Băsescu: Implicarea UE în Transnistria, esenţială pentru soluţionarea conflictului
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Chişinău, după întâlnirea cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, că implicarea UE în Transnistria este esenţială şi fundamentală pentru soluţionarea conflictului din această regiune.
El a afirmat că în Transnistria este o situaţie relativ similară cu aceea din Kosovo şi Osetia de Sud, respectiv existenţa unor majorităţi de o anume etnie sau cetăţenie şi o conducere locală "nelegitimă" care îşi proclamă independenţa faţă de un stat.
"Faţă de Kosovo şi Osetia mai lipseşte (în Transnistria - n.r.) un singur lucru: conflictul, iar din acest punct de vedere am apreciat capacitatea Republicii Moldova de a nu răspunde provocărilor transnistrene. Mi se pare că se depăşeşte orice limită a decenţei atunci când transnistrenii refuză orice discuţii cu autoritatea suverană a statului moldovean", a spus şeful statului român.
Băsescu a amintit că România este una dintre ţările care nu au recunoscut independenţa provinciei Kosovo, întrucât aceasta contravine principiilor fundamentale ale integrităţii teritoriale, suveranităţii şi inviolabilităţii frontierelor.
Şeful statului a pledat în favoarea implicării UE în soluţionarea conflictului transnistrean, dar a subliniat că orice evoluţie în acest sens trebuie să respecte dreptul internaţional şi suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova, susţinute fără rezerve de România.
Preşedintele României a mai atenţionat asupra faptului că în momentul de faţă drepturile colective ale unor minorităţi sunt folosite pentru dezmembrarea teritorială a unor state. Deşi aceste drepturi colective nu sunt recunoscute oficial de nimeni, ele sunt utilizate ca "motor nedeclarat" pentru ca unele state suverane să fie dezmembrate.
Băsescu a insistat asupra faptului că niciun fel de drepturi colective ale minorităţilor nu poate prevala asupra integrităţii teritoriale, suveranităţii şi inviolabilităţii frontierelor unui stat, în caz contrar existând riscul unui proces ce poate deveni extrem de periculos pentru securitatea Europei.
"România nu va accepta niciodată că în numele drepturilor colective acordate unei minorităţi se poate afecta vreodată integritatea teritorială şi suveranitatea unui stat, concept care, dincolo de alte concepte mai nou apărute, este esenţial şi fundamental pentru existenţa unui stat", a afirmat preşedintele Băsescu.
La rândul său, preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a apreciat că ceea ce s-a întâmplat în Osetia de Sud a fost cauzat de faptul că rezolvarea conflictului a fost tărăgănată prea mult timp.
El a afirmat că, în cazul unor conflicte îngheţate, amânarea unor soluţionări dă timp regimurilor separatiste să se întărească şi să organizeze chiar şi o influenţă din partea altor state. Voronin a mai subliniat că, în ceea ce priveşte Republica Moldova, problema transnistreană se poate rezolva numai pe cale paşnică şi cu implicarea comunităţii internaţionale.
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, miercuri, la Chişinău, cu omologul său Vladimir Voronin, după ce în cursul dimineţii a avut o întâlnire similară la Kiev cu omologul său ucrainean, Victor Iuşcenko.
La sosirea, precum şi la plecarea preşedintelui Băsescu de la Preşedinţia Republicii Moldova, un grup de aproximativ 20 de moldoveni au scandat lozinci pro-Băsescu şi pro-româneşti.
Preşedintele Traian Băsescu i-a numit "români", într-un dialog avut cu Vladimir Voronin, pe cetăţenii moldoveni care scandau.
"Domnule preşedinte, daţi-mi voie să-i salut pe aceşti români", i s-a adresat Băsescu lui Voronin după discuţia dintre cei doi şi declaraţiile de presă, în timp ce coborau treptele din faţa sediului Preşedinţiei R. Moldova.
Preşedintele moldovean nu a avut nicio replică, iar Băsescu s-a rezumat să le facă semn cu mâna celor aproximativ 20 de cetăţeni moldoveni adunaţi de cealaltă parte a bulevardului din faţa Preşedinţiei moldovene şi apoi s-a urcat în maşina oficială.
Grupul care scanda lozinci pro-româneşti şi pro-Băsescu era prezent în faţa sediului Preşedinţiei moldovene şi la sosirea şefului statului român, însă acesta nu a interacţionat în niciun fel cu ei.
La sosirea la Preşedinţia R. Moldova, Băsescu a fost întâmpinat de Voronin, care i-a spus: "Ce bronzat sunteţi, domnule preşedinte!". "Da, de la inundaţii", a replicat Traian Băsescu.
Şeful statului a afirmat că nu este momentul pentru a se căuta responsabilităţi pentru conflictul din Georgia, ci este "momentul prudenţei şi al acţiunii înţelepte".
Băsescu a spus că responsabilitatea pentru securitatea regiunii Mării Negre aparţine tuturor liderilor ţărilor din zonă, indiferent dacă este vorba despre ţări mici sau mari, mai mult sau mai puţin influente.
Preşedintele român a mai declarat că evenimentele din Georgia trebuie să ia sfârşit cât mai rapid, prin revenirea armatelor Federaţiei Ruse şi Georgiei pe poziţiile anterioare izbucnirii conflictului şi cu respectarea integrală a acordului de încetare a focului.
Atât Traian Băsescu, cât şi Ilham Aliyev au exprimat puncte de vedere comune în ceea ce priveşte necesitatea respectării suvernităţii şi integrităţii teritoriale în încercarea de soluţionare a conflictelor îngheţate existente în regiune.
Traian Băsescu a arătat că România este împotriva oricărei abordări care generează drepturi colective pentru minorităţi, iar în baza acestor drepturi să fie afectate integritatea şi suveranitatea unui stat.
În ceea ce priveşte regiunea Nagorno Karabakh, preşedintele român a spus că soluţia corectă este respectarea integrităţii teritoriale a Azerbaidjanului şi realizarea controlului întregului teritoriu de către autorităţile de la Baku.
Băsescu a mai precizat că, în urma analizei comune cu omologul său azer, s-a ajuns la concluzia că, deşi conflictul din Georgia a ridicat semne de întrebare asupra capacităţii regiunii de a furniza alternative în transportul energetic, proiectele energetice au toate condiţiile să fie continuate. El a mai spus că România va intensifica efoturile pentru continuarea proiectelor de transport al energiei, cum este Nabucco.
Preşedintele Republicii Azerbaidjan a declarat că evenimentele din Georgia ridică problema diversifării surselor de energie şi a asigurării securităţii transportului energetic.
Aliyev a mai afirmat că poziţia de principiu a României în privinţa modalităţii de soluţionare a conflictelor îngheţate este extrem de apreciată în Azerbaidjan.
La ora transmiterii acestei ştiri, preşedintele Traian Băsescu a plecat spre Tbilisi.
Răspunzând unei întrebări referitoare la stadiul retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul georgian, preşedintele Traian Băsescu a spus că îi este greu să creadă că, dacă preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a promis public retragerea trupelor ruseşti până vineri, la ora 24.00, acest lucru nu se va face.
"Ori se dă o citire diferită a acordului la Tbilisi faţă de Moscova şi la Moscova faţă de Tbilisi, ori parcă avem de-a face cu două documente uşor diferite în forma în care au fost semnate", a adăugat Traian Băsescu.
Şeful statului a afirmat că, din interpretările publice pe care le ştie, acordul de încetare a focului permite staţionarea unor trupe ruseşti într-o zonă tampon de la sudul Osetiei.
Preşedintele a mai spus că, prin urmare, acordul nu stabileşte revenirea trupelor celor două ţări pe poziţii anterioare izbucnirii conflictului şi a apreciat că negocierile viitoare trebuie să clarifice şi aceste probleme de interpretare.
La rândul său, preşedintele georgian, Mihail Şaakashvili, a acuzat Federaţia Rusă că nu a făcut mişcări serioase de retragere a trupelor de pe teritoriul Georgiei, ci, dimpotrivă, "şi-a extins ocupaţia".
El a invocat cazul oraşului Gori, care este în momentul de faţă ocupat de militarii ruşi deşi acesta nu a aparţinut niciodată Osetiei.
De asemenea, Şaakashvili a acuzat Federaţia Rusă că încearcă să impună paşapoarte ruseşti populaţiei georgiene din zonele pe care le controlează. "Se pare că fiecare înţelege cum vrea retragerea militară: Federaţia Rusă are propria viziune asupra retragerii, în timp ce Georgia, Franţa au o altă viziune. Sperăm ca sub supraveghere internaţională acest lucru să se întâmple. Este nevoie ca atenţia comunităţii internaţionale să se concentreze pe această zonă, pentru că, se pare, strategia Moscovei este că în timp lumea nu-şi va mai concentra privirea asupra noastră", a spus Şaakashvili.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, răspunzând unei întrebări, că, nici după evenimentele din Osetia, România nu îşi schimbă punctul de vedere în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei şi Georgiei pentru primirea MAP în luna decembrie.
El a afirmat că, la reuniunea miniştrilor de externe ai Consiliului Nord-Atlantic din decembrie, ministrul român de Externe are mandat să susţină acordarea MAP pentru Ucraina şi Georgia.
Întâlnirea dintre Băsescu şi Şaakashvili face parte dintr-un turneu pe care preşedintele României l-a început miercuri şi care cuprinde vizite de lucru în ţările din regiunea Mării Negre, în încercarea de a identifica un punct de vedere comun al României, Republicii Moldova, Ucrainei, Azerbaidjanului, Georgiei şi Turciei în ceea ce priveşte soluţiile pentru securitatea zonei.
În cursul serii de joi, Traian Băsescu se va deplasa la Ankara, unde se va întâlni cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gül. (MEDIAFAX)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu