IP/08/948
Bruxelles, 17 iunie 2008
Comisia a adoptat astăzi o Comunicare privind „O politică comună de imigrare pentru Europa: principii, acțiuni și instrumente” și un Plan strategic intitulat „Azilul – o abordare integrată a protecției în cadrul UE”. Comunicarea prezintă zece principii comune care vor sta la baza politicii comune de imigrare, grupate în jurul a trei componente esențiale ale politicilor UE: prosperitate, solidaritate și securitate. Planul strategic în materie de azil prevede arhitectura celei de-a doua faze a Sistemului european comun de azil. Ambele documente abordează aspectele nerealizate încă ale programului de la Haga în materie de imigrare și azil. Acestea ar trebui aprobate de Consiliul European din 15 octombrie 2008 și vor alimenta, în cursul anului 2009, un nou program pe cinci ani în domeniul justiției, libertății și securității.
Domnul José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Pachetul privind migrația adoptat astăzi demonstrează că avem nevoie de o nouă abordare în ceea ce privește imigrarea și azilul. Imigrarea contribuie la performanța economică a Europei, însă acest potențial nu poate fi valorificat decât dacă se reușește integrarea imigranților și dacă se recunosc îngrijorările populației în legătură cu imigrarea ilegală. Europa are nevoie de o viziune comună asupra acestei politici, care să se fundamenteze pe realizările trecute și care să aibă drept obiectiv furnizarea unui cadru mai coerent și mai integrat pentru acțiunea viitoare a statelor membre și a Uniunii Europene. Lucrând împreună la cele zece principii pentru a gestiona mai bine imigrarea și pentru a consolida standardele de protecție a solicitanților de azil, vom aduce îmbunătățire concrete în aceste domenii cruciale.”
Vicepreședintele Jacques Barrot, comisarul responsabil pentru libertate, securitate și justiție, a făcut următoarea declarație referitor la comunicarea privind imigrarea: „Imigrarea reprezintă o oportunitate și o provocare pentru UE: dacă este bine gestionată, aceasta constituie o bogăție pentru societățile și economiile noastre. Într-o Europă fără frontiere interne, statele membre și UE trebuie să acționeze pe baza unei viziuni comune. Aceasta este o premisă pentru gestionarea migrației legale și a integrării, precum și pentru combaterea imigrării ilegale, protejând în același timp valorile universale precum protecția refugiaților, respectul pentru demnitatea umană și toleranța.”
În ceea ce privește Planul strategic în materie de azil, domnul vicepreședinte a adăugat: „Odată cu acest plan strategic, Comisia lansează a doua fază a Sistemului european comun de azil, care are drept obiective principale menținerea și consolidarea tradiției de ajutor umanitar și de protecție a Uniunii, cât și stabilirea de condiții de veritabilă egalitate în materie de protecție pe întreg teritoriul UE. Aceasta înseamnă că va trebui să ameliorăm standardele legislative comune, să îmbunătățim calitatea procesului decizional prin sprijinirea cooperării practice între administrațiile naționale responsabile cu azilul și să promovăm o mai mare solidaritate între statele membre, precum și între UE și țările terțe, în ceea ce privește primirea fluxurilor de refugiați.”
Principii comune pentru Europa în materie de imigrare
Comunicarea privind „O politică comună de imigrare: principii, acțiuni și instrumente”, adoptată astăzi de Comisie, prezintă punctul de vedere al Comisiei privind modul de dezvoltare în continuare a politicii europene comune de imigrare și invită Consiliul European să adopte cele zece principii comune propuse în comunicare, alături de o selecție de acțiuni concrete.
Cele zece principii comune au la bază reperele stabilite de Consiliul European de la Tampere din 1999, Programul de la Haga din 2004 și Abordarea globală a migrației lansată în 2005. Fiecare dintre acestea este concretizat printr-o listă ne-exhaustivă de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare fie de statele membre, fie la nivelul UE. Aceste principii acoperă spectrul larg al politicilor de imigrare și sunt grupate pe următoarele titluri:
* Prosperitate și imigrare: 1 – Reguli clare și condiții de egalitate; 2 – Corelarea calificărilor și a nevoilor; 3 – Integrarea este cheia pentru o imigrare reușită.
* Solidaritate și imigrare: 4 – Transparență, încredere și cooperare; 5 – Folosirea eficientă și coerentă a mijloacelor disponibile; 6 – Parteneriatul cu țările terțe.
* Securitate și imigrare: 7 – O politică în domeniul vizelor care este în interesul Europei; 8 – Gestionarea integrată a frontierelor; 9 – Accelerarea luptei împotriva imigrării ilegale și zero toleranță pentru traficul de persoane; 10 – Politici de repatriere eficace și viabile.
Politica comună de imigrare va fi realizată în cadrul unui parteneriat între statele membre și instituțiile UE și va fi urmărită în mod periodic printr-un nou sistem de monitorizare și evaluare, care include o evaluare anuală și recomandări din partea Consiliului European de primăvară pe baza unui raport al Comisiei privind situația în materie de imigrare la nivel european și național.
Planul strategic în materie de azil
În paralel, însă într-un document separat care reflectă caracterul specific al aspectelor legate de azil, astăzi Comisia adoptă de asemenea un plan strategic în materie de azil care enumeră măsurile pe care aceasta intenționează să le propună pentru a finaliza a două fază a Sistemului european comun de azil. În prima fază a Sistemului european comun de azil (1999-2004) a fost adoptat un număr important de instrumente legale de stabilire a unor standarde comune minime în domenii precum condițiile de primire a solicitanților de azil, procedurile de acordare a azilului și cerințele pentru a putea fi considerat persoană care necesită protecție internațională, precum și normele pentru identificarea statelor membre responsabile de soluționarea solicitărilor de azil (așa-numitul sistem de la Dublin).
Planul strategic propune îmbunătățirea definirii la nivelul UE a standardelor de protecție în vederea realizării obiectivelor ambițioase prevăzute de Programul de la Haga, prin modificarea instrumentelor legale existente. În același timp, planul strategic recunoaște faptul că convergența juridică trebuie însoțită de mecanisme adecvate de cooperare practică (schimbul de informații și de cele mai bune practici, formări comune etc.) pentru a realiza convergența deciziilor privind azilul și, prin urmare, egalitatea protecției pe întregul teritoriu al UE. Se va înființa Biroul European de Sprijin pentru Azil în vederea coordonării activităților de cooperare practică. De asemenea, planul strategic prezintă mai multe instrumente pentru a promova solidaritatea față de statele membre care se confruntă cu o presiune puternică asupra propriilor sisteme de azil. În sfârșit, planul prezintă idei pentru sprijinirea țărilor terțe care găzduiesc un număr mare de refugiați, prin instituirea, inter alia, a unui sistem UE de reinstalare și prin extinderea programelor de protecție regională existente.
Pentru informații suplimentare referitoare la Comunicarea privind imigrarea și la Planul strategic în materie de azil, puteți consulta documentele conexe MEMO/08/402, 403 și 404.
6 comentarii:
Miercuri 18 iunie a.c. Parlamentul European a adoptat o lege privind atitudinea pe care trebuie sa o adopte tarile membre U.E. fata de imigrantii ilegali. In aceasta lege se prevede o procedura in doua trepte prin care aceste persoane pot fi expulzate dintr-o tara membra a U.E.:
- se acorda un termen de 7-30 de zile in care persoana prinsa in ilegalitate sa poata parasi de buna voie spatiul U.E.
- daca aceasta nu accepta, ea este inchisa pe o perioada de 6 luni, car poate fi insa prelungita pana la 18 luni, daca persoana respectiva are un antecedent penal sau se dovedeste necooperativa cu autoritatile. Apoi ea este expulzata in tara de origine.
Dupa expulzare, este interzisa pe timp de 5 ani intrarea persoanei respective pe teritoriul oricarei tari membre U.E.
Legea a fost adoptata cu 369 voturi (crestini-democrati, conservatori, liberali si o parte din socialisti), impotriva ei votand 197 deputati (ecologisti si comunisti). Au fost 106 abtineri.
In principiu legea ii vizeaza pe unii cetateni din tarile africane, ce incearca sa ajunga fie in insulele Canare (Spania) fie in insula Lampedusa (Italia) pentru a gasi de lucru. Pentru Romania s-ar pune insa problema cetatenilor din Rep. Moldova, care ar incerca sa intre si sa ramana ilegal pe teritoriul Romaniei. Trebuie si ei inchisi si apoi expulzati, asa cum prevede legea adoptata acum in P.E.? I-am ridicat aceasta problema d-nei Corina Cretu pe blogul dansei.
Dacă apare cuvântul "ilegal", se mai pune problema încălcării legii. Nu cred că ar fi o mare problemă ca un cetăţean din Republica Moldova să primească în ţara noastră toate bunele auspicii de şedere legală. De ce trebuie să stea ilegal?
Sunt cca. 8 milioane persoane in situatie fara documente legale in spatiul tarilor U.E. Dintre acestea in primele 6 luni ale anului au fost retinute de politie cca. 200.000 persoane, din care au fost expulzate cca. 90.000. Va recomand sa cititi pe blogul meu articolul : Despre "drepturile omului" : vorbe si fapte
Nu vă ştiu adresa de blog.
Sute de mii, zeci de mii... atunci când o persoană încalcă legea ea trebuie să se supună rigorilor legii. Fără acest principiu legea devine ceva caduc. Şederea ilegală trebuie pedepsită, nu încape discuţie. Se poate lucra însă la o modalitate ca şederea să devină legală. Şi pentru ca această "intrare în legalitate" să nu se facă haotic, UE gândeşte soluţii globale.
Adresa mea de blog : nraducanu.wordpress.com
Dar multe articole le republic si pe blogul: sorinplaton.wordpress.com
oferit cu amabilitate de dl. dr.Platon (Cluj-Napoca)
Am citit articolul specificat şi am găsit cam acelaşi lucru cu ceea ce aţi spus. Da, problema cetăţenilor moldoveni care ar putea fi trataţi drept ilegali este o chestiune ce trebuie studiată. Nu văd care ar fi problema eliberării unei vize de şedere pe teritoriul României. Ei oricum au nevoie de o viză de intrare în Spaţiul Schengen. Cum România nu face încă parte din acest spaţiu, intrarea în Spaţiul Schengen este controlată. Chiar nu văd problema cu cetăţenii moldoveni. Dacă România ar fi în Spaţiul Schengen, nu ar exista acel control la graniţă între noi şi celelalte 24 de ţări (sau 29 dacă privim în viitor). Atunci acea viză de şedere nu va mai putea fi acordată pe teritoriu românesc ci pentru întreg spaţiul european, viza s-ar putea obţine după condiţii europene şi pentru cetăţenii moldoveni. Asta este până la urmă. Sunt convins că se pot îndulci condiţiile uzând de concepte ca "mic trafic de frontieră".
Trimiteți un comentariu