sâmbătă, august 30, 2008
MEDIAFAX: Cele mai importante nume din fotojurnalism, la "Visa pour l'image", în Franţa
Cea de-a 20-a ediţie a Festivalului Internaţional de Fotojurnalism "Visa pour l'image" se deschide, sâmbătă, la Perpignan (Franţa), cu o serie de expoziţii ale celor mai importante nume din domeniu, cum ar fi David Douglas Duncan, Horst Faas, Jan Grarup sau Stanley Greene.
Mai multe pe site-ul MEDIAFAX
FOTO
MEDIAFAX: Artişti din 11 ţări, la Kronstadt Jazz Festival
Cea de-a doua ediţie a Kronstadt Jazz Festival, care se va desfăşura la Braşov, în perioada 5-7 septembrie, va reuni 43 de artişti din 11 ţări, o noutate a acestei ediţii fiind organizarea unui "rally" cu scenă mobilă ce va fi amplasată în diverse locaţii în aer liber.
Mai multe pe site-ul MEDIAFAX
MEDIAFAX: Nae Caranfil, onorat cu o proiecţie specială la Festivalul de Film Telluride
Cea de-a 35-a ediţie a Festivalului de Film de la Telluride (SUA), care ia startul vineri, îl va onora pe regizorul român Nae Caranfil cu o proiecţie specială a două dintre filmele sale - "Restul e tăcere" (2008) şi "Filantropica" (2002), informează The Hollywood Reporter.
Mai multe pe site-ul MEDIAFAX
vineri, august 22, 2008
Mă gândesc să schimb formatul blogului
Bitza - Tanar cat mai tarziu
Vizitaţi noul blog:
http://bibliotecarul.blogspot.com/
Filme mute acompaniate de muzică, pentru prima dată în Bucureşti
Două filme mute din 1928, inspirate de povestirea horror a lui Edgar Allan Poe, "Prăbuşirea Casei Usher", au fost proiectate, joi, pe terasa Astrodom din Bucureşti, însoţite de acompaniament muzical, realizat de grupul Einuiea, şi versuri din Baudelaire, recitate de actriţa Crenguţa Hariton.
Cele două pelicule, una americană, realizată de James Sibley Watson şi Melville Webber, şi una franceză, semnată de Jean Epstein, au fermecat, timp de o oră şi jumătate, cei aproape 100 de spectatori aşezaţi la mesele de pe terasă.
Primul film proiectat a fost scurtmetrajul lui Watshon şi Webber, care a primit, în 2000, un premiu din partea National Film Preservation Board.
În sunete de instrumente exotice, imaginile fantastice ale peliculei s-au succedat rapid. Publicul a putut admira efecte speciale care sunt folosite şi în filmele de artă din prezent.
Cel de-al doilea film, "La Chute de la maison Usher", realizat de Jean Epstein, mai epic decât varianta americană a povestirii maestrului prozei fantastice şi horror, a fost realizat după o adaptare a lui Luis Bunuel, părintele suprarealismului cinematografic. 
Pelicula spune povestea lui Allan (Charles Lamy), care îl vizitează pe Roderick Usher (Jean Debucourt) la Casa Usher. Roderick este înnebunit de durere deoarece soţia sa, Madeleine Usher (Marguerite Gance), suferă de o boală incurabilă.
Bărbatul pictează, în timpul acesta, un portret al soţiei sale, dar, cu fiecare trăsătură a femeii din tablou, Madeleine este din ce în ce mai slăbită. Roderick nu acceptă moartea soţiei sale şi astfel, în noaptea întunecată, Madeleine se întoarce.
Acompaniamentul ansamblului Einuiea, format din Cătălin Torsan (clarinet), Silviu Fologea (chitară, psalterium) şi Juan-Carlos Negretti (darbuka, percuţie), cărora li s-a alăturat chitaristul Claudiu Lobonţ, a însoţit momentele contemplative ale personajelor din timp, la fel ca şi poeziile recitate de actriţa Teatrului Nottara, Crenguţa Hariton.
Deoarece evenimentul a fost organizat pe terasa hotelului Residence, au existat şi probleme de sunet, publicul neputând distinge, iniţial, cuvintele versurilor baudelairiene.
Evenimentul a fost cea de-a cincea intervenţie de acest gen a ansamblului Einuiea, după cele de la Cluj (TIFF), Hunedoara (SOS Castelul), Braşov (Serbările Medievale) şi Mediaş (stagiunea Bisericii Evanghelice).
(MEDIAFAX)Băsescu: Concluziile vizitelor vor fi transmise UE şi NATO
Şeful statului a precizat că mandatul pentru aceste vizite a fost dat de Preşedinţia română, referindu-se la dezbaterile privind existenţa unui mandat din partea UE sau NATO pentru vizitele sale.
Traian Băsescu a spus că motivul acestor vizite l-a constituit nevoia de a avea o analiză exactă în privinţa consecinţelor pe care situaţia din Georgia le poate avea asupra regiunii Mării Negre.
El a menţionat că a făcut această vizită pentru că România este extrem de interesată de propria ei securitate şi de ceea ce se întâmplă în regiune.
(MEDIAFAX)Iliescu i-a scris lui Tăriceanu despre canalul Bucureşti-Dunăre
Tăriceanu i-a informat, vineri, despre scrisoare pe participanţii la reuniunea pe care a inţiat-o în scopul dezbaterii acestui proiect şi la care a invitat o serie de specialişti pentru a-şi spune punctul de vedere. Între participanţi se numără şi Ion Iliescu.
Premierul a remarcat la începutul acestei întâlniri că proiectul a iscat deja o "controversă".
"Am făcut această invitaţie şi vă mulţumesc că aţi onorat-o, pentru că e o temă care a generat să zicem o controversă, este vorba despre proiectul canalului Bucureşti-Dunăre. Domnul ministru Orban văd că are nişte propuneri şi nişte oferte de reluare sau şi de realizare a acestui proiect, definitivă. Pe acest subiect am discutat de câteva ori cu domnul preşedinte Iliescu şi mi-a trimis chiar o scrisoare cu proiectul în care ridică o serie de probleme. Am invitat, să spunem, cei mai buni specialişti în domeniu să facem o discuţie şi să tragem o concluzie", a spus Tăriceanu la începutul reuniunii.
Senatorul PSD Ion Iliescu se numără printre specialiştii care au fost invitaţi să participe, vineri, la Palatul Victoria, la o reuniune de lucru privind o serie de proiecte hidrotehnice, reuniune care se desfăşoară în prezenţa premierului Tăriceanu.
Atât premierul Tăriceanu, cât şi fostul şef al statului Ion Iliescu sunt specialişti în hidrotehnică.
Tăriceanu a absolvit, iar apoi a predat la Facultatea de Hidrotehnică a Universităţii de Construcţii din Bucureşti, lucrând în anii 1976-1977 ca inginer la Administraţia Naţională a Apelor. Ion Iliescu a debutat profesional în 1955, ca inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti, iar în perioada 1979-1984 a condus Consiliul Naţional al Apelor.
(MEDIAFAX)Profesorul Iosif Constantin Drăgan a încetat din viaţă
Profesorul Iosif Constantin Drăgan a încetat din viaţă, joi, la ora 10.00, la Palma de Mallorca, la vârsta de 91 de ani.
Potrivit unui comunicat al Fundaţiei Europene Drăgan, trupul său neînsufleţit va fi depus la Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj.
Funeraliile vor avea loc luni, 25 august, în oraşul său natal, Lugoj.
Iosif Constantin Drăgan s-a născut la 20 iunie 1917, la Lugoj.
El a obţinut prima sa licenţă în Jurisprudenţă la Universitatea din Bucureşti. Ulterior, după ce s-a transferat în Italia, a obţinut a doua sa licenţă, în Jurisprudenţă şi în ştiinţe Politice şi Economice, la Universitatea din Roma, unde şi-a susţinut cu succes şi doctoratul în Drept.
În anul 1941, a început o activitate comercială în domeniul petrolului, prin intermediul importurilor din România în Italia, activitate ce s-a amplificat odată cu crearea, în anul 1948, a societăţii Butan Gas S.p.A., specializată în îmbutelierea şi distribuirea Gazului de Petrol Lichefiat (GPL).
În domeniul ştiinţelor economice, Iosif Constantin Drăgan a desfăşurat o importantă activitate ca vicepreşedinte şi apoi preşedinte, timp de un deceniu, al Federaţiei Internaţionale de Marketing (1966 – 1976). De asemenea, a fost fondator şi membru activ al Camerei de Comerţ Italo-Române.
În anul 1967, în Italia, şi în 1968, în Spania, la Palma de Mallorca, profesorul Drăgan a întemeiat Fundaţia Europeană Drăgan, care s-a dezvoltat apoi prin crearea de sedii în diverse capitale şi oraşe europene. Sarcina Fundaţiei Europene Drăgan este, în primul rând, aceea de a promova răspândirea culturii, în diversele sale forme şi manifestări, ca factor important pentru unificarea Europei.
Profesor doctor Iosif Constantin Drăgan a înfiinţat, în România, Superior Centre for Advanced Business Management (1990), precum şi Universitatea Europeană Drăgan (1991), important centru universitar prevăzut cu trei facultăţi, cu sedii la Lugoj, oraşul său natal, şi la Braşov.
Iosif Constantin Drăgan a scris mai multe lucrări, publicate în diverse limbi, atât cu caracter ştiinţific (The World Mission of the International Marketing Federation, Geoclimate and History, Entropy and Bioeconomics, Bazele teoretice cognitive ale cercetărilor de marketing, scrisă în colaborare cu profesorul M. C. Demetrescu; Odobleja, the Birth of Generalized Cybernetics on Romanian Soil, ), cât şi cu caracter istoric (We, the Thracians and our Multimillenary History, Dacia’s Imperial Millennium, Istoria Românilor, Antonescu, Marshal and Ruler of Romania, La vera storia dei Romeni, Imperiul Romano-Trac) sau autobiografic (Au service de l’Europe, Prin Europa, Dal Paese di Dracula, La mia Italia).
Fondator al Editurii Nagard, în Italia, şi al Editurii Europa Nova, în România, profesor doctor Drăgan a contribuit, totodată, la răspândirea culturii române în lume, prin publicarea operelor mai multor scriitori români.
Iosif Constantin Drăgan a primit, printre altele, titlul de Cavaliere di Gran Croce al Merito della Repubblica Italiana (cea mai înaltă distincţie italiană), Crucea de Aur a Ordinului George I, conferită de regele Constantin al Greciei, Marea Cruce a Ordinului Ecvestru al Sfântului Gheorghe de Burgundia, titlul de Comandor al Ordinului Constantinian, cel de Mare Arhonte Referendar al Bisericii Ecumenice Ortodoxe din Constantinopol, medalia Euthynos de aur pentru Relaţii Publice a Atenei, Diploma de Merit Clasa I, cu Medalia de Aur a Ministerului italian al Învăţământului Public, Medalia de Aur a Meritului European (Luxemburg) şi Premiul European Lorenzo il Magnifico (AIM, Florenţa).
De asemenea, el este Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova şi al celei din Timişoara şi cetăţean de onoare al oraşelor Lugoj şi Cluj-Napoca.
Iosif Constantin Drăgan s-a aflat pe primul loc în Top 300 în 2002, 2003, 2004 şi 2006, având afaceri în domenii precum distribuţie de produse petroliere, edituri, imobiliare şi transporturi.
Profesorul Drăgan a fost căsătorit cu Daniela Veronica Guşă, fiica generalului Ştefan Guşă.
(MEDIAFAX)joi, august 21, 2008
Ministerul Economiei şi Finanţelor - conferinţă de presă Varujan Vosganian: 21.08.2008
Varujan Vosganian: Stimaţi jurnalişti, această conferinţă de presă va fi prezentată împreună cu mine de domnul Ion Ghizdeanu, care este preşedintele comisiei naţionale de prognoză şi de domnul Daniel Chiţoiu, care este preşedintele ANAF şi cuprinde 4 teme. Cea dintâi se referă la evoluţia bugetului general consolidat pe primele 7 luni ale anului şi câteva concluzii ce derivă din datele statistice. Cea de-a doua temă se referă la rezultatele macroeconomice ale României pe primele 6 luni ale anului. Din evaluarea de către Ministerul Finanţelor şi comisia naţională de prognoză a datelor sectoriale prezentate de INS. Cea de-a treia parte este legată de unele măsuri care vor fi luate de ANAF pentru a susţine politica fiscal-bugetară în perioada următoare. Şi cea de-a patra temă este lansarea dezbaterii cu privire la registrul taxelor fiscale şi nefiscale din România.
 |  |  |  |  |
Aşadar în legătură cu prima temă eu am pregătit câteva grafice pentru ca dumneavoastră să aveţi o imagine cât mai clară. Rezultatele pe primele 7 luni ale anului arată că avem la nivelul veniturilor o realizare de 54,8%, la nivelul cheltuielilor o realizare de 53,2%, ceea ce ne duce pe primele 7 luni ale anului la un deficit bugetar de 0,64%. El este într-o sensibilă scădere faţă de rezultatele pe primele 6 luni, atunci când deficitul bugetar a fost de 1,12%, deci este o scădere de 0,5% şi ea se datorează în primul rând nivelului bun al colectărilor din luna iulie. Faţă de situaţia anului trecut se observă o diferenţă. Atunci am avut pe primele 6 luni ale anului un uşor excedent. Diferenţa se datorează prezenţei a doi factori. Vă rog să daţi slide-ul următor. Iată, avem aici evoluţia veniturilor bugetului consolidat şi se observă că în fiecare lună avem o creştere sensibilă faţă de situaţia anului trecut. Şi, ceea ce este foarte important, pe luna iulie avem venituri record pentru toată perioada ultimelor 2 decenii. Deci în luna iulie a anului 2008 veniturile bugetare au înregistrat un record absolut, chiar mai mare decât luna ianuarie care, la rândul ei, a fost o lună cu realizări foarte mari în raport cu perioada precedentă. Aşadar încă unul din recordurile tranziţiei a fost doborât, astfel încât putem spune că această evoluţie a dus la o scădere a deficitului. Dar, de ce totuşi avem un deficit faţă de excedentul de anul trecut? Pe slide-ul următor se observă faptul că spre deosebire de exerciţiile bugetare ale anilor trecuţi avem de această dată o anumită liniaritate. Deci ritmul cheltuielilor a intrat în normal şi se observă că lună de lună deja bugetele nu mai sunt asimetrice, nu mai avem creşteri spectaculoase în trimestrul 4 la nivelul bugetului general consolidat, ci avem o anumită liniaritate, chiar în condiţiile în care având alegeri locale în luna iunie s-ar fi putut crede că vom avea creşteri mai mari în lunile aprilie şi ... Potrivit evaluărilor care le-a făcut costul abaterii de la ţinta de inflaţie şi de la cursul de schimb prognozat, este, are ca rezultat o creştere a deficitului bugetar cu 2 miliarde de lei, deci ceea ce înseamnă cam 0,4% din PIB. Fireşte că pentru a ne păstra în ţinta de deficit va trebui să operăm economii la alte sectoare şi astfel să putem absorbi aceste cheltuieli suplimentare. Puteţi socoti că faţă de un nivel al cursului mediu de schimb care la data respectivă ne-a fost furnizat de autorităţile abilitate, 3,18 lei pentru un euro, suntem acum la 3,5-3,6-3,7 funcţie de evoluţia cursului de schimb. Ceea ce înseamnă numai pe contribuţia României la UE un cost suplimentar de circa 600 de milioane de lei. Pe plata dobânzilor aferente datoriei externe un cost de peste 500 de milioane de lei şi pentru creditele externe şi pentru cofinanţări alte cheltuieli suplimentare. Pe total circa 2 miliarde de lei. Acestea au făcut ca să avem o evoluţie diferită. În continuare trebuie să fim foarte atenţi pentru a ne păstra în ţinta de deficit. Ministerul Finanţelor ia măsurile pentru ca lucrurile să fie în continuare într-o evoluţie controlată, aşa cum s-a întâmplat pe primele 7 luni ale anului. Trebuie să vă spun că faţă de aceste costuri pe care le avem, ce vin din inflaţie şi din cursul de schimb, avem totuşi câteva elemente favorabile care vin mai ales din creşterea economică. Iată, în continuare, evoluţia ... suntem în faţa unui alt record absolut. Suntem la aproape 9% creştere economică pe trimestrul 2 al acestui an, ceea ce este o cifră pe care România nu a mai avut-o de cel puţin două decenii. Mi-e destul de greu să fac comparaţie cu perioada statisticilor comuniste, pentru că atunci se opera cu alţi indicatori de tipul venitului naţional şi produsului global. Nu putem face astfel de comparaţii. Deci de când am luat ca metodologie PIB, trimestrul 2 al acestui an constituie şi el, ca şi veniturile bugetare, un record absolut pentru România. Astfel încât pe primul semestru al anului creşterea economică, şi ea un record absolut al tranziţiei, este de 8,6%. În această privinţă România are o evoluţie cu totul atipică în UE faţă de ritmurile scăzute de creştere, faţă de modificările de ţintă de creştere în minus pentru ţările importante ale UE. Iată că România are o evoluţie spectaculoasă şi ea se datorează evoluţiei bune în industrie, în agricultură şi în construcţie îndeosebi. Foarte interesantă este evoluţia în ceea ce priveşte componentele cererii interne. Se observă în această privinţă un nou record, anume acela al dinamicii investiţiilor. Se poate observa că am ajuns l a o creştere a investiţiilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în trimestrul 2 de 35%. Deci semestrul 1 al acestui an faţă de semestrul anului trecut are o creştere de 35%. Ceea ce este de departe un record în ce priveşte UE. Vă reamintesc, anul trecut am avut o creştere medie de 29,9%, care era cu aproape 10% mai mare decât următoarea ţară din UE. Probabil că acum suntem pe cifre la o diferenţă de 15% între România şi primele ţări din clasamentul european în ceea ce priveşte dinamica investiţiilor. Acest lucru are şi un corespondent favorabil în ce priveşte investiţiile. Pe primele 6 luni ale anului, fireşte, suntem iarăşi în faţa unui record. Avem 4,8 miliarde de euro investiţii străine. Cum seriile istorice arată că în semestrul 2 investiţiile străine sunt mai multe decât în semestrul 1, putem spera ca anul acesta să doborâm nivelul psihologic de 10 miliarde de euro investiţii străine în România. Ceea ce este remarcabil este însă că faţă de ceilalţi ani în acest an dat fiind că marile obiective de privatizare s-au cam încheiat, cea mai mare parte a acestor investiţii se datorează noilor investiţii sau dezvoltărilor pe platforme existente. Un alt mare avantaj este acela că...
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:45 - Transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Hotel Palindrone va concerta la Festivalul Plai
Formaţia austriacă Hotel Palindrone s-a alăturat line up-ului Festivalului Plai, care are loc între 12 şi 14 septembrie, la Timişoara, şi care mai cuprinde concerte susţinute de Mariza, Fanfara Ciocârlia, PASO, Al Jawalla, Alvik şi Tarhana, informează organizatorii evenimentului.
Hotel Palindrone, trupă deţinătoare a premiului World Music Audience, va ajunge la Timişoara prin intermediul Forumului Cultural Austriac.
Trupa Hotel Palindrone a fost înfiinţată în 1995, când a început să concerteze la festivaluri din Austria, Italia şi Franţa.
Plecând de la muzica tradiţională austriacă, în sound-ul său se resimt influenţe de jazz, muzică clasică, repertoriul cuprinzând atât prelucrări, cât şi compoziţii proprii.
În 1999, Hotel Palindrone a lansat primul album, "Elegance", material în care răzbat noi influenţe muzicale.
Se simte influenţa balcanică şi cea scandinavă, precum şi anumite teme preluate din muzica folk austriacă, specifică secolelor al XIII-lea şi al XIX-lea.
În 2003, formaţia a înregistrat un album live, "Samo Riba".
În anii ce urmează, Hotel Palindrone a câştigat tot mai multă experienţă, realizând numeroase turnee în Germania, Belgia şi susţinând concerte în mai multe oraşe europene.
Anul trecut, Hotel Palindrone a lansat albumul "Dial 1702", foarte bine primit atât de public, cât şi de critici.
Festivalul Plai 2008 va însemna trei zile de muzică, artă şi multiculturalitate. De altfel, el a obţinut Premiul Charlemagne pentru cel mai bun proiect multicultural din România.
(MEDIAFAX)Un film cu Alexandra Maria Lara, la Festivalul de Film de la Roma
"The Baader-Meinhof Complex/ Der Baader-Meinhof Komplex", un film despre un grup terorist din Germania anilor '70, cu Alexandra Maria Lara şi Bruno Ganz în rolurile principale, este una dintre primele opt pelicule alese să ruleze în cadrul Festivalului de Film de la Roma (22 - 31 octombrie).
Potrivit site-ului oficial al Festivalului de Film de la Roma, pelicula în care joacă actriţa de origine română va fi proiectată în secţiunea "Anteprima", în cadrul selecţiei oficiale, alături de "The Dutchess", în regia lui Saul Dibb, cu Keira Knightley şi Ralph Fiennes în roluri principale.
Filmul "The Baader-Meinhof Complex/ Der Baader-Meinhof Komplex", regizat de Uli Edel, adaptare a romanului lui Stefan Aust, prezintă unul dintre cele mai active grupuri de extremă stângă din Germania de după cel de-al Doilea Război Mondial, Baader-Meinhof.
Alexandra Maria Lara a părăsit România pe când avea cinci ani, emigrând cu familia în Germania. Rolul secretarei lui Hitler în "Căderea/ Der Untergang" (nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun film străin) i-a adus celebritatea internaţională.
În ultimii doi ani, Lara s-a întors în România, pentru a filma pentru "Offset", o coproducţie cu un scenariu de Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu, şi pentru "Tinereţe fără tinereţe/ Youth Without Youth", în regia lui Francis Ford Coppola.
De asemenea, ea a fost prezentă la TIFF anul trecut, ca invitat special, în cadrul festivalului fiind prezentat şi filmul britanic "Am o slujbă naşpa rău/ I Really Hate My Job", în care Lara joacă alături de Oana Pellea.
La ediţia de anul acesta a Festivalului de la Cannes, Alexandra Maria Lara a făcut parte din juriul competiţiei oficiale, prezidat de Sean Penn.
Filmele selectate pentru secţiunea "Cinema 2008" tratează diferite teme.
În selecţie este anunţată premiera mondială "8", care reuneşte opt scurtmetraje semnate, printre alţii, de Gus Van Sant, Wim Wenders, Gael García Bernal, Mira Nair şi Gaspar Noé, care atrag atenţia asupra campaniei Naţiunilor Unite de a eradica foametea în lume.
Tot în secţiunea "Cinema 2008" a fost inclusă şi coproducţia franco-cambogiană "The Sea Wall", regizată de Rithy Panh, după un roman de Marguerite Duras.
Încă două premiere mondiale sunt programate în cadrul secţiunii din afara concursului, "L'Altro Cinema", dedicate vieţilor muzicienilor Bob Marley şi Fabrizio De Andrè.
Primul film, "Exodus 77" de Anthony Wall, rememorează cariera starului muzicii reggae, iar cel de-al doilea, "Effedia", de Teresa Marchesi, prezintă câteva interviuri cu muzicianul italian, printre care se numără fragmente care nu au mai fost accesibile publicului.
Tot în cadrul festivalului, actorului american Al Pacino i se va decerna premiul Marc Aurelio pentru interpretare şi, de asemenea, vor fi proiectate trei filme în care a jucat acesta, "În căutarea lui Richard" (1996) şi alte două pelicule care nu au mai fost arătate publicului, "Chinese Coffee" şi "Babbleonia".
Secţiunea "Alice nella citta" reuneşte 12 premiere europene, printre care "Lol" de Lisa Azuelos, cu Sophie Marceau.
În cadrul secţiunii "L'Occhio sul mondo" se va pune accent pe cinematografia braziliană şi astfel vor fi prezentate zece filme, în premieră europeană sau internaţională.
Printre acestea se numără documentarul "Coração vagabundo" de Fernando Grostein Andrade, dedicat cântăreţului brazilian Caetano Veloso, în care apar, printre alţii, Michelangelo Antonioni şi Pedro Almodóvar, ambii prieteni ai artistului.
Alte trei evenimente anunţate la a treia ediţie a festivalului sunt secţiunile omagiale pentru mari cineaşti italieni Alida Valli, Nino Manfredi şi Dino Risi, împreună cu premiera mondială a expoziţiei lui David Cronenberg, "Chromosomes", o colecţie de 50 de fotografii din filmele sale.
Festivalul, al cărui buget a fost redus de la 17 milioane de euro la 15, 5 milioane de euro, va avea ca invitaţi regizori, producători şi oficiali din instituţiile care se ocupă de cinematografia italiană.
(MEDIAFAX)Teatrul Masca îşi deschide stagiunea stradală cu "Măturătoarele"
Spectacolul "Măturătoarele", în regia lui Mihai Mălaimare, realizat cu studenţii Facultăţii de Teatru "Spiru Haret" în cadrul Şcolii de Teatru gestual "Masca", se desfăşoară pe o distanţă de 1 km şi este menit să îi facă pe toţi spectatorii să vadă cu alţi ochi munca persoanelor care curăţă locurile publice.
"Măturătoarele" va fi reluat în Parcul Herăstrău, sâmbătă.
Săptămâna viitoare vor mai avea reprezentaţii şi alte spectacole de stradă din repertoriul Teatrului Masca, precum "Prostia omenească", "Doamna cu căţelul", care include marionete imense, "Actorii" şi "Statuile".
Din septembrie începe şi stagiunea de sală a teatrului Masca, unde sunt, deocamdată, în pregătire "Îndrăgostiţii", spectacol în genul commedia dell'arte, în regia italianului Modesto Michele Casarin, şi "Acul cumetrei Gurton", în regia lui Mihai Mălaimare, cu Olga Delia Mateescu în rolul principal.
(MEDIAFAX)Mihai Mălaimare (Vacanta mea draga, adio!):
S-a terminat. Mai sunt cateva ore si incep o noua stagiune, o noua perioada de munca indracita, o alergare contra cronometru pe care sper s-o castig sau s-o termin in picioare. Sunt multe culuoarele care imi stau in fata si inca nu ma pot hotara pe care sa alerg, am incercat toata viata sa alerg pe toate si nu stiu daca ma mai tin genunchii pentru astfel de performante care duc oriunde si nicaieri. Teatru, politica, viata, scris, tenis de camp, silueta, sanatate, odihna.
Proiectele sunt multe, sunt mari, dar ziua s-a micsorat odata cu forta mea, ma simt atras de alte lucruri, as vrea sa am mai mult timp sa citesc, as vrea sa am mai mult timp sa calatoresc, mi-e dor de ai mei, mi-e dor uneori de mine insumi, cel de alta data.
S-a terminat o alta vacanta si-mi scapa de pe buze un oftat adanc semn ca n-as fi vrut, ca mi-as fi dorit sa fie mai lunga, la fel de frumoasa dar mai lunga, mai nesfarsita daca s-ar putea.
Poate ca maine ma voi scula mai odihnit si mai hotarat sa merg cum trebuie in cursa mea solitara, in aceasta Olimpiada personala in care nu am adversari si tocmai aici sta imensa ei dificultate caci nu exista pe podium decat o singura treapta. Daca o prind trebuie sa alerg imediat spre una noua pentru ca in tribune sta un public odios : timpul si nu vreau sa-i dau ocazia sa ma aplaude, cel putin inca o buna perioada de aici inainte.
S-a terminat vacanta, vacanta mea draga, frumoasa mea vacanta!
Acum ea se va odihni, va dormi ceva vreme ca sa ma lase sa ma chinui si sa-mi faca mai placut gandul pe care mai spre Craciun il voi indrepta catre misterioasele ei carari.
Pana atunci, vacanta mea draga, adio!
Cristian Nemescu şi Andrei Toncu, comemoraţi în cadrul CineClub NexT
La eveniment vor participa Tudor Voican (scenarist al producţiilor "Marilena de la P7", "Mihai şi Cristina", "Poveste de la Scara C", "California Dreamin'") şi Liviu Marghidan (director de imagine al filmelor "Marilena de la P7", "Poveste de la Scara C" şi "California Dreamin'").
Reprezentanţii publicaţiei Cinemagia vor înmâna trofeele câştigate de ultimul film al lui Nemescu, "California Dreamin' (Nesfârşit)", la începutul acestui an, cu ocazia Premiilor Cinemagia, care au dat ocazia publicului să îşi exprime preferinţele în materie de producţii româneşti.
"California Dreamin' (Nesfârşit)" a câştigat şapte dintre cele 18 categorii ale Premiilor Cinemagia, cele mai multe din cadrul acestei ediţii.
Printre distincţiile primite de ultima peliculă a lui Nemescu din partea publicaţiei se numără premiul pentru cel mai bun scenariu, premiul pentru cel mai bun actor în rol principal şi premiul pentru cea mai bună imagine.
De asemenea, în cadrul evenimentului, care va avea loc la Cityplex, începând cu ora 20.00, vor fi proiectate filmele regizate de Cristian Nemescu al căror sunet este semnat de Andrei Toncu, "Marilena de la P7" (2006, 45 de minute), "Mihai şi Cristina" (2001, 15 minute), dar şi un film de animaţie de Valeriu Stihi, "Remiza", al cărui sunet a fost realizat de Toncu şi care a fost finalizat la începutul acestui an.
Tudor Voican şi Liviu Marghidan vor discuta cu publicul pe marginea proiecţiilor, iar unul dintre spectatorii prezenţi la această ediţie de CineClub va câştiga, prin tragere la sorţi, un DVD cu filmul "Marilena de la P7".
Cristian Nemescu şi Andrei Toncu şi-au pierdut viaţa într-un accident de maşină, în august 2006.
Tot în 2006 a fost înfiinţată Societatea Culturală NexT, în memoria celor doi, instituţie care organizează Festivalul Internaţional de Scurt şi Mediu Metraj NexT, care a ajuns, anul acesta, la cea de-a doua ediţie.
(MEDIAFAX)Theodor Stolojan, desemnat premier din partea PDL - surse
Surse din conducerea PDL au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că, în condiţiile în care alegerile parlamentare din acest an se desfăşoară, pentru prima dată, separat de cele prezidenţiale, democrat-liberalii iau în calcul înlocuirea "locomotivei electorale" reprezentate de candidatul la funcţia de şef al statului cu premierul partidului.
Astfel, persoana care fi desemnată pentru funcţia de premier va avea rolul de "portdrapel" al campaniei electorale a PDL, reprezentând şi susţinând, la nivel naţional, candidaţii partidului în alegerile uninominale.
În urma cercetărilor sociologice, liderii PDL au constatat că prim-vicepreşedintele partidului Theodor Stolojan are nu numai cea mai mare notorietate, ci deţine şi cea mai înaltă cotă de încredere dintre potenţialii candidaţi la funcţia de premier.
Potrivit surselor PDL, "premierul" Stolojan nu trebuie să fie "legat" în campania electorală de un singur colegiu uninominal. Strategia partidului este formată după modelul de campanie din 2004, când Traian Băsescu a "tras" după el candidaţii Alianţei D.A., în turneele sale electorale din toată ţara.
În campania acestui an, Theodor Stolojan va prelua rolul deţinut în 2004 de Traian Băsescu. În plus, prin faptul că Stolojan nu va avea calitatea de candidat în alegeri, el va putea reprezenta PDL la televiziuni, inclusiv în emisiuni care nu au caracter strict electoral.
Stolojan va avea astfel o vizibilitate mult mai mare decât dacă ar fi fost candidat, ceea ce l-ar fi obligat să apară doar în cadrul programelor speciale de campanie şi să se rezume la problemele colegiului electoral în care ar fi candidat.
Theodor Stolojan va fi desemnat, cel mai probabil, premier al Guvernului PDL la începutul lunii septembrie, în cadrul Conferinţei Naţionale Anuale a partidului.
La ora actuală există discuţii în PDL privind oportunitatea anunţării în cadrul Conferinţei Naţionale Anuale a echipei guvernamentale a partidului. Astfel, liderii PDL iau în calcul prezentatea fie a întregului Cabinet democrat-liberal, fie doar a unor miniştri desemnaţi de partid.
La Conferinţa Naţională Anuală, din 12 septembrie, va fi prezentat inclusiv Programul de guvernare al partidului, care ar putea fi susţinut, pe domenii, de unii membri ai Cabinetului PDL. De asemenea, va fi anunţată lista finală a candidaţilor partidului în toate colegiile uninominale. (MEDIAFAX)
Mai multe ONG-uri consideră că Mona Muscă nu mai are dreptul moral de a candida
"Având în vedere că aţi fost iniţiatoare a Legii lustraţiei adoptată de Senatul României în aprilie 2006, aţi fost deconspirată ca informator al Securităţii în august 2006 şi aţi avut demnitatea să vă autolustraţi, dându-vă imediat demisia din Parlament, aţi fost exclusă din Societatea Timisoara care v-a retras premiul pe care vi l-a acordat pentru promovarea Legii lustraţiei şi a «Proclamaţiei de la Timişoara», conform Legii lustraţiei pe care aţi iniţiat-o, şi pentru a nu transforma într-o farsă imorală demersurile dumneavoastră, în următorii 8 ani nu aveţi dreptul moral de a candida la alegerile parlamentare", se arată într-un apel către Muscă, lansat, joi, de 15 organizaţii şi sindicate.
Potrivit apelului transmis de Blocul Revoluţionarilor din 1989, semnatarii îi cer Monei Muscă să răspundă la o serie de întrebări, printr-o declaraţie scrisă pe proprie răspundere, întrebărilor pe care le-a adresat Radu Filipescu într-un articol publicat în "Revista 22", în 25 august 2006.
"Vă solicităm să binevoiţi să aveţi demnitatea de a răspunde public în cursul acestei săptămâni, printr-o declaraţie scrisă pe proprie răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, întrebărilor pe care vi le-a pus fostul deţinut politic anticomunist Radu Filipescu, preşedintele Grupului pentru Dialog Social: Aţi colaborat cu nuclee din fosta Securitate şi după 1977 (anul în care aţi semnat angajamentul de informator al Securităţii?, Aţi colaborat cu nuclee din fosta Securitate şi după 1990?, A existat o coordonare în activitatea dumneavoastră cu aceste nuclee şi au existat complicităţi securiste dupa 1990?", se arată în aplel.
Organizaţiile semnatare doresc ca Mona Muscă să răspundă şi următoarelor întrebări: "În 1999, când a fost înfiinţat CNSAS, l-aţi propus «în cunoştinţă de cauză», din partea PNL, pe domnul Gheorghe Onişoru ca preşedinte al Colegiului pentru un mandat de 6 ani? Adică ştiind dinainte că misiunea acestuia va fi să împiedice din interiorul CNSAS deconspirarea securiştilor precum C.V.Tudor şi alţii, în primul rând poate chiar a dumneavoastră?".
Semnatarii apreciază că, răspunzând la aceste întrebari, Mona Muscă ar putea repara mult, chiar dacă nu tot, din greşelile trecutului.
"Aţi putea să apăreţi din nou între oamenii care au crezut în dumneavoastră. Ar fi printre puţinele dumneavoastră şanse, şi o şansă pentru noi", aşa cum consideră preşedintele Grupului pentru Dialog Social, Radu Filipescu.
Apleul este semnat de Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, Consiliul Mondial Român, Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Asociaţia Cives, Federaţia Naţională Omenia a Pensionarilor, Grupul văduvelor de eroi martiri, Federaţia sindicală "Solidaritatea - Virgil Săhleanu" a siderurgiştilor din România, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 - Timişoara, Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara şi Sindicatul ALRO Slatina.
Liderul PDL Neamţ, Gheorghe Ştefan, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că în urma unei discuţii pe care a avut-o cu Mona Muscă în cursul zilei de marţi, "în principiu" a convins-o să candideze într-un colegiu uninominal în judeţul Neamţ.
Politicienii democrat-liberali au exprimat opinii diferite faţă de susţinerea Monei Muscă de către PDL pentru obţinerea unui mandat în alegerile parlamentare. (MEDIAFAX)
Primele rezultate
Băsescu: Implicarea UE în Transnistria, esenţială pentru soluţionarea conflictului
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Chişinău, după întâlnirea cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, că implicarea UE în Transnistria este esenţială şi fundamentală pentru soluţionarea conflictului din această regiune.
El a afirmat că în Transnistria este o situaţie relativ similară cu aceea din Kosovo şi Osetia de Sud, respectiv existenţa unor majorităţi de o anume etnie sau cetăţenie şi o conducere locală "nelegitimă" care îşi proclamă independenţa faţă de un stat.
"Faţă de Kosovo şi Osetia mai lipseşte (în Transnistria - n.r.) un singur lucru: conflictul, iar din acest punct de vedere am apreciat capacitatea Republicii Moldova de a nu răspunde provocărilor transnistrene. Mi se pare că se depăşeşte orice limită a decenţei atunci când transnistrenii refuză orice discuţii cu autoritatea suverană a statului moldovean", a spus şeful statului român.
Băsescu a amintit că România este una dintre ţările care nu au recunoscut independenţa provinciei Kosovo, întrucât aceasta contravine principiilor fundamentale ale integrităţii teritoriale, suveranităţii şi inviolabilităţii frontierelor.
Şeful statului a pledat în favoarea implicării UE în soluţionarea conflictului transnistrean, dar a subliniat că orice evoluţie în acest sens trebuie să respecte dreptul internaţional şi suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova, susţinute fără rezerve de România.
Preşedintele României a mai atenţionat asupra faptului că în momentul de faţă drepturile colective ale unor minorităţi sunt folosite pentru dezmembrarea teritorială a unor state. Deşi aceste drepturi colective nu sunt recunoscute oficial de nimeni, ele sunt utilizate ca "motor nedeclarat" pentru ca unele state suverane să fie dezmembrate.
Băsescu a insistat asupra faptului că niciun fel de drepturi colective ale minorităţilor nu poate prevala asupra integrităţii teritoriale, suveranităţii şi inviolabilităţii frontierelor unui stat, în caz contrar existând riscul unui proces ce poate deveni extrem de periculos pentru securitatea Europei.
"România nu va accepta niciodată că în numele drepturilor colective acordate unei minorităţi se poate afecta vreodată integritatea teritorială şi suveranitatea unui stat, concept care, dincolo de alte concepte mai nou apărute, este esenţial şi fundamental pentru existenţa unui stat", a afirmat preşedintele Băsescu.
La rândul său, preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a apreciat că ceea ce s-a întâmplat în Osetia de Sud a fost cauzat de faptul că rezolvarea conflictului a fost tărăgănată prea mult timp.
El a afirmat că, în cazul unor conflicte îngheţate, amânarea unor soluţionări dă timp regimurilor separatiste să se întărească şi să organizeze chiar şi o influenţă din partea altor state. Voronin a mai subliniat că, în ceea ce priveşte Republica Moldova, problema transnistreană se poate rezolva numai pe cale paşnică şi cu implicarea comunităţii internaţionale.
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, miercuri, la Chişinău, cu omologul său Vladimir Voronin, după ce în cursul dimineţii a avut o întâlnire similară la Kiev cu omologul său ucrainean, Victor Iuşcenko.
La sosirea, precum şi la plecarea preşedintelui Băsescu de la Preşedinţia Republicii Moldova, un grup de aproximativ 20 de moldoveni au scandat lozinci pro-Băsescu şi pro-româneşti.
Preşedintele Traian Băsescu i-a numit "români", într-un dialog avut cu Vladimir Voronin, pe cetăţenii moldoveni care scandau.
"Domnule preşedinte, daţi-mi voie să-i salut pe aceşti români", i s-a adresat Băsescu lui Voronin după discuţia dintre cei doi şi declaraţiile de presă, în timp ce coborau treptele din faţa sediului Preşedinţiei R. Moldova.
Preşedintele moldovean nu a avut nicio replică, iar Băsescu s-a rezumat să le facă semn cu mâna celor aproximativ 20 de cetăţeni moldoveni adunaţi de cealaltă parte a bulevardului din faţa Preşedinţiei moldovene şi apoi s-a urcat în maşina oficială.
Grupul care scanda lozinci pro-româneşti şi pro-Băsescu era prezent în faţa sediului Preşedinţiei moldovene şi la sosirea şefului statului român, însă acesta nu a interacţionat în niciun fel cu ei.
La sosirea la Preşedinţia R. Moldova, Băsescu a fost întâmpinat de Voronin, care i-a spus: "Ce bronzat sunteţi, domnule preşedinte!". "Da, de la inundaţii", a replicat Traian Băsescu.
Băsescu cere prudenţă şi înţelepciune din partea liderilor din regiunea Mării Negre
Şeful statului a afirmat că nu este momentul pentru a se căuta responsabilităţi pentru conflictul din Georgia, ci este "momentul prudenţei şi al acţiunii înţelepte".
Băsescu a spus că responsabilitatea pentru securitatea regiunii Mării Negre aparţine tuturor liderilor ţărilor din zonă, indiferent dacă este vorba despre ţări mici sau mari, mai mult sau mai puţin influente.
Preşedintele român a mai declarat că evenimentele din Georgia trebuie să ia sfârşit cât mai rapid, prin revenirea armatelor Federaţiei Ruse şi Georgiei pe poziţiile anterioare izbucnirii conflictului şi cu respectarea integrală a acordului de încetare a focului.
Atât Traian Băsescu, cât şi Ilham Aliyev au exprimat puncte de vedere comune în ceea ce priveşte necesitatea respectării suvernităţii şi integrităţii teritoriale în încercarea de soluţionare a conflictelor îngheţate existente în regiune.
Traian Băsescu a arătat că România este împotriva oricărei abordări care generează drepturi colective pentru minorităţi, iar în baza acestor drepturi să fie afectate integritatea şi suveranitatea unui stat.
În ceea ce priveşte regiunea Nagorno Karabakh, preşedintele român a spus că soluţia corectă este respectarea integrităţii teritoriale a Azerbaidjanului şi realizarea controlului întregului teritoriu de către autorităţile de la Baku.
Băsescu a mai precizat că, în urma analizei comune cu omologul său azer, s-a ajuns la concluzia că, deşi conflictul din Georgia a ridicat semne de întrebare asupra capacităţii regiunii de a furniza alternative în transportul energetic, proiectele energetice au toate condiţiile să fie continuate. El a mai spus că România va intensifica efoturile pentru continuarea proiectelor de transport al energiei, cum este Nabucco.
Preşedintele Republicii Azerbaidjan a declarat că evenimentele din Georgia ridică problema diversifării surselor de energie şi a asigurării securităţii transportului energetic.
Aliyev a mai afirmat că poziţia de principiu a României în privinţa modalităţii de soluţionare a conflictelor îngheţate este extrem de apreciată în Azerbaidjan.
La ora transmiterii acestei ştiri, preşedintele Traian Băsescu a plecat spre Tbilisi.
Băsescu despre acordul de pace: Parcă sunt documente diferite
Răspunzând unei întrebări referitoare la stadiul retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul georgian, preşedintele Traian Băsescu a spus că îi este greu să creadă că, dacă preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a promis public retragerea trupelor ruseşti până vineri, la ora 24.00, acest lucru nu se va face.
"Ori se dă o citire diferită a acordului la Tbilisi faţă de Moscova şi la Moscova faţă de Tbilisi, ori parcă avem de-a face cu două documente uşor diferite în forma în care au fost semnate", a adăugat Traian Băsescu.
Şeful statului a afirmat că, din interpretările publice pe care le ştie, acordul de încetare a focului permite staţionarea unor trupe ruseşti într-o zonă tampon de la sudul Osetiei.
Preşedintele a mai spus că, prin urmare, acordul nu stabileşte revenirea trupelor celor două ţări pe poziţii anterioare izbucnirii conflictului şi a apreciat că negocierile viitoare trebuie să clarifice şi aceste probleme de interpretare.
La rândul său, preşedintele georgian, Mihail Şaakashvili, a acuzat Federaţia Rusă că nu a făcut mişcări serioase de retragere a trupelor de pe teritoriul Georgiei, ci, dimpotrivă, "şi-a extins ocupaţia".
El a invocat cazul oraşului Gori, care este în momentul de faţă ocupat de militarii ruşi deşi acesta nu a aparţinut niciodată Osetiei.
De asemenea, Şaakashvili a acuzat Federaţia Rusă că încearcă să impună paşapoarte ruseşti populaţiei georgiene din zonele pe care le controlează. "Se pare că fiecare înţelege cum vrea retragerea militară: Federaţia Rusă are propria viziune asupra retragerii, în timp ce Georgia, Franţa au o altă viziune. Sperăm ca sub supraveghere internaţională acest lucru să se întâmple. Este nevoie ca atenţia comunităţii internaţionale să se concentreze pe această zonă, pentru că, se pare, strategia Moscovei este că în timp lumea nu-şi va mai concentra privirea asupra noastră", a spus Şaakashvili.
Băsescu: România va sprijini Georgia şi Ucraina să primească MAP la reuniunea NATO din decembrie
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, răspunzând unei întrebări, că, nici după evenimentele din Osetia, România nu îşi schimbă punctul de vedere în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei şi Georgiei pentru primirea MAP în luna decembrie.
El a afirmat că, la reuniunea miniştrilor de externe ai Consiliului Nord-Atlantic din decembrie, ministrul român de Externe are mandat să susţină acordarea MAP pentru Ucraina şi Georgia.
Întâlnirea dintre Băsescu şi Şaakashvili face parte dintr-un turneu pe care preşedintele României l-a început miercuri şi care cuprinde vizite de lucru în ţările din regiunea Mării Negre, în încercarea de a identifica un punct de vedere comun al României, Republicii Moldova, Ucrainei, Azerbaidjanului, Georgiei şi Turciei în ceea ce priveşte soluţiile pentru securitatea zonei.
În cursul serii de joi, Traian Băsescu se va deplasa la Ankara, unde se va întâlni cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gül. (MEDIAFAX)
România este invitată de onoare a Festivalului Lavandei din Franţa
In perioada 21-25 august, în localitatea franceza Digne les Bains (regiunea Provence) are loc cea de a 87-a ediţie a Festivalului Lavandei. Aceasta manifestare atrage anual circa 30.000 de vizitatori. Pentru această ediţie, organizatorii au propus României să participe ca ţară invitată de onoare, informează un comunicat de presă al Ministerului pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii, Comert, Turism şi Profesii Liberale, remis AMOS News.
Potrivit sursei citate, participarea la acest nivel presupune: amenajarea unui stand de cel puţin 100 mp în cadrul târgului; aducerea de produse agroalimentare şi artizanale specifice; animaţii folclorice, muzicale pe durata celor 5 zile de desfăşurare; restauraţie tipică cu un spaţiu dedicat gastronomiei româneşti în cadrul târgului; prezenţa unei personalităţi din ţară sau de la ambasada pentru inaugurarea manifestării.
“Cel mai important beneficiu al statutului de tara invitata de onoare este comunicarea / publicitatea facuta Romaniei alături de promovarea evenimentului” a declarat Lucia Morariu, Secretar de stat pentru turism in cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale.
Evenimentul se integrează în cadrul unei campanii de promovare axată pe partea de sud a Franţei venind în întâmpinarea deschiderii unor curse charter din oraşele Lyon şi Marsilia catre Constanta de catre touroperatorul francez Plein Vent.
“Romania este prezenta cu un stand de 100mp in care evolueaza Ansamblul folcloric si orchestra “Martisorul” din Cluj Napoca si in care expun un creator de costume populare, un incondeietor de oua si un artizan de sticla alaturi de reprezentantul Biroului de promovare turistica a Romaniei la Paris care ofera materiale de promovare si informatii despre Romania Turistica”, a detaliat Lucia Morariu. (AMOS News)
Grigore Leşe îi prezintă pe Muzicanţii din Greceşti
oi, 28 august, la ora 18,00, Muzicanţii din Greceşti, de pe Valea Raznicului, sunt invitaţii programului „Ultimii rapsozi”, iniţiat de Grigore Leşe la Institutul Cultural Român din Bucureşti.
Ion Creţeanu (voce), Mihai Fonea (vioară), Marian Ilie (contrabas), Maria Ilie, (voce), Vasile Nica (cobză) şi Adrian Lăpădătescu (acordeon) descind la ICR ca reprezentanţi ai unei tradiţii care a adus faima comunei doljene în regiune. Grigore Leşe istoriseşte astfel întâlnirea cu protagoniştii serii de joi şi cu muzica lor: „Aşezate într-un peisaj de o rară frumuseţe, la poalele dealului Morilor, înconjurate de păduri, am găsit trei sate uitate de lume: Bărboi, Greceşti şi Buzu, altădată celebre în toată Oltenia datorită tarafului condus de Niţu Voinescu. [...] Sate de moşneni şi clăcaşi, situate la interferenţa judeţelor Gorj, Dolj şi Mehedinţi, au dezvoltat o muzică vocal-instrumentală cântată iniţial la curţile boiereşti iar ulterior la nunţile şi petrecerile din zonă. Unele linii melodice se pare că au fost moştenite de la curtea medievală, supusă influenţelor turceşti şi greceşti, altele s-au format sub influenţa lăutarilor, care dispun de imaginaţiei şi improvizaţie.”
„Ultimii rapsozi”, program lunar al ICR, oferă publicului citadin posibilitatea de a se familiariza cu folclorul autentic – atât cel tradiţional românesc, cât şi cel al minorităţilor din România. Un deziderat urmărit prin acest program este conştientizarea faptului că arta tradiţională, reprezentând o valoare identitară fundamentală, formează un patrimoniu imaterial care trebuie respectat şi păstrat.
( Tudor CRISTIAN - AMOS News )Preşedintele României
| 20 august 2008 - Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica Moldova | |
 |  |
 |  |
 |  |
| 20 august 2008 - Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Ucraina | |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 | |
Declaraţie de presă a preşedintelui României după convorbirile oficiale cu preşedintele Ucrainei
În cadrul vizitei de lucru pe care a efectuat-o în Ucraina, preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit, miercuri, 20 august a.c., cu omologul său ucrainean, Viktor Iuşcenko. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut o conferinţă comună de presă.
Vă prezentăm, în continuare, declaraţia şefului statului român:
“În primul rând, vă mulţumesc pentru faptul că aţi acceptat într-un timp foarte scurt ca întâlnirea noastră să aibă loc astăzi. Vă mulţumesc şi pentru discuţia foarte bună pe care am avut-o, o discuţie cu un conţinut profund care vizează interesele generale ale statelor riverane Mării Negre şi ale regiunii Mării Negre, în acelaşi timp, o discuţie în care s-a abordat şi, punctual, problema Georgiei.
Multe din concluziile la care noi am ajuns, în discuţii, dumneavoastră le-aţi făcut cunoscute; le voi repeta şi eu pe unele dintre ele, poate cu nuanţe specifice. Cu certitudine, multe alte lucruri au fost discutate în întâlnirea noastră, care ne-a făcut ca, până la urmă, să renunţăm la cealaltă parte din program. Dar ne-am bucurat amândoi că am putut dedica un timp cât mai mult timp discuţiilor.
Aş face câteva precizări care reflectă punctul de vedere al României, punct de vedere care este extrem de apropiat cu cel prezentat de domnul preşedinte Iuşcenko. Noi considerăm că, în problema georgiană prioritatea acum nu este să stabilim responsabilităţi, ci trebuie să consolidăm acordul de încetare a focului; este prioritatea zero: aplicarea şi consolidarea acordului de încetare a focului negociat de preşedintele Sarkozy, atât cu preşedintele Saakaşvili, cât şi cu preşedintele Medvedev.
O chestiune care nu este în acordul de încetare a focului dar este pregnant, consistent precizată atât în documentul adoptat de Uniunea Europeană la CAGRE, la Consiliul miniştrilor de externe care a avut loc pe data de 13, cât şi în rezoluţia Consiliului Nord-Atlantic de ieri, este cel legat de integritatea teritorială şi de suveranitatea Georgiei. Fără acest element fundamental al celor două documente ar însemna că încălcăm normele de drept internaţional.
România apreciază că garantarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Georgiei asupra întregului său teritoriu este o obligaţie care decurge din dreptul internaţional şi, în acelaşi timp, decurge din angajamentele pe care, la cele două date, atât Uniunea Europeană pe 13, cât şi NATO pe 19, le-au adoptat ca principiu de bază în soluţionarea conflictului din Georgia.
Un alt lucru pe care l-am constatat este ineficienţa actualului mecanism de menţinere a păcii în Osetia de Sud, Abhazia şi, îndrăznesc să spun şi în Transnistria şi, îndrăznesc să spun, şi în Nagorno-Karabah. Mecanismele care stau la baza menţinerii păcii în zonele de conflict îngheţat din jurul Mării Negre şi-au dovedit ineficienţa şi eu cred că nici statele riverane Mării Negre, nici Uniunea Europeană, nici Organizaţia Naţiunilor Unite, nu au de ce să mai continue cu utilizarea aceluiaşi tip de mecanism. Mai devreme sau mai târziu există riscul ca, menţinând mecanismele actuale, să generăm conflicte care pot evolua în conflicte regionale şi în alte zone de conflict îngheţat.
De aceea, România va susţine fără rezerve poziţia Uniunii Europene de a se căuta un alt mecanism; alte mecanisme trebuie dezvoltate pentru a găsi soluţii conflictelor îngheţate şi nu pentru a le menţine şi a crea condiţii ca ele să izbucnească neprevăzut şi cu urmări extrem de importante pentru securitatea statelor. Apreciem că în Georgia sunt necesare acum două direcţii de efort, un efort în ceea ce priveşte ajutoarele umanitare şi, pe termen mediu şi lung, efortul de reconstrucţie.
România rămâne pe aceeaşi poziţie pe care a avut-o şi la Summit-ul de la Bucureşti în ceea ce priveşte acordarea Membership Action Plan-ului pentru Ucraina şi Georgia la Conferinţa miniştrilor de externe din decembrie, în aşa fel încât cele două ţări, şi Ucraina şi Georgia, să intre în mecanismul de pregătire pentru a deveni membre NATO atunci când vor fi pregătite.
Sigur, trebuie foarte bine înţeles, România nu pleacă de la premisa că cele două ţări, Georgia şi Ucraina, nu trebuie să îndeplinească în prealabil condiţiile specifice prin care şi România a trecut - a atins standardele ca să primească acordarea planului de acţiune pentru a deveni membru NATO. Iar până în decembrie este suficient timp.
Având în vedere climatul de insecuritate creat în regiune de evenimentele din Georgia, România propune şi susţine necesitatea unei atitudini prudente a tuturor statelor din regiune, mai ales a acelora ale căror teritorii sunt afectate de conflicte îngheţate. Credem noi că, alături de ele, şi Federaţia Rusă trebuie să manifeste prudenţă şi moderaţie pentru că acest climat de insecuritate poate duce la evoluţii neprevăzute şi neplăcute pentru regiune. De asemenea, România consideră că evenimentele din Georgia, conflictul din Georgia, poate pune sub semnul întrebării politica energetică a Uniunii Europene şi, din punctul nostru de vedere, vom face toate eforturile pentru ca politica energetică să fie în continuare dezvoltată, consolidată şi să nu fie împiedicată a fi realizată de evenimentele care au avut loc.
În ceea ce mă priveşte, voi continua în orele următoare şi în cursul zilei de mâine, un turneu pe care l-am început cu Ucraina, după-amiază voi fi la Chişinău, mâine la Baku, Tbilisi şi Istanbul pentru întâlniri cu şefii statelor. Ideea acestui turneu este să discut cu şefii de stat şi de guvern cu privire la soluţiile pe care le văd pentru securizarea spaţiului Mării Negre, spaţiu despre a cărui securitate România este extrem de interesată, fiind parte a acestui spaţiu. Nu ne este indiferent ce se întâmplă în jurul Mării Negre, pentru că securitatea noastră, proiectele de dezvoltare ale României sunt legate în mod direct de o atmosferă de securitate în jurul Mării Negre. De asemenea, în întâlnirile pe care le voi avea în continuare, voi sugera şefilor de stat şi de guvern să adopte ca poziţii oficiale ale statelor lor Rezoluţiile CAGRE din 13 august şi Rezoluţia Consiliului Nord-Atlantic la nivelul miniştrilor de externe din 19 august. Acest lucru ar face mult mai uşoară comunicarea, ar face mult mai sigură unitatea de puncte de vedere ale statelor membre NATO şi ale Uniunii Europene cu statele riverane Mării Negre.
Vă mulţumesc mult! ”
Declaraţii de presă ale preşedintelui României şi preşedintelui Republicii Moldova
Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit, miercuri, 20 august a.c., în cadrul vizitei de lucru pe care a efectuat-o în Republica Moldova, cu preşedintele Vladimir Voronin. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut declaraţii comune de presă. Vă prezentăm, în continuare, textul declaraţiilor:
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin: "Cu deosebită plăcere am primit vestea că domnul preşedinte Băsescu are în plan să efectueze o vizită de scurtă durată la noi, în capitala Republicii Mololdova, Chişinău, pentru a discuta cele mai stringente şi arzătoare probleme care stau astăzi în faţa Uniunii Europene, în faţa comunităţii europene, în jurul relaţiilor noastre bilaterale. Eu îl salut pe domnul preşedinte Băsescu şi vreau să vă spun că am avut o discuţie foarte rezultativă, foarte constructivă, numai ceea care s-a terminat. Mă bucur că nu a fost aşa de mult pregătită - poate că este bine când nu avem sau nu au posibilitatea cei care pregătesc întrevederile să mai aibă mai mult timp pentru a pregăti.
S-au discutat şi probleme legate de situaţia aceasta excepţională pe care o avem în jurul conflictului abhazian. Dumneavoastră cunoaşteţi că noi, Republica Moldova împreunã cu toate ţările membre ale Uniunii Europene am aderat la declaraţia Uniunii Europene referitoare la opinia şi poziţia noastră, legată de acest conflict. Şi astăzi noi am fixat încă o dată problemele legate de necesitatea de a restructura în primul rând forţele pacificatoare, acea reconstrucţie a forţelor pacificatoare care ar răspunde la întrebările şi la necesitatea asigurării acelor acorduri care sunt între statele respective, unde activează aceste forţe, mai ales în condiţiile de conflict.
Pentru noi, pentru Republica Moldova, situaţia care s-a întâmplat, care se întâmplă în jurul Osetiei, în jurul Abhaziei este bine de înţeles pentru că noi avem o situaţie similară legată de problema noastră transnistriană. Noi înţelegem foarte bine totul, chiar necunoscând în detaliu multe lucruri, numai din presă sau din alte surse diplomatice, totuşi noi înţelegem foarte bine de ce au loc aceste lucruri.
Noi am ajuns cu domnul Băsescu la concluzia că, în primul rând, acest lucru s-a întâmplat din cauză că foarte mult timp, foarte mulţi ani se tărăgănează soluţionarea acestor probleme - foarte mult. În timpul acestor ani, aceste regiuni mult separatiste au avut timp să se întărească, au avut timp chiar să se dezvolte, au avut timp să orienteze şi o influenţă cât de cât sau o susţinere din partea altor state. Şi aici e clar că noi trebuie mai activ... eu am în vedere Republica Moldova, dar şi fără asistenţa Uniunii Europene e clar că noi nu o să putem să promovăm mai departe acest lucru... Mai insistent să cerem să mergem la procesul de tratative legate de integrarea Republicii Moldova. Eu, încă o datã, domnului preşedinte Băsescu i-am reconfirmat, ceea ce am vorbit începând cu aprilie 2001, imediat după ce am venit la conducere - că Republica Moldova, problema transnistriană o să o hotărească şi o să lupte pentru a hotărî această problemă, numai la masa de tratative, numai pe cale paşnică.
E clar că multe din lucrurile care au avut loc în Osetia de Sud şi în jurul acestei probleme, încă trebuie analizate, încă trebuie aşteptate concluziile respective, cauzele şi aşa mai departe. Dar evident este că, mai departe, aşa ceva... Trebuie făcut astăzi, comunitatea internaţională, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Europeană să facă tot ce este posibil şi noi toţi împreună, toate statele, pentru ca aşa ceva să nu mai aibă loc, să nu se repete nici într-un caz. Nu este cazul ca noi să pierdem mii de cetăţeni pentru a hotărî interesele respective.
Pe dimensiunea bilaterală am discutat şi aceste probleme şi avem perspective reale de a merge înainte. Ceea ce mulţi ani nu s-a hotãrât... eu cred că în timpul apropiat noi o să progresăm, sper eu, şi sunt sigur că domnul preşedinte Băsescu o să fie de acord, o să facem şi unele surprize plăcute pentru societăţile noastre de pe ambele maluri ale Prutului. Mulţumesc pentru vizita dumneavoastră, domnule Preşedinte şi să ştiţi că suntem gata în aşa fel, şi operativ, orice situaţie, pentru dumneavoastră să aveţi posibilitatea să ne vizitaţi."
Preşedintele României, Traian Băsescu: "Domnule Preşedinte, în primul rând doresc să vă mulţumesc că ieri aţi fost de acord într-un interval foarte scurt - în 20 de minute de la solicitarea de la Bucureşti - aţi fost de acord să ne vedem astăzi şi vă mulţumesc pentru acest lucru. De asemenea, vă mulţumesc pentru discuţia foarte bună pe care am avut-o şi pentru coincidenţa punctelor de vedere între Republica Moldova şi România cu privire la conflictele îngheţate.
În acelaşi timp, ca şef al unui stat european, ţin să vă mulţumesc pentru faptul că Republica Moldova a aderat imediat la declaraţia Uniunii Europene cu privire la Georgia, declaraţie care a fost adoptată de miniştrii de externe, de CAGRE, pe data de 13 august. În ceea ce priveşte conflictul transnistrian, în analiza pe care am făcut-o cu domnul preşedinte Voronin, am ajuns la concluzia că acesta corespunde perfect la ceea ce s-a întâmplat în Kosovo, la ceea ce s-a întâmplat în Osetia de Sud acum. Vă este cunoscut faptul că România este una dintre ţările care nu au recunoscut Kosovo, considerând că decizia de a crea un stat pe teritoriul unui stat suveran şi independent contravine legilor dreptului internaţional, contravine principiului integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii frontierelor statelor.
În Transnistria situaţia este, chiar dacă are motivaţii diferite, este similară cu cea din Kosovo şi din Osetia de Sud; adică o populaţie majoritar având etnie sau cetăţenie a altui stat şi o conducere locală nelegitimă care îşi declară independenţa. Dacă veţi compara cu realităţile din Kosovo şi din Osetia de Sud veţi constata că mai lipseşte un singur lucru: conflictul. Din acest punct de vedere, în discuţii am apreciat extraordinar de mult capacitatea Republicii Moldova de a nu răspunde niciunui fel de provocări din partea transnistrienilor - şi trebuie să o spun public - mi se pare că se depăşeşte orice limită a decenţei în momentul în care transnistrienii refuză orice fel de discuţii cu autoritatea suverană a Statului Moldovean.
De asemenea, considerăm că ce s-a întâmplat în Osetia de Sud este demonstraţia faptului că aceste conflicte îngheţate nu au un mecanism corect de deblocare a situaţiilor. În ceea ce priveşte Transnistria, împreună cu domnul preşedinte Voronin am ajuns la concluzia că implicarea Uniunii Europene este fundamentală şi esenţială în găsirea unei soluţii în acord cu legislaţia internaţională şi care să respecte pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. România va rămâne un susţinător fără rezerve al integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova.
Aş mai face o consideraţie, pe care am făcut-o şi în discuţiile cu domnul preşedinte Iuşcenko, pe care am făcut-o şi cu ocazia dezbaterilor despre Kosovo: În momentul de faţă state suverane şi independente sunt dezmembrate în numele drepturilor colective ale minorităţilor, drepturi colective care nu sunt recunoscute în fapt de nimeni, dar pe de altă parte, sunt utilizate ca motor nedeclarat pentru ca state independente şi suverane să fie afectate. Aşa s-a întâmplat cu Kosovo şi Serbia a pierdut o parte din teritoriu, aşa se prefigurează lucrurile şi în Osetia şi, să nu spun vorbă mare, în Abhazia şi acest tip de abordare politică trebuie să înceteze.
România pleacă de la premisa că niciun fel de drept nu poate prevala asupra dreptului de integritate teritorială, de suveranitate şi de inviolabilitate a frontierelor unui stat independent. Comunitatea internaţională trebuie să realizeze că nestopând aceste abordări în care în numele unor etnii sau în numele unei majorităţi de cetăţenie, se rup teritorii din state independente şi suverane, creează riscul unui proces care poate deveni extrem de periculos pentru securitatea Europei.
Acum, ce s-a întâmplat în Georgia ne demonstrează că semnalele trase de România din 2005, legat de periculozitatea conflictelor îngheţate, semnalele trase legate de Kosovo, semnalele trase legate de securitatea energetică, toate se aşază acum, după evenimentele din Georgia ca o prioritate. Aş încheia acest capitol spunând că România nu va accepta niciodată ideea că, în numele drepturilor colective acordate unor minorităţi, trebuie să fie afectată integritatea teritorială a statelor independente şi suverane. Acest concept al suveranităţii şi al integrităţii teritoriale este conceptul esenţial al existenţei unui stat şi el nu poate fi acoperit de niciun alt concept mai nou lansat în ultima perioadă, chiar dacă neoficial lansat.
În discuţiile cu domnul preşedinte Voronin am mai abordat problema evoluţiilor Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Probabil ştiţi că România a fost unul dintre susţinătorii fără rezerve ai nevoii negocierii unui alt acord între Uniunea Europeană şi Republica Moldova; un alt acord care să lărgească drepturile acordate firmelor, spre exemplu firmelor din Republica Moldova şi cetăţenilor din Republica Moldova. Mă refer la dreptul la liber schimb, mă refer la dreptul de circulaţie în interiorul Uniunii Europene pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Sigur, sunt unele observaţii ale Comisiei de la Veneţia, considerând că este o problemă internă a Republicii Moldova rezolvarea acestor observaţii şi, în acelaşi timp, o chestiune de negociere a Republicii Moldova cu Comisia Europeană. În ceea ce ne priveşte, suportul pentru un nou acord, a cărui negociere sperăm să înceapă la întâi ianuarie 2009, este fără rezerve.
Cam acestea au fost cele discutate. Mă bucură foarte mult că punctele noastre de vedere cu privire la riscul legat de conflictele îngheţate coincid şi, de aici, ne putem formula poziţii care să fie pe de-o parte în interiorul Uniunii Europene prin România şi pe de altă parte din partea unei ţări ca Republica Moldova, ţară care are excelente relaţii cu Uniunea Europeană şi tinde să devină stat membru. Vă mulţumesc mult! Vă doresc o după-amiază plăcută, încă o dată domnule preşedinte Voronin, vă mulţumesc pentru întâlnire!"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
