Preşedintele României

---

20 august 2008 - Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica Moldova

20 august 2008 - Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Ucraina

(Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa)

Declaraţie de presă a preşedintelui României după convorbirile oficiale cu preşedintele Ucrainei

În cadrul vizitei de lucru pe care a efectuat-o în Ucraina, preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit, miercuri, 20 august a.c., cu omologul său ucrainean, Viktor Iuşcenko. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut o conferinţă comună de presă.

Vă prezentăm, în continuare, declaraţia şefului statului român:

“În primul rând, vă mulţumesc pentru faptul că aţi acceptat într-un timp foarte scurt ca întâlnirea noastră să aibă loc astăzi. Vă mulţumesc şi pentru discuţia foarte bună pe care am avut-o, o discuţie cu un conţinut profund care vizează interesele generale ale statelor riverane Mării Negre şi ale regiunii Mării Negre, în acelaşi timp, o discuţie în care s-a abordat şi, punctual, problema Georgiei.

Multe din concluziile la care noi am ajuns, în discuţii, dumneavoastră le-aţi făcut cunoscute; le voi repeta şi eu pe unele dintre ele, poate cu nuanţe specifice. Cu certitudine, multe alte lucruri au fost discutate în întâlnirea noastră, care ne-a făcut ca, până la urmă, să renunţăm la cealaltă parte din program. Dar ne-am bucurat amândoi că am putut dedica un timp cât mai mult timp discuţiilor.

Aş face câteva precizări care reflectă punctul de vedere al României, punct de vedere care este extrem de apropiat cu cel prezentat de domnul preşedinte Iuşcenko. Noi considerăm că, în problema georgiană prioritatea acum nu este să stabilim responsabilităţi, ci trebuie să consolidăm acordul de încetare a focului; este prioritatea zero: aplicarea şi consolidarea acordului de încetare a focului negociat de preşedintele Sarkozy, atât cu preşedintele Saakaşvili, cât şi cu preşedintele Medvedev.

O chestiune care nu este în acordul de încetare a focului dar este pregnant, consistent precizată atât în documentul adoptat de Uniunea Europeană la CAGRE, la Consiliul miniştrilor de externe care a avut loc pe data de 13, cât şi în rezoluţia Consiliului Nord-Atlantic de ieri, este cel legat de integritatea teritorială şi de suveranitatea Georgiei. Fără acest element fundamental al celor două documente ar însemna că încălcăm normele de drept internaţional.

România apreciază că garantarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Georgiei asupra întregului său teritoriu este o obligaţie care decurge din dreptul internaţional şi, în acelaşi timp, decurge din angajamentele pe care, la cele două date, atât Uniunea Europeană pe 13, cât şi NATO pe 19, le-au adoptat ca principiu de bază în soluţionarea conflictului din Georgia.

Un alt lucru pe care l-am constatat este ineficienţa actualului mecanism de menţinere a păcii în Osetia de Sud, Abhazia şi, îndrăznesc să spun şi în Transnistria şi, îndrăznesc să spun, şi în Nagorno-Karabah. Mecanismele care stau la baza menţinerii păcii în zonele de conflict îngheţat din jurul Mării Negre şi-au dovedit ineficienţa şi eu cred că nici statele riverane Mării Negre, nici Uniunea Europeană, nici Organizaţia Naţiunilor Unite, nu au de ce să mai continue cu utilizarea aceluiaşi tip de mecanism. Mai devreme sau mai târziu există riscul ca, menţinând mecanismele actuale, să generăm conflicte care pot evolua în conflicte regionale şi în alte zone de conflict îngheţat.

De aceea, România va susţine fără rezerve poziţia Uniunii Europene de a se căuta un alt mecanism; alte mecanisme trebuie dezvoltate pentru a găsi soluţii conflictelor îngheţate şi nu pentru a le menţine şi a crea condiţii ca ele să izbucnească neprevăzut şi cu urmări extrem de importante pentru securitatea statelor. Apreciem că în Georgia sunt necesare acum două direcţii de efort, un efort în ceea ce priveşte ajutoarele umanitare şi, pe termen mediu şi lung, efortul de reconstrucţie.

România rămâne pe aceeaşi poziţie pe care a avut-o şi la Summit-ul de la Bucureşti în ceea ce priveşte acordarea Membership Action Plan-ului pentru Ucraina şi Georgia la Conferinţa miniştrilor de externe din decembrie, în aşa fel încât cele două ţări, şi Ucraina şi Georgia, să intre în mecanismul de pregătire pentru a deveni membre NATO atunci când vor fi pregătite.

Sigur, trebuie foarte bine înţeles, România nu pleacă de la premisa că cele două ţări, Georgia şi Ucraina, nu trebuie să îndeplinească în prealabil condiţiile specifice prin care şi România a trecut - a atins standardele ca să primească acordarea planului de acţiune pentru a deveni membru NATO. Iar până în decembrie este suficient timp.

Având în vedere climatul de insecuritate creat în regiune de evenimentele din Georgia, România propune şi susţine necesitatea unei atitudini prudente a tuturor statelor din regiune, mai ales a acelora ale căror teritorii sunt afectate de conflicte îngheţate. Credem noi că, alături de ele, şi Federaţia Rusă trebuie să manifeste prudenţă şi moderaţie pentru că acest climat de insecuritate poate duce la evoluţii neprevăzute şi neplăcute pentru regiune. De asemenea, România consideră că evenimentele din Georgia, conflictul din Georgia, poate pune sub semnul întrebării politica energetică a Uniunii Europene şi, din punctul nostru de vedere, vom face toate eforturile pentru ca politica energetică să fie în continuare dezvoltată, consolidată şi să nu fie împiedicată a fi realizată de evenimentele care au avut loc.

În ceea ce mă priveşte, voi continua în orele următoare şi în cursul zilei de mâine, un turneu pe care l-am început cu Ucraina, după-amiază voi fi la Chişinău, mâine la Baku, Tbilisi şi Istanbul pentru întâlniri cu şefii statelor. Ideea acestui turneu este să discut cu şefii de stat şi de guvern cu privire la soluţiile pe care le văd pentru securizarea spaţiului Mării Negre, spaţiu despre a cărui securitate România este extrem de interesată, fiind parte a acestui spaţiu. Nu ne este indiferent ce se întâmplă în jurul Mării Negre, pentru că securitatea noastră, proiectele de dezvoltare ale României sunt legate în mod direct de o atmosferă de securitate în jurul Mării Negre. De asemenea, în întâlnirile pe care le voi avea în continuare, voi sugera şefilor de stat şi de guvern să adopte ca poziţii oficiale ale statelor lor Rezoluţiile CAGRE din 13 august şi Rezoluţia Consiliului Nord-Atlantic la nivelul miniştrilor de externe din 19 august. Acest lucru ar face mult mai uşoară comunicarea, ar face mult mai sigură unitatea de puncte de vedere ale statelor membre NATO şi ale Uniunii Europene cu statele riverane Mării Negre.

Vă mulţumesc mult! ”

Declaraţii de presă ale preşedintelui României şi preşedintelui Republicii Moldova

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit, miercuri, 20 august a.c., în cadrul vizitei de lucru pe care a efectuat-o în Republica Moldova, cu preşedintele Vladimir Voronin. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut declaraţii comune de presă. Vă prezentăm, în continuare, textul declaraţiilor:

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin: "Cu deosebită plăcere am primit vestea că domnul preşedinte Băsescu are în plan să efectueze o vizită de scurtă durată la noi, în capitala Republicii Mololdova, Chişinău, pentru a discuta cele mai stringente şi arzătoare probleme care stau astăzi în faţa Uniunii Europene, în faţa comunităţii europene, în jurul relaţiilor noastre bilaterale. Eu îl salut pe domnul preşedinte Băsescu şi vreau să vă spun că am avut o discuţie foarte rezultativă, foarte constructivă, numai ceea care s-a terminat. Mă bucur că nu a fost aşa de mult pregătită - poate că este bine când nu avem sau nu au posibilitatea cei care pregătesc întrevederile să mai aibă mai mult timp pentru a pregăti.

S-au discutat şi probleme legate de situaţia aceasta excepţională pe care o avem în jurul conflictului abhazian. Dumneavoastră cunoaşteţi că noi, Republica Moldova împreunã cu toate ţările membre ale Uniunii Europene am aderat la declaraţia Uniunii Europene referitoare la opinia şi poziţia noastră, legată de acest conflict. Şi astăzi noi am fixat încă o dată problemele legate de necesitatea de a restructura în primul rând forţele pacificatoare, acea reconstrucţie a forţelor pacificatoare care ar răspunde la întrebările şi la necesitatea asigurării acelor acorduri care sunt între statele respective, unde activează aceste forţe, mai ales în condiţiile de conflict.

Pentru noi, pentru Republica Moldova, situaţia care s-a întâmplat, care se întâmplă în jurul Osetiei, în jurul Abhaziei este bine de înţeles pentru că noi avem o situaţie similară legată de problema noastră transnistriană. Noi înţelegem foarte bine totul, chiar necunoscând în detaliu multe lucruri, numai din presă sau din alte surse diplomatice, totuşi noi înţelegem foarte bine de ce au loc aceste lucruri.

Noi am ajuns cu domnul Băsescu la concluzia că, în primul rând, acest lucru s-a întâmplat din cauză că foarte mult timp, foarte mulţi ani se tărăgănează soluţionarea acestor probleme - foarte mult. În timpul acestor ani, aceste regiuni mult separatiste au avut timp să se întărească, au avut timp chiar să se dezvolte, au avut timp să orienteze şi o influenţă cât de cât sau o susţinere din partea altor state. Şi aici e clar că noi trebuie mai activ... eu am în vedere Republica Moldova, dar şi fără asistenţa Uniunii Europene e clar că noi nu o să putem să promovăm mai departe acest lucru... Mai insistent să cerem să mergem la procesul de tratative legate de integrarea Republicii Moldova. Eu, încă o datã, domnului preşedinte Băsescu i-am reconfirmat, ceea ce am vorbit începând cu aprilie 2001, imediat după ce am venit la conducere - că Republica Moldova, problema transnistriană o să o hotărească şi o să lupte pentru a hotărî această problemă, numai la masa de tratative, numai pe cale paşnică.

E clar că multe din lucrurile care au avut loc în Osetia de Sud şi în jurul acestei probleme, încă trebuie analizate, încă trebuie aşteptate concluziile respective, cauzele şi aşa mai departe. Dar evident este că, mai departe, aşa ceva... Trebuie făcut astăzi, comunitatea internaţională, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Europeană să facă tot ce este posibil şi noi toţi împreună, toate statele, pentru ca aşa ceva să nu mai aibă loc, să nu se repete nici într-un caz. Nu este cazul ca noi să pierdem mii de cetăţeni pentru a hotărî interesele respective.

Pe dimensiunea bilaterală am discutat şi aceste probleme şi avem perspective reale de a merge înainte. Ceea ce mulţi ani nu s-a hotãrât... eu cred că în timpul apropiat noi o să progresăm, sper eu, şi sunt sigur că domnul preşedinte Băsescu o să fie de acord, o să facem şi unele surprize plăcute pentru societăţile noastre de pe ambele maluri ale Prutului. Mulţumesc pentru vizita dumneavoastră, domnule Preşedinte şi să ştiţi că suntem gata în aşa fel, şi operativ, orice situaţie, pentru dumneavoastră să aveţi posibilitatea să ne vizitaţi."


Preşedintele României, Traian Băsescu: "Domnule Preşedinte, în primul rând doresc să vă mulţumesc că ieri aţi fost de acord într-un interval foarte scurt - în 20 de minute de la solicitarea de la Bucureşti - aţi fost de acord să ne vedem astăzi şi vă mulţumesc pentru acest lucru. De asemenea, vă mulţumesc pentru discuţia foarte bună pe care am avut-o şi pentru coincidenţa punctelor de vedere între Republica Moldova şi România cu privire la conflictele îngheţate.

În acelaşi timp, ca şef al unui stat european, ţin să vă mulţumesc pentru faptul că Republica Moldova a aderat imediat la declaraţia Uniunii Europene cu privire la Georgia, declaraţie care a fost adoptată de miniştrii de externe, de CAGRE, pe data de 13 august. În ceea ce priveşte conflictul transnistrian, în analiza pe care am făcut-o cu domnul preşedinte Voronin, am ajuns la concluzia că acesta corespunde perfect la ceea ce s-a întâmplat în Kosovo, la ceea ce s-a întâmplat în Osetia de Sud acum. Vă este cunoscut faptul că România este una dintre ţările care nu au recunoscut Kosovo, considerând că decizia de a crea un stat pe teritoriul unui stat suveran şi independent contravine legilor dreptului internaţional, contravine principiului integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii frontierelor statelor.

În Transnistria situaţia este, chiar dacă are motivaţii diferite, este similară cu cea din Kosovo şi din Osetia de Sud; adică o populaţie majoritar având etnie sau cetăţenie a altui stat şi o conducere locală nelegitimă care îşi declară independenţa. Dacă veţi compara cu realităţile din Kosovo şi din Osetia de Sud veţi constata că mai lipseşte un singur lucru: conflictul. Din acest punct de vedere, în discuţii am apreciat extraordinar de mult capacitatea Republicii Moldova de a nu răspunde niciunui fel de provocări din partea transnistrienilor - şi trebuie să o spun public - mi se pare că se depăşeşte orice limită a decenţei în momentul în care transnistrienii refuză orice fel de discuţii cu autoritatea suverană a Statului Moldovean.

De asemenea, considerăm că ce s-a întâmplat în Osetia de Sud este demonstraţia faptului că aceste conflicte îngheţate nu au un mecanism corect de deblocare a situaţiilor. În ceea ce priveşte Transnistria, împreună cu domnul preşedinte Voronin am ajuns la concluzia că implicarea Uniunii Europene este fundamentală şi esenţială în găsirea unei soluţii în acord cu legislaţia internaţională şi care să respecte pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. România va rămâne un susţinător fără rezerve al integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova.

Aş mai face o consideraţie, pe care am făcut-o şi în discuţiile cu domnul preşedinte Iuşcenko, pe care am făcut-o şi cu ocazia dezbaterilor despre Kosovo: În momentul de faţă state suverane şi independente sunt dezmembrate în numele drepturilor colective ale minorităţilor, drepturi colective care nu sunt recunoscute în fapt de nimeni, dar pe de altă parte, sunt utilizate ca motor nedeclarat pentru ca state independente şi suverane să fie afectate. Aşa s-a întâmplat cu Kosovo şi Serbia a pierdut o parte din teritoriu, aşa se prefigurează lucrurile şi în Osetia şi, să nu spun vorbă mare, în Abhazia şi acest tip de abordare politică trebuie să înceteze.

România pleacă de la premisa că niciun fel de drept nu poate prevala asupra dreptului de integritate teritorială, de suveranitate şi de inviolabilitate a frontierelor unui stat independent. Comunitatea internaţională trebuie să realizeze că nestopând aceste abordări în care în numele unor etnii sau în numele unei majorităţi de cetăţenie, se rup teritorii din state independente şi suverane, creează riscul unui proces care poate deveni extrem de periculos pentru securitatea Europei.

Acum, ce s-a întâmplat în Georgia ne demonstrează că semnalele trase de România din 2005, legat de periculozitatea conflictelor îngheţate, semnalele trase legate de Kosovo, semnalele trase legate de securitatea energetică, toate se aşază acum, după evenimentele din Georgia ca o prioritate. Aş încheia acest capitol spunând că România nu va accepta niciodată ideea că, în numele drepturilor colective acordate unor minorităţi, trebuie să fie afectată integritatea teritorială a statelor independente şi suverane. Acest concept al suveranităţii şi al integrităţii teritoriale este conceptul esenţial al existenţei unui stat şi el nu poate fi acoperit de niciun alt concept mai nou lansat în ultima perioadă, chiar dacă neoficial lansat.

În discuţiile cu domnul preşedinte Voronin am mai abordat problema evoluţiilor Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Probabil ştiţi că România a fost unul dintre susţinătorii fără rezerve ai nevoii negocierii unui alt acord între Uniunea Europeană şi Republica Moldova; un alt acord care să lărgească drepturile acordate firmelor, spre exemplu firmelor din Republica Moldova şi cetăţenilor din Republica Moldova. Mă refer la dreptul la liber schimb, mă refer la dreptul de circulaţie în interiorul Uniunii Europene pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Sigur, sunt unele observaţii ale Comisiei de la Veneţia, considerând că este o problemă internă a Republicii Moldova rezolvarea acestor observaţii şi, în acelaşi timp, o chestiune de negociere a Republicii Moldova cu Comisia Europeană. În ceea ce ne priveşte, suportul pentru un nou acord, a cărui negociere sperăm să înceapă la întâi ianuarie 2009, este fără rezerve.

Cam acestea au fost cele discutate. Mă bucură foarte mult că punctele noastre de vedere cu privire la riscul legat de conflictele îngheţate coincid şi, de aici, ne putem formula poziţii care să fie pe de-o parte în interiorul Uniunii Europene prin România şi pe de altă parte din partea unei ţări ca Republica Moldova, ţară care are excelente relaţii cu Uniunea Europeană şi tinde să devină stat membru. Vă mulţumesc mult! Vă doresc o după-amiază plăcută, încă o dată domnule preşedinte Voronin, vă mulţumesc pentru întâlnire!"