duminică, august 17, 2008

Expoziţie la Sibiu: "Patrimoniul tehnic preindustrial, un sistem de valori omologat de UNESCO"


Până la data de 1 septembrie, la Casa Artelor din Sibiu (Piaţa Mică nr. 21), poate fi vizitată expoziţia „Patrimoniul tehnic preindustrial, un sistem de valori omologat de UNESCO”, organizată de Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu.

Expoziţia a fost vernisată pe 12 august. Pentru a demonstra integrarea europeană a valorilor autentice româneşti şi existenţa unui patrimoniu comun european, precum şi a unui sistem de valori comun, în cadrul expoziţiei sunt prezentate şi cele „10 proiecte Pro Europa” iniţiate de C.N.M. „ASTRA.” Această prezentare va fi reluată la Muzeul Satului din Bucureşti şi la Ministerul Afacerilor Externe în cursul lunii septembrie. Prin acest proiect muzeul doreşte sa facă cunoscute şi să împartă idei despre cele mai importante proiecte ale muzeului sibian, care au adus şi aduc deschiderea spre Europa.

exponate in muzeul din dumbrava sibiului
Foto: Exponate din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

În expoziţia de la Casa Artelor sunt prezentate obiecte din patrimoniul tehnic existent în civilizaţia populară, ilustrând ocupaţiile şi meşteşugurile tradiţionale. Ca element inovator, alături de obiectele tradiţionale, sunt expuse şi elemente de patrimoniu tradiţional modern (ce au pătruns în spaţiul românesc în secolele al XIX-lea şi al XX-lea).

moara de vant cu panze
Foto: Moara de vânt cu pânze

Expoziţia certifică faptul că Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului deţine cel mai bogat patrimoniu tehnic preindustrial, reunind cea mai completă colecţie de mori (este singurul muzeu din România ce deţine o moară cu pânze şi mori plutitoare) şi obiecte de tehnică preindustrială de o extraordinară valoare etnografică.
Anul trecut, la Editura „ASTRA MUSEUM” a Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu a apărut CD-ul „Patrimoniul tehnic preindustrial naţional – România, dovadă grăitoare a preocupării pe care instituţia o are pentru prezentarea cât mai variată a colecţiilor pe care le posedă. Realizat în cadrul Programului de participare UNESCO 27243202ROM, sub coordonarea prof. dr. Corneliu Bucur, căruia îi aparţin deopotrivă concepţia şi textele, CD-ul, realizat prin Centrul de Informare şi Documentare „Cornel Irimie” (departament al C. N. M. „ASTRA”), a fost editat de Veronica Gheorghiade împreună cu o echipă formată din 11 colaboratori, incluzând traducerile şi ilustraţia muzicală.

„Lucrarea – scrie Maria Bozan, cercetător ştiinţific, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”– este o contribuţie binevenită pentru cunoaşterea unei dimensiuni ce vine să definească destinul nostru ca popor dintr-o perspectivă, de ce să nu o recunoaştem, mai puţin frecvent pusă în lumină: cea a patrimoniului tehnic preindustrial. Ea valorifică un orizont cultural care surprinde determinările sistemice ale civilizaţiei populare tradiţionale din România. Aflăm acest lucru în prima din cele opt secvenţe care alcătuiesc «capitolele» acestui «volum» digital: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale «ASTRA»; Evoluţia şi tipologia instalaţiilor; Patrimoniul tehnic tradiţional; Civilizaţia populară românească; Civilizaţia medievală; Civilizaţia romană; Civilizaţia dacică; Civilizaţia neolitică.

Navigând pe itinerariile CD ROM-ului, «răsfoiesc» textele cu mouse-ul şi mă aplec atent, graţie imaginilor, asupra instrumentelor şi instalaţiilor tehnice preindustriale din muzeu. Sunetul lin al cântecului de fluier sau al vocilor joase, bărbăteşti, mă însoţeşte în, pentru moment limitata mea, condiţie de cibernaut. Mă gândesc încă o dată cât de atractivă este nu numai aplicaţia multimedia ca format de comunicare, ci cât de pasionantă este însăşi aplicaţia aceasta, ale cărei fişiere chiar acum le deschid, cum mă lasă ea să-mi fac, liber, alegerile de «lectură». De aceea, îmi şi justific alegerea de a fi acordat statutul de «primă» secvenţă, în această succesiune de «file», capitolului Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale «ASTRA»: nu numai că acesta este marcat în partea de sus a paginii de deschidere, dar, în totalitatea ei, prezentarea porneşte de la muzeu, se ilustrează prin el pe tot parcursul şi se întoarce tot acolo, în prezentul expoziţiei muzeale. E, de fapt, un «cuvânt înainte» care prefaţează călătoria prin istorie. O călătorie în trecut care, datorită posibilităţilor tehnice, îmi permite să merg dinspre civilizaţia populară tradiţională, şi azi trăitoare în timpii lungi ai istoriei, înspre începuturile tehnicii. Sau, dacă îmi place mai mult linia progresului infinit, pot să o apuc pe calea opusă. CD-ul mă lasă să păşesc cum doresc pe treptele epocilor, ierarhizate într-un mod care, mai mult, mă ajută să depăşesc un decupaj de vocabular ce m-a făcut mereu să zăbovesc cu gândul: în negura timpurilor «coborâm», oare, ca în limba română, sau «urcăm», ca în limba franceză?

Poate că pentru o bună lectură, una care, dincolo de delectare să ne şi instruiască, să ne construiască o imagine limpede în oglinda perceperii identităţii noastre ca neam, se impun ambele lecturi. Am chiar convingerea că ele vin de la sine, întâmpinând necesitatea de a umple de fiecare dată, cu informaţii şi înţeles profund, căsuţele epocilor: evenimente, ocupaţii şi, ca atare, tehnici, context artistic, biografie spirituală a timpului. Toate sunt regăsibile sub formă de text, de imagini, de muzică. Cu şansa de a interacţiona după afinităţi, conturând pentru uz personal, pe căi elective, zestrea tehnică fabuloasă adăpostită în muzeul în aer liber.” (Tudor Cristian - AMOS News)

Un comentariu:

N. Raducanu spunea...

Anul trecut am vizitat - oare pentru a cata oara? - muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului si am fost cuprins de aceleasi sentimente pe placuta surpriza pentru ingeniozitatea mestesugarilor tarani, dar si pentru intretinerea acestei comori a patrimoniului spiritului romanesc. Aceiasi admiratie am avut-o tot atunci cand piata mare din Sibiu a gazduit zeci de olari ce isi adusesera la vanzare ulcioarele, farfuriile si vasele din ceramica frumos smaltuita. Nu sunt deloc conformist, nici nationalist (totusi patriot!), dar nu ma pot impiedica sa nu ma gandesc la distanta enorma ce separa actul de cultura al expozitiei de la Sibiu de actul de "cultura" al expozitiei ICR de la New York...