Africa sub reflector

---

Deputaţii europeni au întâlnit în decembrie 2007 deputaţi de la Parlamentul Pan-African pentru a discuta noua strategie comună UE-Africa. Printre priorităţile celor două parlamente se numără eradicarea sărăciei, dezvoltarea şi investiţiile în sănătate şi educaţie. În 2008, Gertrude Mongella, preşedinta Parlamentului Pan-African şi Hauwa Ibrahim, câştigătoarea premiului Saharov în 2005 au vizitat Parlamentul European. În dosarul de faţă vă prezentăm rezultatele dezbaterii dintre deputaţii europeni şi cei africani, un interviu cu doamna Gertrude Mongella, un interviu cu doamna Hauwa Ibrahim şi concluziile unei dezbateri din iunie, de la Strasbourg, privind coerenţa politicilor de dezvoltare şi efectele asupra dezvoltării Africii de Vest a exploatării de către UE a unor resurse naturale biologice africane.

Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Africa

În decembrie, 25 de deputaţi europeni s-au întâlnit cu 25 de membri ai Parlamentului Pan-African la Lisabona. Declaraţia comună a celor două parlamente a accentuat importanţa creşterii rolului Parlamentului European în strategia comună privind relaţia dintre Uniunea Europeană şi Africa.

Strategia comună se concentrează pe viitorul relaţiilor dintre UE şi Africa, astfel încât să aducă beneficii ambelor continente.

Dintre priorităţile stabilite până în 2009, dată stabilită pentru următoarea dezbatere pe tema UE-Africa, amintim: democraţia, drepturile omului, securitatea, comerţul, migraţia şi societatea informaţională.

Înainte de summit, deputaţii europeni şi cei ai Parlamentului Pan-African s-au întâlnit pentru a adopta o declaraţie comună. În adoptarea declaraţiei, cele două parlamente au pus accentul pe importanţa înlăturării sărăciei şi pe dezvoltare, în special prin investiţia în educaţia şi sănătatea oamenilor. Deputaţii sunt de părere că investiţia în oameni este singura modalitate de înregistrare a unui progres în această privinţă .

Pe de altă parte, parlamentele vor trebui să joace un rol mai important în aspectele legate de buget, pentru a se asigura că politicile aprobate sunt aplicate într-un mod cât mai eficient, democratic şi responsabil din punct de vedere fiscal.

Ştiaţi că?

• La fiecare 30 de secunde, un copil african moare din cauza malariei. Cel puţin jumătate din numărul morţilor ar putea fi redus, dacă părinţii lor ar avea acces la tratamente şi medicamente, o doză costând puţin mai mult decât un euro.
  
• Trei din patru persoane care mor de SIDA sunt africani
  
• Uniunea Europeană este cel mai mare donator şi cel mai important partener economic al Africii
  
• Speranţa de viaţă este în scădere în Africa. Deşi media este 46 de ani, în unele ţări poate coborî sub 35 de ani.

Trebuie să percepem Africa pozitiv, spune preşedinta Parlamentului Pan-African

Femeile vor schimba Africa, ne-a spus doamna Gertrude Mongella, preşedinta Parlamentului Pan-African. La începutul lunii martie 2008, dumneaei a făcut o vizită la Parlamentul European cu ocazia Zilei Internaţionale a femeii. Într-un interviu pe care ni l-a acordat în exclusivitate, doamna Mongella ne-a vorbit despre potenţialul Africii, interesul reînnoit pentru acest continent şi parteneriatul acestuia cu Europa.

Doamnă preşedintă, se pare că există un interes din ce în ce mai mare pentru Africa, atât din partea economiilor în curs de dezvoltare cât şi din partea Vestului industrializat. Vedeţi în acest „scramble for Africa“ (interes pentru Africa) o oportunitate sau o ameninţare?

Este o mare oportunitate. Cred că celălalt „interes“ nu făcea decât să divizeze Africa. Acum lumea îşi dă seama că Africa are un mare potenţial: populaţia sa. Piaţa noastră este mare, dar la fel de importante sunt resursele naturale; Africa este încă un continent cu resurse naturale bogate.

În acelaşi timp trebuie să avem grijă ca acest interes să nu pună în pericol populaţia africană - aşa cum s-a întâmplat în Berlin în 1884-1885, când a fost împărţită Africa.

Poate fi UE un model pentru Uniunea Africană?

Este important să înveţi de la vecini. Dar am face o mare greşeală dacă am prelua ca atare ce aveţi în Uniunea Europeană. Tot o greşeală ar fi să nu apreciem sistemele pe baza cărora funcţionează UE.

De exemplu, Parlamentul European s-a dezvoltat de-a lungul a 50 de ani. Are deci, o experienţă bogată în privinţa funcţionării unui parlament continental. Trebuie să studiem activitatea Parlamentului European şi să alegem ceea ce ni se potriveşte în Parlamentul Pan-African. Colaborăm şi facem schimb de experienţă. Dar trebuie să interpretăm lucrurile, să le adaptăm la situaţia din Africa.

Cum evaluaţi rolul Europei în Africa?

Europa joacă un rol important în Africa. Europa este în Africa de mult timp, într-un fel sau altul. De aceea, ce vedem acum în Africa este rezultatul unei gestionări nepotrivite a Africii de către Europa, o guvernare ineficientă care nu a putut evita dezastrul colonizării.

Dar trebuie să continuăm să fim parteneri. Trebuie să examinăm noul rol al Europei. Trebuie să percepem Africa pozitiv, ca parteneri. Dacă abordăm sărăcia în parteneriat vor găsi soluţii. Multe femei mor din cauza unor probleme legate de maternitate. Europa are tehnologia, Europa are resursele, Europa a dezvoltat cunoaşterea ştiinţifică.

Nu putem rezolva împreună unele probleme de bază? Problema apei, de exemplu: avem râuri şi lacuri, nu trebuie decât să facem un sistem de conducte, nu poate Europa să abordeze aceste resurse şi să acţioneze eficient în Africa? Sunt sigură că putem rezolva aceste probleme dacă avem voinţa politică. Europa are de jucat un rol important. Şi Europa nu poate exista fără Africa, nu-i aşa?

Credeţi că situaţia din Africa s-ar îmbunătăţi dacă ar fi mai multe femei în politică?

Cu siguranţă da. De fapt, ne-ar trebui nu numai mai multe femei în politică, ci mai multe femei decât bărbaţi. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, Africa ar fi fost acum diferită.

De ce?

(râde) Pentru că bărbaţii sunt cei care au creat acest haos. Simplu. Femeile nu au luat niciodată decizii la nivel înalt. În Africa sunt conflicte, Africa este subdezvoltată - toate aceste lucruri s-au întâmplat sub dominaţia bărbaţilor.

Deci, timpul bărbaţilor a expirat; să schimbăm direcţia în care merge Africa! Spre acest lucru ne îndreptăm: eu sunt preşedinta Parlamentului Pan-African. Ellen Johnson-Sirleaf conduce Liberia, unde bărbaţii au adus numai conflicte. Vom continua până vom aduce Africa pe drumul cel bun!

Hauwa Ibrahim: „UE poate fi torţa care ne arată drumul“

Pe 12 iunie, Parlamentul European a organizat, sub înaltul patronaj al preşedintelui său, Hans-Gert Pöttering, un seminar ce marchează Ziua Internaţională a Tineretului African. Printre vorbitori s-a numărat şi câştigătoarea premiului Saharov din 2005, Hauwa Ibrahim. Înaintea intervenţiei sale în cadrul seminarului, doamna Ibrahim ne-a vorbit despre aspiraţiile tinerilor africani şi rolul UE în Africa.

Ce vor cu adevărat tinerii africani? Care sunt speranţele şi aspiraţiile lor?

Tinerii africani doresc să contribuie la pacea lumii, la libertate şi demnitate. Vor să aibă ocazia să îşi folosească mintea creativ. Vor să aibă ocazia să nu se mai gândească la ce vor mânca mâine, să fie eliberaţi de lucrurile care îi încetinesc - ca sărăcia. Vor să aibă ocazia să facă o schimbare pozitivă în societate, în ţara lor şi în lume.

Ce pot face Uniunea Europeană şi Parlamentul European pentru a-i ajuta pe tinerii africani?

Un exemplu bun pentru ce face Parlamentul European este chiar seminarul de astăzi, organizat cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului African. „Vă dăm o voce, vă oferim o oportunitate. V-am adus aici să vedeţi ce am făcut noi şi să puteţi merge înapoi în ţara voastră pentru a contribui la schimbare“, a spus azi Parlamentul.

Sperăm că Uniunea Europeană şi Parlamentul European vor aborda Africa nu ca unitate, ci bucată cu bucată. Continentul nostru este foarte divers şi problemele noastre trebuie abordate separat.

Una din problemele din ţara mea, Nigeria, este faptul că politicile guvernului nu sunt consistente. Parlamentul European poate ajuta în acest sens, fiind o instituţie politică. Cred că este important ca Uniunea Europeană să vină pe continentul nostru, să vadă realitatea de acolo. Infrastructurile noastre nu sunt deloc adecvate. De exemplu, o şcoală care avea acum 10 ani 500 sau 600 de elevi are acum peste 1000, dar condiţiile nu s-au schimbat. Profesorii şi elevii sunt afectaţi. O altă problemă mai este formarea şi motivarea profesorilor. Uniunea Europeană ar putea invita profesori africani să vadă cum sunt aici sălile de clasă, bibliotecile şi laboratoarele sau să îi pregătească pe anumite domenii, ca ştiinţa şi matematica. Uniunea Europeană poate fi torţa care ne arată drumul.

Este Europa un model pentru tinerii africani? Cum?

Bineînţeles. Aţi trecut prin atâtea probleme ca regiune. Felul în care aţi depăşit problemele, ce aţi făcut până acum, felul în care gândiţi astăzi şi cel în care faceţi planuri pentru viitor pot fi lecţii pentru noi. Acest parlament este fascinant! Cum aţi ajuns până aici? Noi poate nu vom reuşi să facem aceste lucruri, dar generaţia viitoare va putea.

Care a fost impactul premiului Saharov, pe care l-aţi primit în 2005, în Nigeria/Africa?

Faptul că am primit premiul a schimbat multe pentru mine. Premiul Saharov mi-a dat o voce mai puternică, credibilitate, recunoaştere şi o scenă globală. Cu banii pe care i-am primit atunci, am creat „Fundaţia pentru Educaţie“. Am pus banii într-o bancă şi din dobânda pe care o primim trimitem la şcoală copii şi studenţi, care altfel nu şi-ar permite să îşi continue studiile.

În plus, când predam dreptul la Universitatea din Abuja, am remarcat că erau 3000 de studenţi care avea acces la 200 de cărţi. Guvernul a vrut să retragă acreditarea Universităţii, deoarece, din lipsa de cărţi, aceasta nu îndeplinea standardele de funcţionare. Aşa că, în momentul în care am fost invitată la Minnesota să ţin un discurs, le-am povestit despre situaţia de la Universitatea din Abuja. Cei din Minnesota ne-au oferit 8000 de cărţi noi, şi am plătit transportul acestora din America în Africa cu o parte din banii pe care i-am primit de la Parlamentul European cu ocazia premiului Saharov. Astfel putem spune că Parlamentul European a salvat acreditarea Universităţii din Abuja.

În contextul importurilor de resurse naturale din Africa în Europa, şi a pescuitului excesiv în zonă, ce ar trebui să facă Europa pentru a ajuta Africa?

Sunt probleme legate de economie şi probleme legate de politică. Drepturile fundamentale trebuie să se găsească la mijloc. Dacă luaţi lemn din pădurile virgine din Africa, sau luaţi peştele, ce daţi la schimb? Vreţi să luaţi tot? Să nu lăsaţi nimic? Este acesta obiectivul vostru final? Cred că trebuie să implicăm umanitatea în economie şi demnitatea în globalizare. Vrem o lume sigură, fără teroare. Şi nu vrem să creăm opusul acesteia prin politică. Când luaţi lemnul sau peştele, amintiţi-vă de umanitate, demnitate şi respect pentru viaţa umană.

Pescuitul ilegal, defrişarea şi distrugerea pădurilor ameninţă Africa de Vest

Pescuitul ilegal şi defrişările din Africa de Vest afectează economiile locale şi locurile de muncă. Rezultatul lor este migraţia locuitorilor în Europa, în căutarea unui trai de viaţă mai bun. Acestea sunt concluziile atinse de deputaţii europeni într-o dezbatere de luni, 16 iunie la Strasbourg pe tema unui raport privind coerenţa politicilor de dezvoltare și efectele exploatării de către UE a anumitor resurse naturale biologice asupra dezvoltării Africii de Vest.

Lemnul şi peştele reprezintă două dintre resursele naturale biologice cele mai importante pentru Africa de Vest, jucând un rol extrem de important în domeniul alimentaţiei, comerţului şi ocupării forţei de muncă. Peste 80% din exporturile de peşte şi lemn ale ţărilor membre ale Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest se îndreaptă înspre UE.

La sfârşitul lunii iunie, la Strasbourg, deputaţii europeni au discutat şi adoptat raportul privind utilizarea durabilă a peştelui şi lemnului în Africa de Vest. Raportorul, Frithjof Schmidt (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană), a declarat că 87% din pădurile din Africa de Vest au fost tăiate.

Pe lângă problema defrişării şi distrugerii pădurilor, Africa de Vest se confruntă şi cu pescuitul ilegal şi declinul rezervelor de peşte, ceea ce influenţează migraţia locuitorilor din această zonă. Un studiu de caz actual publicat de Organizaţia internaţională pentru migraţie (OIM) arată că una din cele mai importante cauze ale migraţiei din Senegal este declinul industriei de pescuit locale.

Care sunt soluţiile propuse de către deputaţii europeni?

• Statele membre şi Uniunea Europeană trebuie să achiziţioneze produse cu etichetă ecologică, în special în ceea ce priveşte produsele din lemn certificate potrivit standardelor organizaţiei non-guvernamentale Forest Stewardship Council
  
• Stoparea pescuitului ilegal şi controlul rezervelor de peşte din spaţiul maritim al Africii de Vest
  
• Analiza legăturii dintre nivelurile de migrare ale imigranţilor din ţările din Africa de Vest în Uniunea Europeană şi declinul puternic al rezervelor de peşte din largul coastei Africii de Vest.