Luca Niculescu: Domnule prim-ministru, astăzi, PSD a făcut un raport dur, un adevărat rechizitoriu, am putea spune, al celor 4 ani, aproape 4 ani de guvernare. Preşedintele PSD a spus chiar, la un moment dat, că România arată ca un Citroën condus de un şofer nepriceput, cred că aici făcea referire la dumneavoastră şi a atacat mai multe teme de politică economică, internă, externă şi aş dori să discutăm în aceste 20 de minute mai mult despre politica economică, deoarece este ceea ce interesează, în primul rând, pe români, şi spuneam, la un moment dat, unul dintre liderii PSD că reproşa cotei unice faptul că a dus la polarizare, la o polarizare a vieţii sociale în România, săracii au devenit mai săraci, bogaţii mai bogaţi.
Călin Popescu Tăriceanu: N-aş vrea să intru într-o polemică cu domnul Geoană, pentru că nu cred că merită şi, în plus de asta, cred că şi-a ales domeniul în care dânsul se pricepe extrem de puţin, dacă nu cel mai puţin. Dacă ar fi fost, să zicem, domeniul de politică externă, probabil că ar fi avut mai multă credibilitate, dar domeniul economic îi este clar străin şi cred că este şi domeniul în care România, în aceşti ultimi ani, a performat, de departe, nu bine, ci foarte bine şi nu o spun eu, o spun, dacă vreţi, cifrele statistice pe care le avem la îndemână. Iată, un document din mai 2008, al Institutului Naţional de Statistică, care trece în revistă evoluţia economică-socială a României, şi eu aş dori să mă refer la aceste cifre care sunt cifrele oficiale, recunoscute şi preluate de partenerii noştri instituţional, UE şi, bineînţeles, şi de cei care sunt investitori în România, că sunt români sau străini. Deci, România cunoaşte, începând din 2005, din momentul introducerii cotei unice de impozitare, şi aici mă simt obligat să fac câteva precizări, o evoluţie economică care este caracterizată de toţi observatorii străini drept spectaculoasă şi sigur că avem argumente pe care am să le produc imediat sub formă de cifre.
Luca Niculescu: Dar şi între 2000 şi 2004 a avut o creştere economică bună şi nu exista cota unică.
Călin Popescu Tăriceanu: A avut o creştere economică relativă, nu foarte bună, eu am să vă spun că anul acesta produsul intern brut al României este dublu faţă de cel înregistrat în 2004. Daţi-mi voie să vă prezint câteva cifre şi să vorbim şi despre cota unică de impozitare. Cota unică de impozitare a avut câteva merite fundamentale care au permis înscrierea creşterii economice pe o traiectorie care este invidiată de toţi partenerii noştri, fie europeni, inclusiv preşedintele Bush, ştiţi bine că a făcut referiri laudative. Care sunt meritele cotei unice? În primul rând, a stimulat munca. Deci, dacă până la introducerea cotei unice, veniturile mai mari erau impozitate cu cota marginală de 40%, la care se adăugau bineînţeles şi contribuţiile sociale, în momentul acesta, am introdus un singur nivel de impozitare, indiferent de câştig, ceea ce îi face pe mulţi oameni, care au nevoie şi care au şi posibilitatea şi capacitatea să muncească mai mult, să îşi găsească eventual încă o jumătate de normă undeva, fără să fie descurajaţi de faptul că statul le ia o cotă mult prea mare din câştigul lor suplimentar. Doi, investitorii, în loc să fie impozitaţi ca până atunci, cu 25%, impozitul pe profit, având o cotă mai mică, au decis să investească foarte mult. Ţineţi cont că majoritatea covârşitoare a întreprinderilor din România au suferit, în perioadele de inflaţie ridicată, care atingeau trei cifre, da, o decapitalizare profundă, care nu le-a mai permis să rămână competitive. Introducerea cotei unice tocmai a permis acest lucru, ca ei să facă din nou investiţii, să dezvolte întreprinderile, să creeze locuri de muncă şi să plătească şi angajaţii mai bine. Nu în ultimul rând, multe din locurile de muncă, care înainte erau la negru, şi acesta este un element foarte important, pentru că locurile de muncă la negru nu numai că nu aduc venituri la buget, dar nu asigură plata contribuţiilor sociale pentru salariaţi, oameni care ajung la vârsta pensionării îşi dau seama că au făcut o greşeală că au lucrat la negru în tinereţe...
Luca Niculescu: Aţi făcut un calcul câte locuri de muncă...?
Călin Popescu Tăriceanu: ...pentru că, bineînţeles, nu au dreptul la o pensie corespunzătoare timpului pe care l-au muncit, nivelului de salarizare şi aşa mai departe.
Luca Niculescu: Aţi făcut un calcul câte locuri de muncă...?
Călin Popescu Tăriceanu: Sigur că da, deci ţineţi cont că, numai în ultimul an, sunt peste, deci de anul trecut, din mai până în prezent, sunt 120.000 de locuri de locuri create. În perioada 2005-2008, sunt peste 500.000 de locuri de muncă create în România. Vorbim de locuri noi de muncă plus multe locuri care au ieşit la suprafaţă, astfel încât anul acesta este primul an, după peste 10 ani, aproximativ 14 ani mai exact, când numărul salariaţilor depăşeşte numărul pensionarilor, deci avem, dacă vreţi, o bază sustenabilă pentru sistemul de pensii. Cota unică, deci, iată că dă posibilitatea unor investiţii mai mari creării unor locuri de muncă, oamenilor să muncească fără grijă că la bătrâneţe nu vor avea pensie, că au posibilitatea să beneficieze de sistemul de asigurări de sănătate, deci toate lucrurile astea cred că sunt suficient de relevante şi, în plus de aceasta, nu descurajează pe cei care pot să muncească şi să câştige mai mult. Eu cred că este o modalitate, aş spune, foarte modernă în raport cu ceea ce are România astăzi nevoie, când avem nevoie să stimulăm munca, nu să descurajăm munca prin impozite progresive.
Luca Niculescu: Vedeţi cota unică ca o etapă sau ca ceva peren, adică ar trebui să rămână câtă vreme cota unică?
Călin Popescu Tăriceanu: Eu cred că România are nevoie ca să-şi stabilească câteva priorităţi. Prioritatea, aş spune, principală este, de departe, reducerea decalajelor care ne separă de celelalte ţări europene. Fără un ritm de creştere care să fie de cel puţin doi până la trei ori peste media europeană, nu putem să vorbim de recuperarea decalajului într-un timp rezonabil, adică pentru oameni care astăzi au 20 sau 25 de ani, dacă o să le spunem „Ştiţi? România o să recupereze acest decalaj în 50 de ani”, eu cred că este demobilizant. Noi trebuie să facem un efort ca în 20 de ani să ajungem la nivelul ţărilor europene. Chiar şi aşa e foarte mult, dar sigur că, dacă ne uităm pe statistici, în momentul de faţă progresia pe care o înregistrează nu numai PIB, dar şi ceea ce înseamnă celelalte componente, salarii şi pensii, dă dreptul oamenilor să întrevadă un interval şi un orizont de timp mult mai rezonabil. Deci, cota unică, prin urmare, nu este o măsură care să fie temporară, este o măsură care va trebui probabil în România să rămână pentru o lungă, lungă perioadă de vreme şi aş fi curios cine va avea curajul să îndrăznească să umble la cota unică.
Luca Niculescu: Vom vedea şi asta. Apropo de cifre, vorbeaţi de cifre, domnule prim-ministru, cifrele bune economice pentru care România este invidiată, sunt însă alte cifre, care ar fi mai bune, inflaţia - prognoza iniţială era de 3,8%, guvernatorul Băncii Naţionale vorbeşte, vorbea acum câteva zile de o inflaţie de 6% pentru acest an, FMI - de 7% pentru 2008. Nu vă îngrijorează? Călin Popescu Tăriceanu: Nu, pentru că FMI, în ceea ce priveşte România, cred că din 2005, a făcut greşeli constante de apreciere a evoluţiei economice, toate previziunile lor au fost infirmate, toate îngrijorările lor au fost clar infirmate şi nejustificate ulterior. Sigur că inflaţia este o problemă pe care eu nu o neglijez şi nici nu o contest.
Luca Niculescu: Spuneţi-mi, unde a greşit FMI?
Călin Popescu Tăriceanu: FMI a greşit în momentul în care a considerat că România nu este capabilă să îşi gestioneze problemele de natură economică, macroeconomică, singură şi în 2006 au venit şi ne-au spus, au recunoscut că, dacă ar fi ştiut că anul 2005 se va încheia cu aşa rezultate bune, ar fi semnat acordul de stand-by, dar eu cred că România astăzi nu mai are de ce să-şi pună problema, cum să spun, ceea ce a fost în 2005. E un moment pe care l-am depăşit şi am demonstrat că putem să conducem economia pe baze sănătoase şi să avem în România o economie foarte competitivă şi atractivă, iar nivelul investiţiilor, volumul investiţiilor este o mărturie în acest sens. Anul trecut au fost investiţii de 7 miliarde de euro în România, în 2006 am fost investiţii de 9 miliarde. Vreau să vă dau o singură cifră. În 2005, 2006 şi 2007 volumul investiţiilor din România, investiţii străine, totalizează volumul investiţiilor din 1990 până în 2004 inclusiv. Eu cred că acest lucru vorbeşte de la sine despre atractivitatea economiei româneşti şi sigur că acest lucru începe să se reflecte în ceea ce înseamnă câştigurile populaţiei, fie că e vorba de salarii sau pensii.
Luca Niculescu: Deci, creşteri de salarii şi ...
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă dau câteva elemente legate de creşterile de salarii şi pensii şi aici, pentru că am vorbit de fiscalitate, trebuie să ţineţi cont că, pe lângă introducerea cotei unice de impozitare, am luat decizia de a micşora contribuţiile de asigurări sociale de la 49,5% la 39,5%, deci 10 puncte procentuale, operaţiune care se va încheia practic la 31 decembrie anul acesta, când întreprinderile, deci, pe lângă cota unică de numai 16% impozit pe profit, vor avea şi o contribuţie mult mai mică de plătit, sigur o contribuţie sau o reducere, mai bine zis, care se repartizează între angajat şi angajator.
Luca Niculescu: Vorbiţi despre investiţii care au venit într-o cifră foarte mare în ultimii ani, pe de altă parte, România s-a confruntat cu o grevă importantă la Dacia, acum câteva săptămâni.
Călin Popescu Tăriceanu: Dacă vreţi, vorbim, daţi-mi voie să vorbesc puţin de modul în care au evoluat veniturile. Deci, veniturile au crescut, aş spune într-o manieră importantă, de la 818 lei pe lună - este vorba de câştigul nominal mediu brut pe lună în 2004 - la 1.410 lei, deci o creştere de peste 80%.
Luca Niculescu: Şi inflaţia în acest timp cât a fost?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu ştiu să vă dau inflaţia cumulată, deci în sistemul de pensii angajamentul nostru a fost de creştere a pensiilor cu 30% până la sfârşitul anului 2008. În momentul de faţă, pensia media de asigurări sociale a crescut de la 252 de lei, în decembrie 2004, la 563 de lei, în martie 2008. De asemenea, ...deci, asta e o creştere de 123%, deci pensia s-a dublat şi chiar mai mult. pensia medie a agricultorilor a crescut de la 79 de lei, în decembrie 2004, la 341 de lei, în martie 2008, creştere de trei ori.
Luca Niculescu: Procentele sună foarte bine, dar ele...
Călin Popescu Tăriceanu: Sigur că nu este vorba de procente...
Luca Niculescu: Ce te faci cu 940 de lei, dacă eşti agricultor?
Călin Popescu Tăriceanu: Staţi puţin. Este vorba de agricultorii care, după cum ştiţi foarte bine, sunt cei care au şi propriile gospodării în care o bună parte din produsele de consum şi le produc singuri. Este o diferenţă netă între sistemul public de pensii şi sistemul din agricultură. Sistemul din agricultură nu a fost un sistem bazat pe contribuţii ale cooperatiştilor, deci este o pensie pe care o oferă statul, dacă vreţi, pentru a asigura un nivel minim de venit lunar, fără ca să fi existat o contribuţie la sistemul public de pensii.
Luca Niculescu: Şi aş vrea să revenim la întrebarea pe care voiam să vă o pun mai devreme, aceste creşteri de salarii, nu vă este teamă, că pe termen mediu, pe termen lung, ar putea să-i sperie pe investitori? Pomenind despre... Pentru că ei veneau aici pentru salarii mai mici sau vin aici pentru că pot oferi salarii mai mici.
Călin Popescu Tăriceanu: Eu am avut chiar în această perioadă, săptămâna trecută mai exact, o întâlnire cu..., trei întâlniri succesive cu investitorii germani, cu investitorii italieni şi cu cei austrieci şi le-am spus tuturor acelaşi lucru: să nu se aştepte ca România să rămână o ţară cu salarii mici, salariile vor trebui să crească şi ele vor trebui să crească pe o bază economică sănătoasă pe măsura creşterii produsului intern brut. România nu trebuie să folosească ca principal argument de competitivitate economică forţa de muncă prost plătită. Românii trebuie să fie plătiţi, să ajungă să fie plătiţi la nivelul cetăţenilor Europei. Sigur că nu se poate face de azi pe mâine, de aceea însă creşterile de salarii sunt mult mai mari decât în alte ţări. Vă dau un exemplu: în Germania, recent, sindicatele au semnat un pact cu patronatele pentru îngheţarea salariilor trei ani de zile. Sunt alte considerente, altă conjunctură economică. Deci noi trebuie să recuperăm treptat aceste decalaje şi nu voi accepta ca în România acesta să fie principalul argument - salariul scăzut.
Luca Niculescu: Dar ce puteţi face?
Călin Popescu Tăriceanu: Păi, putem face...
Luca Niculescu: Dacă o întreprindere vrea să plece din România, poate să o facă.
Călin Popescu Tăriceanu: Deci, domnule Niculescu, poate să o facă şi au şi făcut-o. Cei care au un venit să folosească mână de lucru ieftină în industria de confecţii, o parte au plecat. Şi noi trebuie să înţelegem şi să avem curajul să spunem că argumentul României nu este forţa de muncă ieftină, ca în ţările din lumea a treia. Trebuie să avem...
Luca Niculescu: Dar, care?
Călin Popescu Tăriceanu: ...forţă de muncă calificată, trebuie să avem ştiinţa de a atrage şi de a face producţie, pentru elemente cu valoare adăugată importantă. De aceea am spus că în momentul de faţă România trebuie să continue consolidarea a doi poli de competitivitate: primul - este IT-ul - informatică, telecomunicaţii, unde suntem foarte buni şi avem o cotă importantă la export la această parte şi al doilea - este deja se conturează, industria constructoare de maşini, de automobile ca fiind şi mai importantă decât domeniul IT. România a reuşit să ajungă, să devină în momentul de faţă cea mai importantă ţară producătoare de automobile din sud-estul Europei. În momentul în care investiţia Ford intra în producţie, va începe producţia la Craiova, vom avea în România cea mai mare ţară producătoare de automobile din Europa Centrală şi de Sud-Est. Vom fi înaintea Poloniei, înaintea Cehiei, înaintea Ungariei, înaintea Slovaciei. Deci, România are posibilitatea, prin forţele, aş spune prin capitalul uman pe care îl are să atragă investiţii de acest gen care să se dirijeze către zone cu valoare adăugată importantă, către zonă de cercetare, inovaţie, concepţie de produse.
Luca Niculescu: Pe de altă parte, PSD - mai avem trei minute, domnule prim-ministru, şi mai am două întrebări. PSD vă reproşa astăzi faptul că aţi reuşit absorbţia a zero, este un zero grade absorbţia fondurilor europene.
Călin Popescu Tăriceanu: Deci acest lucru dovedeşte încă o dată că fie domnul Geoană, fie PSD nu cunosc situaţia. Putea să afle că, de exemplu, pe cele cinci programe operaţionale sectoriale nu numai că le-am dat drumul, cum se spune, că au plecat procedurile. Sunt pe program operaţional regional proiecte semnate care încep să fie finanţate, deci să absorb banii de patru sute de milioane de euro. La agricultură, pe primele două tranşe oferite celor care doresc să se finanţeze pe fonduri europene avem solicitări de patru ori mai mari decât fondurile disponibile pe care le alocă România pentru agricultură în acest an. Deci lucrul acesta dovedeşte o necunoaştere crasă şi este grav pentru un lider al opoziţiei să vorbească asemenea bazaconii. România are o performanţă printre cele mai bune în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene pe perioada 2007-2013.
Luca Niculescu: Un minut, un răspuns. Sunt turbulenţe pe pieţele financiare, în economiile multor state, am văzut ce s-a întâmplat în SUA, Marea Britanie a trebuit să naţionalizeze o bancă, în Letonia - ca să dăm un exemplu din apropiere - inflaţia a ajuns al 17%. România va fi afectată?
Călin Popescu Tăriceanu: Având în vedere că această criză financiară, după cum vedeţi pe pieţele internaţionale, este aproape pe sfârşite, în România nu s-a constatat până acum nici un efect şi acesta este un lucru foarte bun, care dovedeşte soliditatea economiei româneşti, nu avem motive să ne temem şi părerile autorizate, deci guvernatorul Băncii Naţionale, mediul analiştilor economici, toţi sunt unanim de acord că România nu este o ţară care să poată să fie afectată sau care să fi fost afectată de aceste turbulenţe.
Luca Niculescu: Cât credeţi că va fi creşterea economică în acest an?
Călin Popescu Tăriceanu: În acest an pe primul trimestru avem o creştere economică de 7,5%, interesant de spus, PIB-ul pe primul trimestru al anului 2008 este cât tot PIB-ul României din anul 2000. Deci, ca să înţelegem bine de unde am plecat şi de unde am ajuns şi va fi, cu siguranţă, peste 7%. Dacă avem şi un an agricol bun, aşa cum se prefigurează, lucrurile sigur că vor fi cu atât mai bune.
Luca Niculescu: Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României, vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa în această emisiune.
Călin Popescu Tăriceanu: Şi eu vă mulţumesc.
Luca Niculescu: Toate cele bune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu