Declaraţia de presă a Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la finalul lucrărilor Consiliului European de Vară de la Bruxelles.
Acest lucru a fost în mod firesc, pentru că în legătură cu dezbaterea legată de problemele constituţionale şi după eşecul referendumului din Irlanda, toată lumea a căzut de acord că nu trebuie să rămânem blocaţi într-o dezbatere instituţională şi constituţională, pentru că cetăţenii Europei aşteaptă un răspuns şi o focalizare a dezbaterilor pe problemele directe cu care cetăţenii şi ţările europene se confruntă.
Cu alte cuvinte, se doreşte a se înainte pe ceea ce s-a numit " Europa rezultatelor " şi nu o dezbatere care pentru foarte mulţi dintre cetăţenii este o dezbatere greu de asimilat, de digerat. De aceea am să vă spun câteva elemente care au fost luate în discuţie. Aceste creşteri spectaculoase de preţuri se constată că nu sunt determinate atât de mult de un dezechilibru în acest moment între cerere şi ofertă, ci mai degrabă de aşteptările şi temerile legate de creşterea consumului în perspectivă şi de scăderea resurselor. Şi de aceea aceste importante implicaţii speculative afectează coşul de consum.
S-a convenit că există în principal două tipuri de măsuri care pot fi adoptate. Măsurile pe termen scurt, unde s-a discutat inclusiv despre anumite măsuri fiscale. S-a convenit însă că aceste măsuri fiscale, dacă ar fi luate ele ar putea să aibă valabilitate numai pe termen scurt şi în acelaşi timp, cu grija necesară pentru a nu distorsiona mecanismele de piaţă. Toată lumea este de acord că măsurile reale sunt măsurile pe termen lung care trebuiesc luate. Vreau să subliniez că anumite măsuri în ceea ce înseamnă preţurile la alimente au fost deja adoptate de către UE în cadrul Politicii Agricole Comune. Şi aici aş menţiona : creşterea cotelor de lapte, suspendarea taxelor vamale la importul de cereale în UE, precum şi vânzarea de produse din stocurile de intervenţii.
Creşterile de preţuri reprezintă un element important de care va trebui să ţinem cont în actualul proces de revizuire a Politicii Agricole Comune, pentru obiectivul asigurării securităţii alimentare. Şi aici doresc să vă spun că România alături de alte state a semnat o scrisoare care i-a fost adresată preşedintelui Comisiei Europene, în care cerem asigurarea unui acces egal a tuturor fermierilor europeni la subvenţiile europene în agricultură.
După cum ştiţi, în momentul de faţă există o discrepanţă majoră a acestor subvenţii care sunt primite de România şi de alte state nou intrate, faţă de nivelul maxim european. Şi acest lucru sigur că este firesc să fie cerut cu insistenţă de România şi de celelalte state, pentru că dorim să existe o competiţie corectă între ţări. Cu alte cuvinte, să nu existe ţări sau fermieri care să fie mai avantajaţi.
S-au evidenţiat, de asemenea, rolul şi importanţa sectorului de cercetare-dezvoltare, pentru creşterea competitivităţii şi a productivităţii în agricultură, pentru a răspunde mai bine provocărilor legate, de exemplu, de schimbările climatice.
Spuneam că toate ţările au fost de acord că măsurile care sunt adoptate nu trebuie să distorsioneze mecanismul preţurilor, şi aici mă refer nu numai la produsele agricole, ci inclusiv la cele petroliere.
În privinţa măsurilor pe termen lung, sigur că Uniunea Europeană, după cum ştiţi, s-a angajat într-un proces de elaborare a unei politici comune, care va fi adoptată la sfârşitul acestui an, în domeniul schimbări climatice-energie. Aici, accentul foarte mare va fi pus pe energiile regenerabile (nucleară, eoliană, hidro, bio, de primă şi a doua generaţie) şi sigur că discută despre folosirea combustibililor fosili. Mă refer cu precădere la cărbune, dar sigur cu tehnologii care să fie compatibile cu obiectivele de protecţie a mediului pe care ni le-am stabilim.
Subiectul nu a fost închis, se aşteaptă ca la reuniunea din octombrie a Consiliului European, pe baza propunerilor de care Comisia le va face, să vedem care sunt posibilele măsuri a fi adoptate.
Există o libertate la nivelul fiecărei ţări de a introduce măsuri pe termen scurt, aşa cum am menţionat. Vreau să subliniez faptul că măsurile pe termen lung nu pot să aducă rezultate decât într-un interval de minimum 5 până la 7 ani. De aceea, una dintre măsurile sau una din acţiunile la care se aşteaptă un anumit rezultat se leagă de discuţiile care vor avea loc săptămâna viitoare, organizate de Arabia Saudită, între ţările producătoare şi ţările mari consumatoare. Din partea UE va fi prezent premierul britanic Gordon Brown. Se încearcă găsirea unui set de măsuri care să echilibreze această situaţie de pe piaţă. Se va cere ţărilor producătoare să majoreze volumele de extracţie de petrol şi de asemenea un regim bilateral de investiţii prin care marile companii petroliere să investească în ţările producătoare, iar ţările producătoare să aibă acces să poată să facă investiţii inclusiv prin fondurile suverane, în ţările care sunt consumatoare. Aş adăuga câteva cuvinte la ceea ce deja am menţionat, pachetul energie şi schimbări climatice. Este un acord practic asupra elementelor esenţiale ale pachetului legislativ privind piaţa internă a energiei, în special în privinţa separării activităţilor de producţie de cele de transport. România aş putea spune că este într-o poziţie de campion printre alte ţări europene şi cu toţii am agreat să finalizăm acest pachet până la sfârşitul actualului mandat a Comisii şi a Parlamentului European. Vreau să cred că pentru România un rol important îl va juca viitoarea companiei naţională energetică care va putea să asigure României accesul la resursele energetice necesare şi la un preţ rezonabil. Sigur că, este un proiect la care lucrăm şi ne dorim să dăm posibilitatea României să îşi asigure pe de o parte securitatea energetică, dar şi capacitatea de a se implica în proiectele energetice majore cum ar fi coridoarele de transport la care noi nu am jucat acum decât un rol politic, nu am putut să intervenim efectiv cu o participare consistentă în ceea ce înseamnă aceste proiecte. Sigur că se pune accent pe politicile de eficienţă energetică şi de asemenea pe industrii cu consum redus de energie, unde România are mult de lucru dar am convingerea că acesta este drumul pe care trebuie să rămânem angajaţi noi cât şi Uniunea Europeană, ca un lider în ceea ce înseamnă protecţia mediului şi promovarea de industrii care să fie compatibile cu protecţia mediului. Astăzi chiar au fost discuţii îndelungate, poate prea îndelungate pe unul din subiectele legate de transport, de soluţii pentru transportul ecologic, aici s-a remarcat Portugalia printr-o insistenţă probabil disproporţionată în raport cu actualitatea subiectului de astăzi, e vorba de transportul electric. Însă sigur, în această privinţă trebuie să privim cu foarte multă seriozitate, să punem mai mult accent pe transportul public şi pe sursele alternative la ceea ce reprezintă astăzi transportul individual, nu numai din considerentele de trafic dar cauza considerentelor de poluare.
Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
| |
| | |
România a semnat alături de alte state europene o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene în care se solicită acces egal la subvenţiile europene în agricultură pentru toţi fermierii europeni, a anunţat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la Bruxelles, la finalul Summit-ului de vară al Consiliului European.
Şeful Executivului a adăugat că majorarea preţurilor la produsele alimentare este un element important de care va trebui ţinut cont în procesul de revizuire a Politicii Agricole Comune, pentru obiectivul asigurării securităţii alimentare.
Primul-ministru a menţionat că în cadrul Consiliului European s-a convenit că există, în principal, două tipuri de măsuri care trebuie adoptate pentru a reduce impactul creşterii preţurilor la produsele alimentare şi combustibili.
Pe termen scurt, primul-ministru a precizat că s-a discutat inclusiv despre măsuri fiscale. „Toate ţările au fost de acord că măsurile adoptate nu trebuie să distorsioneze mecanismul preţurilor, şi aici mă refer nu numai la produsele agricole, ci inclusiv la cele petroliere”, a arătat premierul Tăriceanu.
În privinţa măsurilor pe termen lung, primul-ministru a menţionat că UE s-a angajat într-un proces de elaborare a unei politici comune în domeniul schimbări climatice-energie, care va fi adoptată până la sfârşitul anului. „Accentul foarte mare va fi pus pe energiile regenerabile - nucleară, eoliană, hidro, bio, de primă şi a doua generaţie - şi se discută despre folosirea combustibililor fosili. Mă refer cu precădere la cărbune, utilizat cu tehnologii care să fie compatibile cu obiectivele de protecţie a mediului pe care ni le-am stabilim”, a adăugat primul-ministru.
În ceea ce priveşte pachetul energie şi schimbări climatice, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a precizat că există un acord asupra elementelor esenţiale ale pachetului legislativ privind piaţa internă a energiei, în special în privinţa separării activităţilor de producţie de cele de transport. „Cu toţii am agreat să finalizăm acest pachet până la sfârşitul actualului mandat al Comisiei şi al Parlamentului European. Pentru România un rol important îl va juca viitoarea companiei naţională energetică, care va putea să asigure românilor accesul la resursele energetice necesare, la un preţ rezonabil”, a afirmat primul-ministru.
Crearea companiei naţionale energetice va da posibilitatea României să îşi asigure pe de o parte securitatea energetică, precum şi capacitatea de a se implica în proiectele energetice majore, cum ar fi coridoarele de transport, a mai spus premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a participat ieri şi astăzi la Consiliul European de vară de la Bruxelles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu