Ziarul Lumina

---

Moştenirea lăsată de Matei Basarab Plătăreştiului

Elena TĂBUŞ Sambata, 16 August 2008

Ascunse sub schele de lemn, învăluite în colbul lucrărilor de restaurare, stau bătrâne şi tăcute unele dintre cele mai vechi biserici ale patrimoniului nostru cultural. Sub arşiţa dogorâtoare a soarelui sau bătute de geruri năprasnice, zidurile de piatră, vechi de sute de ani, ascund duhul unor vremuri apuse şi păstrează în ele credinţa unui „Bărbat drept, îndurător şi milostiv, niciodată biruit, ci biruitor şi a multe învingeri învingător, preaslăvit, înfricoşător duşmanilor, prietenilor de folos, îmbogăţitor al ţării sale“, după cum citim pe piatra de mormânt a lui Matei Basarab de la Mănăstirea Arnota. Obosiţi şi toropiţi de căldura lui Cuptor, am poposit la una dintre secularele ctitorii basarabene, Mănăstirea Plătăreşti, din judeţul Călăraşi.

La o primă vedere, te izbeşte monumentalitatea sobră a unei arhitecturi desăvârşite. Încă de departe, turla înaltă de 18 metri, care ţâşneşte semeaţă spre cer, dă ochiului iluzia unui triunghi imaginar, mistic, format din mănăstirile Frunzăreşti, Piţigaia şi Plătăreşti. Trei mănăstiri, trei locuri de rugăciune, ctitorii dăruite, spre veşnică pomenire, de „neamul nostru basarabesc, cu domnitorii cei moşteni ai ţării“.

Este zi de sâmbătă, iar biserica mănăstirii este plină de oamenii care au venit să-i pomenească pe cei adormiţi. La sfârşitul Sfintei Liturghii, zidurile parcă încep să prindă viaţă, iar praful aşternut peste istorie este alungat de cuvântul unuia dintre puţinii monahi ai sfântului lăcaş, Părintele Rafail. Dânsul ne povesteşte că denumirea localităţii Plătăreşti, implicit a lăcaşului de cult cunoscut drept Mănăstirea Plătăreşti, provine de la un grec, Platara, primul egumen al acesteia.

Mulţi oameni şi-au luat denumirea de la localitate, iar lângă biserică este îngropat preotul Mihail Plătăreanu, care a slujit 50 de ani, fiind şi învăţător în sat.

Icoane din secolul al XVII-lea

Deşi ctitoria este menţionată documentar cu începere din 1640, după cum ne informează pisania bisericii, aceasta a fost terminată şase ani mai târziu: „Cu bună vrerea lui Dumnezeu, rădicat-au această sfântă şi dumnezeiască mănăstire den temelie prea luminatul domn Io Matei Basarab voievod şi doamna lui Elina întru lauda Sfântului Slăvit şi Mare Mucenic Mercurie, ca să fie pomeanî întru vecie de veacu la răpaosulu sufletelor, întru odihna derepţiloru nesfârşită. Ispranic au fost pan albul Clucer; după moartea lui fost-a tatăl lui, pan Mitrea pitar; igumen Vasilie; meşiţa aprilie, vleat 7154 (1646). Pisal popa Gheorghe“.

Prezentându-ne lăcaşul monahal, părintele Rafail ne spune că foarte puţin s-a mai păstrat din pictura originală, ca de pildă tablourile votive care înfăţişează pe domnitorul ctitor, cu familia sa, pe marele ispravnic Albu Cluceru care se află înmormântat în biserică, jupân Barbu, fratele voievodului, şi alţi dregători din vremea lui Matei Basarab, precum şi chipul primului egumen, Vasile. Icoanele împărăteşti sunt din vremea domnitorului Matei Basarab (secolul al XVII-lea), precum şi uşile împărăteşti, de o deosebită frumuseţe.

Casa domnească

E foarte greu să-ţi imaginezi ce va fi fost cândva Plătăreştiul; din ruinele care înconjoară şi vor, parcă, cu orice preţ, să înghită moştenirea basarabeană, se ridică scheletul unei case ce aminteşte de vechile conace de odinioară.

Întru începuturi, aici se aflau apartamentele domneşti, unde se odihnea domnitorul venit la vânătoare. Apoi, casa domnească a cunoscut un istoric destul de zbuciumat. A fost, pe rând, stăreţie, apoi lăcaş unde se odihnea garnizoana austriacă, la 1700, timp în care călugării au fost prigoniţi; apoi, în vremea patriarhului Miron Cristea, pe la 1930, aici existau atelierele de lumânări, iar în 1950 au venit comuniştii şi au transformat-o în spital de psihiatrie.

Puţinele obiecte care au aparţinut familiei basarabene, cărţi, icoane, se mai păstrează astăzi, conform istorisirilor părintelui Rafail, la un muzeu din Slobozia.

Deşi fraţii sunt puţini, doar patru la număr, în frunte cu stareţul - părintele Cosma -, vieţuitorii acestei mănăstiri, sprijiniţi de puţinii credincioşi care mai răzbat prin arşiţă până aici şi de Oficiul Monumentelor Naţionale Istorice, încearcă să o aducă la culoarea şi lumina epocii basarabene, pentru că, secole de-a rândul, la Plătăreşti, s-a păstrat porunca de ctitor a lui Matei Basarab: „Că cei ce vor cârciumi şi se vor vinde mănăstirea şi vor călca acest hrisov să fie blestemaţi. Blestem...; cu mâna noastră am iscălit şi pecetea cea mare a ţării noastre a o lega spre poruncă“.

Matei Basarab, întărit în lupte de Sfântul Mercurie

Aşa cum Ştefan cel Mare l-a avut ca ocrotitor în războaie pe Sfântul Gheorghe sau pe Sfântul Procopie, Sfântul Mercurie a fost cel care l-a întărit în lupte pe domnitorul Matei Basarab, ctitorul mănăstirii. Despre acest mare ostaş a lui Hristos, Mercurie, ne spune părintele că ar fi trăit în vremea împăraţilor Deciu şi Valerian, în anii 255, trăgându-se după neam din Răsărit, din sciţi. Biruindu-i odată pe barbari, fiind înainte întărit de vedenia îngerului Domnului, a fost ridicat la rangul de arhistrateg sau de general. Dar, pentru mărturisirea lui Hristos, a stat înaintea lui Deciu şi, fiind legat de patru pari, i-au crestat trupul cu cuţitele şi l-au chinuit în nenumărate chipuri. În cele din urmă, a fost adus la Cezareea Capadociei, unde i-au tăiat capul.

Tot astfel, înaintea unei lupte, Matei Basarab s-a rugat Sfântului Mercurie, conform mărturiei diaconului grec, Paul de Alep, la 1657: „într-unul din războaiele lui Vasile Lupu purtate prin acest loc, Matei Basarab a chemat în rugăciune sprijinul Sfântului Mercurie, care i-a apărut în vis şi l-a însoţit cu bărbăţie şi tărie. În ziua următoare, când s-a trezit din somn, a pus pe goană pe duşmanii săi prin înfrângere şi, drept aceea, el a ridicat această mănăstire, gândind-o ca o cetate întărită, cu zid înalt de doi metri şi fortificaţii“.

Alături de Matei Basarab şi a sa soţie, Elina Doamna, boieri precum Mitrea Pitarul sau Albu Clucerul, vlădici, egumeni, duhovnici sau mireni, „cinstiţi şi socotiţi svetnici, dregători şi judecători a toată măsura, tocmitorii ţării şi tuturor boierilor mari sau mici“, au dăruit Plătăreştiului clopote şi icoane aurite, turme de vite şi pământuri. Chiar domnitorul Matei Basarab a donat icoanele împărăteşti şi icoana Sfântului Mercurie.

Domnia lui Matei Basarab - o epocă de fervoare religioasă şi dezvoltare culturală

Elogiat de papa Inocenţiu al X-lea pentru „minunata sa bunătate sufletească“, respectat de turci ca „al doilea Mihai Vodă“, considerat de Nicolae Iorga ca „adevărat păstor şi domn părinte“, caracterizat de C. C. Giurăscu drept „un domn cu remarcabile însuşiri: viteaz ostaş, ctitor desăvârşit şi diplomat încercat, tipul reprezentativ al domnului de ţară“, Matei Basarab, cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc, şi-a văzut domnia caracterizată astfel de cronica vremii: „Ţara iubea pe Domn şi Domnul pe Ţară“.

Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă de fervoare religioasă şi dezvoltare culturală, aşa cum o arată numărul foarte mare de ctitorii voievodale.

Opera de ctitor a lui Matei Basarab se remarcă prin faptul că a reuşit să instituie un fel de mecenat artistic, fiind permanent preocupat să aducă pe pământul ţării tot ceea ce considera că este mai demn de a fi luat în seamă la vremea respectivă din bogăţia cultural-artistică a altor ţări. Este socotit, alături de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, unul dintre cei mai prodigioşi ctitori de biserici, istoricul Constantin C. Giurescu identificând un număr de 46 de ctitorii basarabene.

Regal al forţelor navale, de Ziua Marinei

Sambata, 16 August 2008

Manifestările dedicate Zilei Marinei au început ieri, la ora 10:00, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei, din municipiul Constanţa, cu intonarea imnului de stat şi tragerea în aer a 21 de salve de tun, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu Referindu-se la importanţa Zilei Marinei, preşedintele a afirmat că aceasta este „o sărbătoare a oamenilor ei, oameni care, spre deosebire de alţii, au două mari iubiri: iubirea pentru navă şi mare şi iubirea pentru familie“

Manifestările dedicate Zilei Marinei au început ieri, la ora 10:00, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei, din municipiul Constanţa, cu intonarea imnului de stat şi tragerea în aer a 21 de salve de tun, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu. Programul a început în jurul orei 10:00, când persoanele oficiale au fost întâmpinate cu garda de onoare şi muzica militară şi a avut loc ridicarea pavilionului la catargul din dreptul Comandamentului Flotei. După cuvântul şefului Statului Major al Forţelor Navale, a avut loc deschiderea oficială a festivităţilor prilejuite de Ziua Marinei. De la ora 10:30, o fost oficiată o slujbă religioasă oficiată de către Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Preasfinţitul Teodosie. Cei prezenţi pe faleza din dreptul Comandamentului flotei au urmărit apoi exerciţii ale scafandrilor militari, un spectacol oferit de elicoperele Forţelor Navale şi o demonstraţie de acrobaţie aeriană a membrilor Aeroclubului Român. Manifestările s-au încheiat cu sosirea zeului Neptun şi jocurile marinăreşti din Portul Tomis. Spectacolul prilejuit de Ziua Marinei a continuat şi după căderea nopţii, cu un spectacol de artificii pe plaja Modern şi un concert al formaţiei Rafaga.

Băsescu: România are responsabilitatea apărării frontierelor de stat, ale UE şi ale NATO

România are, la Marea Neagră, responsabilitatea deosebită a apărării frontierelor de stat, dar şi ale Uniunii Europene şi ale NATO, iar procesul de modernizare al forţelor navale române trebuie accelerat, a afirmat, în discursul rostit de Ziua Marinei, preşedintele Traian Băsescu. „Forţele navale române îşi asumă această responsabilitate în numele Europei şi al aliaţilor. Astfel, procesul de dotare şi modernizare al forţelor navale trebuie accelerat pe măsura aşteptărilor Europei şi aliaţilor de la noi“, a spus Traian Băsescu. Preşedintele a precizat că România are obligaţia şi, în acelaşi timp, mândria de a apăra frontiera estică a Uniunii Europene. În acelaşi timp, şeful statului s-a referit şi la importanţa deosebită a Dunării, apreciind că aceasta trebuie să fie un „coridor de transprot şi de dezvoltate economică“ şi a spus că va fi „o importantă arteră de transport pentru toată Europa şi legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului“. Referindu-se la importanţa Zilei Marinei, preşedintele a afirmat că aceasta este „o sărbătoare a oamenilor ei, care, spre deosebire de alţii, au două mari iubiri: iubirea pentru navă şi mare şi iubirea pentru familie“. „Astăzi, de ziua voastră, de ziua noastră, vă doresc «La mulţi ani!», bărbăţie şi curaj“, a conchis Băsescu. Şeful statului a propus ca ziua de 15 august să fie declarată sărbătoare legală, însă această propunere a fost respinsă de parlamentari.

Media de spaţii verzi în UE este de 26 de metri pătraţi/locuitor

Mai mulţi bani pentru parcuri

Sambata, 16 August 2008

Guvernul a hotărât alocarea a 86 de milioane de lei din bugetul Fondului de Mediu, pentru realizarea de spaţii verzi în localităţi, suma completând cele 60 de milioane de lei alocate iniţial pentru anul în curs Se urmăreşte înfiinţarea de noi parcuri sau modernizarea celor existente, odată cu mărirea suprafeţelor cu spaţii verzi în zonele locuite fiind redusă şi poluarea

Suplimentarea a fost posibilă datorită sumelor colectate prin instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, potrivit unui comunicat remis de Guvernul României.

Programul privind realizarea de spaţii verzi a fost iniţiat anul trecut de către Executiv în scopul extinderii suprafeţei spaţiilor verzi din localităţi, dar şi din apropierea acestora, prin finanţarea proiectelor întocmite de autorităţile administraţiei publice locale, fie prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi, prin înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.

Din sumele colectate vor fi finanţate proiectele din perioada 3-31 ianuarie 2008, care nu au fost aprobate datorită insuficienţei fondurilor existente, precum şi proiectele aferente celei de-a doua sesiuni de depunere a proiectelor din anul 2008.

Mai multe localităţi din judeţul Bihor au primit 2,2 milioane de euro pentru modernizare şi înfiinţare de noi parcuri, din Fondul de Mediu, pentru care Guvernul a aprobat joi alte 86 de milioane de lei.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), Lucia Varga, a invitat, printr-un comunicat, autorităţile locale să continue depunerea de proiecte şi în cadrul noii sesiuni, la finele lunii august, pentru a îmbunătăţi calitatea mediului şi pentru a oferi cetăţenilor condiţii mai bune de viaţă.

Pot depune proiecte autorităţile locale, în special cele care au suprafeţe mici de spaţiu verde pe cap de locuitor. Proiectele trebuie întocmite în conformitate cu Ghidul de Finanţare aprobat prin ordinul ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile, care poate fi accesat pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu (www.afm.ro).

Spre exemplu, în judeţul Bihor, au fost aprobate proiecte pentru municipiile Oradea, Salonta şi Marghita, oraşele Aleşd, Ştei şi Valea lui Mihai, precum şi pentru comunele Tăuteu, Nojorid, Şimian, Paleu, Borş, Cefa, Şuncuiuş, Spinuş.

Media de spaţii verzi în UE este de 26 de metri pătraţi/locuitor, în timp ce un bucureştean beneficiază de doar 16,38 metri pătraţi de spaţiu verde.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă însă ca media să fie de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor, alte capitale europene încadrându-se în acest barem. Potrivit statisticilor din 2007, Stockolm şi Londra deţineau 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

39 de hectare vor fi împădurite în această toamnă

Sambata, 16 August 2008

O organizaţie neguvernamentală dă startul campaniei educaţionale pentru împăduriri din cadrul proiectului „Adoptă un copac. Împreună vom creşte o pădure“ printr-un eveniment organizat, începând de astăzi şi până la sfârşitul lunii august, în Parcul Herăstrău Prin intermediul programului se doreşte împădurirea, în această toamnă, a 39 de hectare de teren agricol degradat din Valea Furciturii (comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi)

Asociaţia ViitorPlus, în parteneriat cu Primăria Capitalei, APT şi Cami Comexim, a demarat o campanie educaţională în rândul populaţiei, ce se va desfăşura în perioada 16-30 august 2008, în incinta Parcului Herăstrău (intrarea de la Roata Mare şi Aviatorilor), având ca scop să informeze bucureştenii în legătură cu importanţa proiectelor de împădurire, cu posibilităţile de sprijinire şi implicare în astfel de proiecte şi să promoveze proiectul de împădurire „Adoptă un copac. Împreună vom creşte o pădure“.

„Adoptă un copac“ este cel mai mare proiect de împădurire realizat prin strângere de fonduri de până acum din România. Prin intermediul său se vizează împădurirea a 39 de hectare de teren agricol degradat din Valea Furciturii (comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi) în toamna anului 2008. Pentru realizarea împăduririi sunt necesari 15.600 de arbori, în timp ce acţiunile necesare pentru realizarea acesteia sunt achiziţiile de puieţi (10 puieţi pentru fiecare copac adus la maturitate), completări, lucrări de îngrijire, proiectare şi management proiect pe durata a şase ani de administrare. Iniţiatorii proiectului au calculat că aducerea unui copac la maturitate costă aproximativ 10 euro.

Prima etapă de împădurire s-a realizat la începutul anului, când au fost „daţi spre adopţie“ copaci persoanelor şi firmelor interesate. Cu cei peste 1.600 de copaci adoptaţi în primăvară s-au împădurit patru hectare de teren prin plantarea a 22.000 de puieţi. Pe lângă beneficiile de mediu şi economice locale, pădurea va stoca în 50 de ani până la 16.000 de tone CO2, contribuind la combaterea schimbărilor climatice, în beneficiul comunităţii globale.