Varujan Vosganian: Stimaţi jurnalişti, această conferinţă de presă va fi prezentată împreună cu mine de domnul Ion Ghizdeanu, care este preşedintele comisiei naţionale de prognoză şi de domnul Daniel Chiţoiu, care este preşedintele ANAF şi cuprinde 4 teme. Cea dintâi se referă la evoluţia bugetului general consolidat pe primele 7 luni ale anului şi câteva concluzii ce derivă din datele statistice. Cea de-a doua temă se referă la rezultatele macroeconomice ale României pe primele 6 luni ale anului. Din evaluarea de către Ministerul Finanţelor şi comisia naţională de prognoză a datelor sectoriale prezentate de INS. Cea de-a treia parte este legată de unele măsuri care vor fi luate de ANAF pentru a susţine politica fiscal-bugetară în perioada următoare. Şi cea de-a patra temă este lansarea dezbaterii cu privire la registrul taxelor fiscale şi nefiscale din România.
 |  |  |  |  |
Aşadar în legătură cu prima temă eu am pregătit câteva grafice pentru ca dumneavoastră să aveţi o imagine cât mai clară. Rezultatele pe primele 7 luni ale anului arată că avem la nivelul veniturilor o realizare de 54,8%, la nivelul cheltuielilor o realizare de 53,2%, ceea ce ne duce pe primele 7 luni ale anului la un deficit bugetar de 0,64%. El este într-o sensibilă scădere faţă de rezultatele pe primele 6 luni, atunci când deficitul bugetar a fost de 1,12%, deci este o scădere de 0,5% şi ea se datorează în primul rând nivelului bun al colectărilor din luna iulie. Faţă de situaţia anului trecut se observă o diferenţă. Atunci am avut pe primele 6 luni ale anului un uşor excedent. Diferenţa se datorează prezenţei a doi factori. Vă rog să daţi slide-ul următor. Iată, avem aici evoluţia veniturilor bugetului consolidat şi se observă că în fiecare lună avem o creştere sensibilă faţă de situaţia anului trecut. Şi, ceea ce este foarte important, pe luna iulie avem venituri record pentru toată perioada ultimelor 2 decenii. Deci în luna iulie a anului 2008 veniturile bugetare au înregistrat un record absolut, chiar mai mare decât luna ianuarie care, la rândul ei, a fost o lună cu realizări foarte mari în raport cu perioada precedentă. Aşadar încă unul din recordurile tranziţiei a fost doborât, astfel încât putem spune că această evoluţie a dus la o scădere a deficitului. Dar, de ce totuşi avem un deficit faţă de excedentul de anul trecut? Pe slide-ul următor se observă faptul că spre deosebire de exerciţiile bugetare ale anilor trecuţi avem de această dată o anumită liniaritate. Deci ritmul cheltuielilor a intrat în normal şi se observă că lună de lună deja bugetele nu mai sunt asimetrice, nu mai avem creşteri spectaculoase în trimestrul 4 la nivelul bugetului general consolidat, ci avem o anumită liniaritate, chiar în condiţiile în care având alegeri locale în luna iunie s-ar fi putut crede că vom avea creşteri mai mari în lunile aprilie şi ... Potrivit evaluărilor care le-a făcut costul abaterii de la ţinta de inflaţie şi de la cursul de schimb prognozat, este, are ca rezultat o creştere a deficitului bugetar cu 2 miliarde de lei, deci ceea ce înseamnă cam 0,4% din PIB. Fireşte că pentru a ne păstra în ţinta de deficit va trebui să operăm economii la alte sectoare şi astfel să putem absorbi aceste cheltuieli suplimentare. Puteţi socoti că faţă de un nivel al cursului mediu de schimb care la data respectivă ne-a fost furnizat de autorităţile abilitate, 3,18 lei pentru un euro, suntem acum la 3,5-3,6-3,7 funcţie de evoluţia cursului de schimb. Ceea ce înseamnă numai pe contribuţia României la UE un cost suplimentar de circa 600 de milioane de lei. Pe plata dobânzilor aferente datoriei externe un cost de peste 500 de milioane de lei şi pentru creditele externe şi pentru cofinanţări alte cheltuieli suplimentare. Pe total circa 2 miliarde de lei. Acestea au făcut ca să avem o evoluţie diferită. În continuare trebuie să fim foarte atenţi pentru a ne păstra în ţinta de deficit. Ministerul Finanţelor ia măsurile pentru ca lucrurile să fie în continuare într-o evoluţie controlată, aşa cum s-a întâmplat pe primele 7 luni ale anului. Trebuie să vă spun că faţă de aceste costuri pe care le avem, ce vin din inflaţie şi din cursul de schimb, avem totuşi câteva elemente favorabile care vin mai ales din creşterea economică. Iată, în continuare, evoluţia ... suntem în faţa unui alt record absolut. Suntem la aproape 9% creştere economică pe trimestrul 2 al acestui an, ceea ce este o cifră pe care România nu a mai avut-o de cel puţin două decenii. Mi-e destul de greu să fac comparaţie cu perioada statisticilor comuniste, pentru că atunci se opera cu alţi indicatori de tipul venitului naţional şi produsului global. Nu putem face astfel de comparaţii. Deci de când am luat ca metodologie PIB, trimestrul 2 al acestui an constituie şi el, ca şi veniturile bugetare, un record absolut pentru România. Astfel încât pe primul semestru al anului creşterea economică, şi ea un record absolut al tranziţiei, este de 8,6%. În această privinţă România are o evoluţie cu totul atipică în UE faţă de ritmurile scăzute de creştere, faţă de modificările de ţintă de creştere în minus pentru ţările importante ale UE. Iată că România are o evoluţie spectaculoasă şi ea se datorează evoluţiei bune în industrie, în agricultură şi în construcţie îndeosebi. Foarte interesantă este evoluţia în ceea ce priveşte componentele cererii interne. Se observă în această privinţă un nou record, anume acela al dinamicii investiţiilor. Se poate observa că am ajuns l a o creştere a investiţiilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în trimestrul 2 de 35%. Deci semestrul 1 al acestui an faţă de semestrul anului trecut are o creştere de 35%. Ceea ce este de departe un record în ce priveşte UE. Vă reamintesc, anul trecut am avut o creştere medie de 29,9%, care era cu aproape 10% mai mare decât următoarea ţară din UE. Probabil că acum suntem pe cifre la o diferenţă de 15% între România şi primele ţări din clasamentul european în ceea ce priveşte dinamica investiţiilor. Acest lucru are şi un corespondent favorabil în ce priveşte investiţiile. Pe primele 6 luni ale anului, fireşte, suntem iarăşi în faţa unui record. Avem 4,8 miliarde de euro investiţii străine. Cum seriile istorice arată că în semestrul 2 investiţiile străine sunt mai multe decât în semestrul 1, putem spera ca anul acesta să doborâm nivelul psihologic de 10 miliarde de euro investiţii străine în România. Ceea ce este remarcabil este însă că faţă de ceilalţi ani în acest an dat fiind că marile obiective de privatizare s-au cam încheiat, cea mai mare parte a acestor investiţii se datorează noilor investiţii sau dezvoltărilor pe platforme existente. Un alt mare avantaj este acela că...
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:45 - Transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu