PSD-ul încă mai vălureşte după pietroiul aruncat în mijlocul lacului electoral

---

Cluj:Conducerile mai multor organizaţii PSD demisionează în bloc

Birourile Executive ale PSD Cluj-Napoca şi Turda, în frunte cu preşedinţii Remus Lăpuşan şi Ucu Faur, au demisionat în bloc, ca urmare a rezultatelor obţinute de aceste filiale la alegerile locale.

În cadrul şedinţei Biroului Permanent Judeţean al PSD Cluj, desfăşurată sâmbătă, şi-au mai prezentat demisiile presedintele PSD Câmpia Turzii, precum şi preşedintele PSD Huedin, Ioan Bota.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, duminică, de PSD Cluj, o comisie internă va analiza cauzele acestor rezultate şi va propune soluţii pentru perioada următoare.

Biroul Permanent Judeţean al PSD Cluj a decis continuarea analizei pentru zonele rurale, urmând să fie propusă reorganizarea filialelor PSD care au obţinut rezultate slabe la alegerile locale.

"În termen de şapte zile se vor prezenta proiecte de relansare şi se vor stabili datele pentru organizarea de şedinţe ale Consiliilor municipale şi orăşeneşti ale organizaţiilor vizate. În următoarele două săptămâni se va realiza o strategie pentru relansarea activităţii organizaţiilor PSD din judeţul Cluj în direcţia optimizării funcţionale, a recrutării de cadre şi simpatizanţi, precum şi de compatibilizare a mesajelor cu aşteptările electoratului clujean”, se arată în documentul citat.

Biroul a decis şi responsabilii cu restructurarea organizaţiilor respective, aceştia fiind Vasile Dâncu, pentru PSD Cluj-Napoca, Vasile Soporan, PSD Câmpia Turzii, Iosif Zăgrean, pentru Turda şi Valentin Cuibus, pentru Huedin.

“Biroul Permanent Judeţean a apreciat ca responsabile deciziile de asumare a responsabilitatii şi deosebit de pertinente primele analizele prezentate de către organizaţiile municipale şi orăşeneşti ale PSD care au obtinut rezultate mult sub standardele de performanta autoasumate”, se mai arată în comunicatul PSD Cluj.

PSD Cluj-Napoca a obţinut la locale doar trei consilieri locali, iar Remus Lăpuşan, candidatul la Primăria Cluj-Napoca, a obţinut 5,4% din voturi.

Vanghelie: PSD îl va vota pe Murgeanu pentru un post de viceprimar al Capitalei

Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, a declarat, într-o emisiune la Realitatea TV, că propunerea PSD pentru postul de viceprimar al Capitalei va fi Bogdan Georgescu, anunţând în acelaşi timp că social-democraţii îl vor vota şi pe Răzvan Murgeanu de la PDL pentru celălalt post de viceprimar.

Vanghelie a spus că Georgescu, liderul de la tineret al filialei, este potrivit pentru acest post fiind licenţiat în economie şi având câţiva ani experienţă în administraţie.

Liderul PSD Bucureşti a mai anunţat că reprezentanţii partidului în CGMB îl vor vota pe democrat-liberalul Răzvan Murgeanu, arătând că este normal ca partidul cu cele mai multe mandate să obţină acest post. Vanghelie a spus că Murgeanu s-a implicat în activitatea Primăriei şi că nu este un apropiat al lui Adriean Videanu.

"Ni se pare o chestie de fair-play să-l votăm pe Murgeanu", a arătat Vanghelie.

Totodată, el a sugerat că partidul său, fiind clasat al doilea în Consiliu, ar avea dreptul la celălalt post de viceprimar.

Marian Vanghelie a reiterat că PSD îl va sprijini pe Sorin Oprescu în Consiliu. "Va avea susţinerea mea, a consiliului şi a PSD Bucureşti pentru toate proiectele constructive. O fac în primul rând pentru cetăţeni", a declarat el.

Noul CGMB are în componenţă 55 de consilieri, din care 24 de la PDL, 16 de la PSD, opt de la PNL, patru de la PNG şi trei de la PRM.

PDL şi PNG, care împreună au 28 de consilieri, au anunţat deja că au ajuns la un acord pentru formarea majorităţii în CGMB şi pentru desemnarea celor doi viceprimari - unul de la PDL, iar celălalt de la PNG.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi-a început, vineri, activitatea la Primăria Capitalei, unde a avut o discuţie cu fostul primar Adriean Videanu, care îl aştepta pentru predarea biroului.

"I-am sugerat lui Adriean Videanu că poate ar fi mai corect ca al doilea viceprimar să fie din zona liberală. Aşa e mai corect, având în vedere că aşa au dorit cetăţenii", a declarat Sorin Oprescu. El a precizat că Adriean Videanu i-a promis că va prezenta propunerea în discuţiile de la PDL.

Fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că a "luat act" de opinia lui Sorin Oprescu referitoare la un viceprimar PNL, dar că nu i-a promis actualului edil că va propune acest lucru în forurile partidului.

Ulterior, Videanu a declarat, într-o conferinţă de presă, că formaţiunea democrat-liberală îşi menţine alianţa cu PNG pentru constituirea majorităţii în CGMB şi va susţine alegerea celor doi viceprimari de la PDL şi PNG.

Boştinaru: Dosarul Năstase nu a fost discutat, oficial şi public, în PE

Europarlamentarul PSD Victor Boştinaru, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că dosarul lui Adrian Năstase discutat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor nu a făcut obiectul preocupărilor exprimate oficial şi public de membrii Parlamentului European.

Boştinaru a spus că, după decizia de miercuri a Comisiei juridice, care recomandă plenului respingerea solicitării DNA privind avizarea începerii urmăririi penale împotriva fostului premier Adrian Năstase, discuţiile oficiale de miercuri după-amiază şi joi din Parlamentul European nu au abordat acest subiect.

Boştinaru a replicat, prin aceste afirmaţii, unei declaraţii date de europarlamentarul PDL Nicolae Vlad Popa, care susţinuse că decizia Comisiei juridice a Camerei în cazul Năstase ar fi produs consternare în rândul politicienilor de la Strasbourg şi că ar putea activa clauza de salvgardare pe Justiţie.

Europarlamentarul social-democrat a menţionat că, miercuri şi joi, în Parlamentul European au fost discutate fie problema relaţiei cu Rusia, fie cea creată de neratificarea Tratatului de la Lisabona de către Irlanda. El a precizat că niciun parlamentar european, nici în cadrul discuţiilor în grupurile de lucru, nici în cadrul plenului PE, nu a ridicat problema cazului Năstase.

Boştinaru a menţionat că se referă, atunci când face aceste precizări, strict la declaraţiile publice, oficiale ale membrilor PE, care pot fi verificate.

El nu a exclus, însă, ca problema cazului Năstase să fi fost discutată în cadru neoficial.

"Dacă cineva îşi exprimă o părere într-o toaletă sau pe un culoar nu înseamnă că este o declaraţie publică, nu antrenează Parlamentul European şi, ca atare, nu are legătură cu mecanismele care pot duce la activarea clauzei de salvgardare. Parlamentul European este o instituţie mult prea serioasă pentru a putea fi târâtă în astfel de can-can-uri. Eu mă refer strict la declaraţiile publice, care pot fi verificate", a declarat Boştinaru.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor recomandă plenului să voteze împotriva începerii urmăririi penale a lui Adrian Năstase, a anunţat, miercuri seară, vicepreşedintele comisiei, Florin Iordache, după audierea lui Năstase şi prezentarea punctelor de vedere ale raportorilor în cazul acestuia.

În favoarea acestei recomandări au votat 18 membri ai comisiei, alţi patru deputaţi, reprezentând PDL, pronunţându-se "împotrivă". PDL a fost singul partid care a votat împotriva acestei recomandări.

Iordache a arătat că recomandarea Comisiei juridice făcută plenului Camerei are la bază două elemente.

Primul ţine de faptul că sesizarea nu a fost făcută de procurorul general, ci de şeful DNA, Daniel Morar, iar, în urma solicitării exprese a Comisiei juridice, procurorul general Laura Codruţa Kovesi nu a răspuns, astfel încât s-a considerat că nu şi-a însuşit materialele înaintate de către Parchet.

Al doilea element, potrivit lui Iordache, ţine de faptul că nu s-au identificat elemente care să confirme faptul că s-a luat mită sau că este vorba despre acţiuni de corupţie.

"Plenul Camerei, în integralitatea sa, va hotărî dacă se începe sau nu urmărirea penală, dar recomandarea Comisiei juridice este aceea de a nu se începe", a adăugat Iordache.

Preşedintele Comisiei, Sergiu Andon, a declarat, miercuri, după expunerea punctelor de vedere ale celor şapte raportori în cazul Năstase, că s-a conturat un punct de vedere mai tranşant decât în cazul Mitrea, el precizând că în dosarul Zambaccian este vorba despre ingerinţe politice.

Andon a arătat, totodată, că există ingerinţe politice în dosarul Zambaccian, în mod "categoric, ostentativ, vizibil, demonstrabil".

Europarlamentarul PDL Nicolae Vlad Popa a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că decizia Comisiei juridice a Camerei în cazul lui Adrian Năstase a produs consternare în rândul politicienilor de la Strasbourg şi ar putea activa clauza de salvgardare pe justiţie.

UPDATE:

http://cristidanilet.wordpress.com/2008/06/18/parlamentul-instanta-extraordinara/

CRISTI DANILEŢ - judecător

Parlamentul-instanta extraordinara

Fata de ce a aparut pe HotNews si Mediafax in legatura cu aprobarea de catre Parlament a procedurii de incepere a urmaririi penale cu privire la parlamentari, cred ca politicul face o mare gafa institutionala, asumandu-si un rol pe care nu il are - el stabileste vicii de procedura (in dosare aflate in faza actelor premergatoare nici nu se poate vorbi de astfel de vicii), lipsa de probe (la fel, de probe nu se poate vorbi decat dupa inceperea urmaririi penale), caracterul penal sau nu al faptei. Credeam ca in Romania justitia se face de catre instantele de judecata, cum o spune art. 126 alin 1 din Constitutie. Numai ele pot spune daca o persoana a comis sau nu o infractiune. Parlamentul vrea sa ne demonstreze ca poate face acelasi lucru, ignorand scopul pentru care constituie un filtru, acela ca parlamentarii sa nu fie urmariti penal doar pentru opinii politice. Faptele din dosarele aflate acum la Parlament nu pot fi judecate de catre Parlament, nici cu privire la consistenta lor (trebuie analzare doar existenta simplelor indicii necesare pentru a se incepe urmarirea penala), nici cu privire la caracterul lor penal. Parlamentul devine o piedica a infaptuirii justitiei de catre organele constitutionale, ignorand angajamentele internationale pe care ni le-am asumat ratificand Conventia de la Merida si Conventia CoE privind coruptia. Mai mult, devine o instanta extraordinara, din moment ce face justitie separat de sistemul juridic obisnuit, lucru interzis de art. 126 alin 5 din Constitutie. Am selectat mai jos standardele internationale in materie. Daca parlamentarii nu le cunosc, e grav. Daca le cunosc si le ignora, e mult mai grav: Principiile directoare de lupta impotriva coruptiei si de aparare a integritatii personalului din justitie si sigurantei (1999) ale Forumului Global de Lupta Impotriva Coruptiei si Apararea Integritatii: Principiul nr 6: sa ofere investigatorilor si procurorilor puteri suficiente si adecvate si resurse pentru descoperirea si urmarirea infractiunilor de coruptie. Rezolutia 1214 (2000) privind Rolul parlamentelor in lupta contra coruptiei a Adunarii Parlamentare a CoE: Parlamentarii trebuie sa sa protejeze independenta justitiei. Cele 20 de Principii Directoare pentru Lupta impotriva Coruptiei (1997) adoptate de CoE prin Rezolutia (97) 24: Principiul nr. 3: persoanele care au sarcina de a preveni coruptia, de a ancheta, urmari penal si sanctiona infractiunile de coruptie sa beneficieze de independenta si autonomia necesare in exercitarea atributiilor lor, ca ele sa fie libere de orice influenta incompatibila cu statutul lor si sa dispuna de mijloace corespunzatoare pentru obtinerea probelor; asigurarea protectiei persoanelor care ajuta autoritatile in lupta contra coruptiei si protejarea secretului investigatiilor. Recomandarea nr 19 din 2000 privind rolul procurorului in sistemul judiciar penal, adoptata de Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei: 16. Procurorul trebuie, in orice situatie, sã fie in mãsurã sã desfãsoare, fãrã niciun impediment, urmãrirea penalã a functionarilor guvernamentali pentru infractiunile comise de cãtre acestia, in special faptele de coruptie, de abuz de putere, incalcari grave ale drepturilor omului si alte infractiuni recunoscute de dreptul international`. Iar in expunerea de motive, Comitetul Ministrilor dezvolta: `Desi aplicabila in general, prezenta recomandare vizeaza in mod special acele sisteme in care procurorul este subordonat executivului, situatie care nu trebuie sa-l impiedice a urmari functionari publici - si, prin extindere, reprezentantii alesi sau politicienii - care comit infractiuni, in special fapte de coruptie. `Impediment` reprezinta nu doar un obstructionare a urmaririi, dar ea mai inseamna si orice represalii al caror obiect l-ar putea face procurorii.` Concluziile celei de-a cincea Conferinte Europene a serviciilor specializate in combaterea coruptiei (2000, Istanbul) cu tema: `Anchetarea, urmarirea si sanctionarea in cazurile de coruptie: Procurorul trebuie sa fie independent, iar politia judiciara trebuie sa actioneze independent; imunitatea politicienilor trebuie sa fie doar pentru actele legate de exrcitarea functiilor lor; obligatia procurorilor de a informa autoritati administrative inainte de a cerceta sau urmari un oficial public este un obstacol la functionarea adecvata a sistemului judiciar. Comunicarea finala (2003) 317 a Comisiei Europene catre Consiliul European, Parlamentul European si Comitetul Economic si Social asupra politicii UE impotriva coruptiei Printre principiile unei strategii anticoruptie comprehensive se numara: asumarea politica la nivel inalt, implementarea de fiecare stat membru a instrumentelor internationale anticoruptie, dezvoltarea instrumentelor de investigare si alocarea personalului specializat in lupta contra coruptiei.