, atenţionează şeful statului .

Preşedintele României remarcă faptul că echivalarea rezultatelor celor două concursuri conduce la apariţia subiectivismului în obţinerea statutului de medic rezident pentru anumite categorii de persoane. De aceea, preşedintele Băsescu solicită Parlamentului ca „dispoziţia referitoare la echivalarea celor două concursuri să fie elimitată. Cine doreşte să aibă o carieră universitară să susţină un examen organizat de universitatea respectivă după procedurile legale în vigoare, iar cine doreşte să devină medic rezident să susţină examenul de rezidenţiat organizat la nivel naţional după reguli stabilite exclusiv pentru acest tip de concurs”.

Totodată, preşedintele Băsescu subliniază că legea foloseşte concepte diferite, iar faptul că acestea nu sunt clar definite poate avea consecinţe: „în lipsă de uniformitate şi definire clară, pot conduce la apariţia unor noi subiecte de drept”. Preşedintele României afirmă în cererea trimisă Parlamentului că „prin articolul I punctul 5, dispoziţiile articolului 8 alineat 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 au fost modificate în sensul înlocuirii sintagmei „centre universitare” cu „unităţi cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi de farmacie acreditate şi evaluate cu grad ridicat de încredere”.

„Modificarea articolului 8 nu este corelată cu dispoziţiile cuprinse în articolul 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 care fac trimitere la centrele universitare expres enumerate, creându-se în acest fel noi posibilităţi de interpretare subiectivă a prevederilor legale”, precizează şeful statului în cererea de reexaminare.

Preşedintele României atrage atenţia că „potrivit normelor de tehnică legislativă, atunci când se utilizează un termen care nu îşi găseşte corespondent în legislaţie, înţelesul specific al acestuia trebuie definit” şi că aceste norme „instituie, pentru asigurarea unităţii de terminologie, obligativitatea integrării armonioase a modificărilor legislative intervenite”. Preşedintele a solicitat Parlamentului, având în vedere competenţa legislativă exclusivă, să pună de acord dispoziţiile art. 8 cu cele ale art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, precum şi cu cele menţionate mai sus.

Vizite de rămas bun

Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a primit astăzi, 5 iunie a.c., la Palatul Cotroceni, pe ambasadorii Republicii Ungare, Republicii Bulgaria şi Irlandei, János Terényi, Konstantin Andreev şi, respectiv, Padraic Cradock, cu prilejul încheierii misiunilor oficiale ale acestora în România.

În cadrul discuţiilor cu ambasadorul ungar, şeful statului a remarcat contribuţia acestuia la dezvoltarea raporturilor bilaterale şi a adresat mulţumiri autorităţilor de la Budapesta pentru sprijinirea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană, fiind reamintit în context că Ungaria a fost cel de-al doilea stat membru care a ratificat Tratatul de Aderare. Discuţiile s-au axat şi pe contribuţia minorităţii maghiare la viaţa politică din România, preşedintele Băsescu a subliniat importanţa pe care o acordă creşterii în mod unitar, la scara întregii administraţii româneşti, a nivelului de descentralizare a atribuţiilor administrative la nivel local.

Discuţiile cu ambasadorul bulgar i-au permis şefului statului să evalueze raporturile bilaterale şi să sublinieze rolul semnificativ al acestuia în intensificarea şi diversificarea cooperării româno-bulgare. Preşedintele Traian Băsescu a formulat aprecieri la adresa ambasadorului Andreev pentru maniera în care a fructificat, în interesul relaţiilor bilaterale, oportunitatea demersului comun, al României şi Bulgariei, de aderare la Uniunea Europeană. Au fost abordate două teme pe care executivele celor două ţări le au în vedere în contextul dezvoltării agendei politice a Uniunii Europene, respectiv cooperarea în regiunea Mării Negre şi rolul Dunării ca şi canal de transport nepoluant.

De asemenea, preşedintele României a mulţumit ambasadorului Irlandei pentru contribuţia sa la intensificarea relaţiilor bilaterale. A fost exprimată încrederea comună că prezenţa României în Uniunea Europeană va stimula interesul ambelor ţări pentru dezvoltarea agendei bilaterale, mai ales cu privire la cooperarea economică.

Participare la şedinţa de constituire a Comisiei de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi, 5 iunie a.c. la şedinţa de constituire a Comisiei de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc.

În alocuţiunea de început a şedinţei de constituire a Comisiei de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc, şeful statului a arătat că este „de mare importanţă ca un grup de specialişti neutri să privească puţin în Constituţia României, aş spune în regimul politic din România aşa cum el este înfăţişat de Constituţie. Şi m-ar interesa punctul de vedere al unor specialişti de talia dumneavoastră cu privire la ceea ce ar trebui revizuit în Constituţie, în aşa fel încât statul să fie funcţional.

Mai mult decât atât, dincolo de funcţionalitatea instituţiilor, de posibilităţile de deblocare a crizelor, ar fi de mare interes pentru mine un punct de vedere al dumneavoastră cu privire la împărţirea administrativă a ţării, pe care, nu vă ascund, personal o consider depăşită. Împărţirea pe judeţe nu permite dezvoltările regionale, nu permite o viziune regională în ceea ce priveşte chiar investirea banilor de la Uniunea Europeană.

Am convingerea că cei care vă aflaţi aici, despre mulţi dintre dumneavoastră, fac o paranteză, ştiu că aveţi multe lucrări, unele le-am şi citit, legate de Constituţie, lucrări destul de critice uneori, personal consider că România are nevoie de modernizarea statului, modernizare care nu poate veni decât din modernizarea propriei Constituţii.

Nu discutăm despre posibilitatea să scriem o Constituţie, nu este treaba mea şi nici a unei comisii, este treaba Parlamentului, dar m-ar interesa ca într-un timp rezonabil să avem un document care pe de-o parte să constate şi să vă asumaţi ca specialişti, ca tehnicieni, ca oameni de drept, din punct de vedere tehnic, critici asupra deficienţelor Consituţiei şi poate într-o lucrare, alături de partea critică, şi soluţii, nu trebuie să fie una singură, ci mai multe. Cred că ar fi de mare interes în primul rand o dezbatere publică, în al doilea rand un material ştiinţific care să poată fi pus la dispoziţia Parlamentului.

Cam aceasta este intenţia pe care eu o am şi v-aş mulţumi dacă aţi accepta să lucraţi la această temă şi cred că ar fi extrem de utilă nu numai mie, nu numai politicienilor, ci chiar românilor. Este clar că aceşti ultimi trei ani au arătat deficienţe consistente ale Constituţiei şi o lucrare de analiză a regimului politic din România, făcută într-o asemenea echipă, cred ar fi de interes public deosebit”, a concluzionat preşedintele Traian Băsescu.

Comisia beneficiază de un Consiliu stiintific onorific care include personalităţi recunoscute ale mediului intelectual şi universitar. Acest Consiliu este alcătuit din doi membri: Mattei Dogan, savant francez de origine română şi Aurelian Crăiuţu, profesor la Universitatea Indiana.

Comisia de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc condusa de Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti este alcatuita din urmatorii membri: Marius Bălan, lector doctor, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, Radu Carp, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, Dacian Dragoş, conferentiar si prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicarii de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, Manuel Guţan, conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, Iulia Motoc, profesor la Universitatea din Bucureşti, membră a United Nations Human Rights Committee, Elena Simina Tănăsescu, profesor si prodecan la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, Veress Emöd, doctor în drept la Universitatea din Pecs, Ungaria si Constantin Valentin, profesor la Facultatea de Drept, Universitatea de Vest.