Briefing de presă susţinut de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul şedinţei de Guvern
Nu aş dori să mai reiau elementele pe care le-am prezentat astăzi cu prilejul reuniunii Parlamentului în legătură cu bilanţul inundaţiilor. Doresc să vă informez în cele ce urmează, împreună cu dl. ministru Laszlo Borbely despre măsurile pe care le-am adoptat.
Cea mai importantă decizie este de a asigura operaţiunile de reconstrucţie a caselor. Aşa cum am declarat deja vreau şi, aici, să reafirm angajamentul Guvernului de a reconstrui cele 1.500 de case, cu aproximaţie, care au fost distruse. Am alocat fonduri pentru manoperă şi materiale destinate reconstrucţiei parţiale a caselor care au fost afectate parţial sau a consolidării celor care au fost afectate.
Lucrările de reconstrucţie a caselor se vor realiza prin contractarea lor de către autorităţile locale cu antreprenori specializaţi. Am recomandat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor să stabilească un set minim de criterii în aşa fel încât să evităm surprize neplăcute prin care societăţi fără capacitate, fără forţă tehnică, fără forţă financiară să se angajeze în aceste contracte şi să nu le poată finaliza, pentru că, subliniez, consider că este obligatoriu ca această operaţiune să se încheie înainte de venirea iernii. Locuinţele vor fi construite fără finisajele exterioare, „la roşu”, cum se spune, până al începutul iernii.
Nu am să intru în detalii referitoare la lucrările de reabilitare sau de reparare a locuinţelor care pot fi realizate ori în regie proprie, ori prin contractarea lor de către proprietari cu prestatori de servicii sau executanţi specializaţi.
Tot astăzi, am alocat fonduri suplimentare din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş, Neamţ şi Suceava, tot pentru înlăturarea efectelor calamităţilor. Fie este vorba de ajutoarele care le dăm pentru lucrările care au fost deja executate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, fie pentru cele ce urmează. Avem, de asemenea, fonduri alocate prin Fondul de Mediu pentru refacerea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor şi fonduri pentru refacerea infrastructurii feroviare şi rutiere.
Materialele de construcţii, după cum unii dintre dvs. aţi văzut ieri în vizita mea din judeţul Bacău, au fost deja livrate. În momentul de faţă, avem materiale livrate în judeţele Bacău şi Neamţ, care au avut un număr impresionant de clădiri afectate.
O să îl rog pe dl. ministru Borbely să vă prezinte mai în detaliu, dacă vă interesează, elemente legate de hotărârile pe care le-am adoptat şi modul în care sunt utilizate aceste fonduri.
Tot astăzi, am luat o hotărâre pe care eu o consider importantă şi cu bătaie pe termen lung. Am decis să majorăm plafonul rezervelor de grâu de panificaţie cu 400.000 de tone, prin achiziţionarea de pe piaţa liberă, ţinând cont de faptul că România ca şi alte ţări este afectată de schimbările climatice la nivel global. Anul trecut am avut un an foarte secetos care ne-a creat probleme în asigurarea resurselor de grâu pentru consumul intern. Anul acesta este unul bun, dar la anul se prevede, din nou, un an secetos. Şi, pentru a face faţă şi crizei de produse alimentare de pe plan mondial, o problemă care devine din ce în ce mai acută, datorită creşterii consumului în zone precum China, India sau America de Sud, poate să afecteze şi situaţia din România.
Prin urmare, am luat această decizie şi am dispus ca Ministerul Agriculturii şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat să elaboreze, în termen de două săptămâni, actul normativ pentru aplicarea acestor prevederi.
Tot astăzi, am adoptat hotărârile referitoare la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru locuinţele pentru tineri, pentru un total de 861 locuinţe în judeţele Arad, Bacău, Covasna, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Suceava, Teleorman şi Vrancea. Obiectivele de investiţii sunt realizate în cadrul Programului de construcţii de locuinţe pentru tineret, derulat prin ANL. Acest program se adresează tinerilor cu vârstă sub 35 de ani care nu au resurse financiare suficiente pentru a-şi cumpăra locuinţe şi îşi permit numai închirierea lor. Terenurile pentru construcţia acestor locuinţe au fost puse la dispoziţia ANL de către Consiliile locale şi cred că acest program ar trebui să preocupe mai mult autorităţile locale, pe lângă care, de foarte multe ori, trebuie să insistăm pentru a pune la dispoziţie asemenea terenuri.
Tot astăzi, am aprobat crearea unui post de ministru-consilier, înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană şi care să asigure în mod special dialogul cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor pe care România şi le-a luat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Acest dialog este necesar pentru ca reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie să poată să-şi atingă obiectivele. Trebuie făcut un efort în acest sens în aşa fel încât, de acum în două semestre acest mecanism să fie înlăturat şi să nu mai existe această monitorizare, pentru că, după părerea mea progresele pe care România le-a făcut - şi care de altfel sunt menţionate în raportul Comisiei Europene - trebuie să fie însoţite de o concluzie în legătură cu aceste progrese. Această concluzie nu poate fi decât una singură: încetarea monitorizării.
Totodată, ca ultim element pe care doresc să vi-l comunic: Guvernul României îşi arată disponibilitatea de a răspunde apelului de solidaritate primit din partea Guvernului georgian, pentru acordarea unui ajutor umanitar de urgenţă. De altfel, pot să vă informez că astăzi, la şedinţa Consiliului Afacerilor Generale şi de Externe la nivelul UE a fost discutat acest aspect. România a fost reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, dl. Lazăr Comănescu, unde s-a pus această problemă şi România, ca şi alte state vor acorda un ajutor umanitar de urgenţă. Acest ajutor va consta în principal din medicamente şi echipamente medicale. Acum, dacă aveţi întrebări.
Reporter: (...)acel post de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu personal nu am, pentru că nu este atribuţia mea numirea unei persoane în această funcţie ţine de resortul ministrului Justiţiei care, după cum ştiţi, a făcut o propunere. Dl. Morar, după părerea mea, în mod surprinzător, a dat un răspuns în două ore, ceea ce mi se pare nefiresc, dar, în sfârşit, este problema dânsului. Sigur că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, va lua notă de situaţia refuzului şi, probabil, va propune altă persoană. Vă mulţumesc.
Transcrierea declaraţiilor de presă susţinute de ministrul Laszlo Borbely, la finalul şedinţei de guvern
Am ţinut licitaţia la Bursa Română de Mărfuri în ziua de luni şi vreau să vă informez că prin această licitaţie, faţă de estimările pe care le-am făcut, am făcut o economie de circa 2,5 milioane de lei şi a fost adjudecată această licitaţie pentru materialele care sunt necesare a fi livrate în teritoriu. Deja am început livrarea acestor materiale. Vom face o a doua licitaţie pentru acele sume care au fost aprobate ca şi sume în şedinţa de Guvern de astăzi, respectiv au fost alocate încă 31,5 milioane lei pentru achiziţii de materiale şi produse necesare la reconstrucţia caselor, de asemenea au fost acordate 10.200.000 lei pentru ajutoare băneşti, pentru că dăm ajutoare băneşti de 2.500 de lei pentru acele case care au suferit avarii uşoare, şi totodată 16,685 milioane de lei, sume care le vom da la primării. Aşa cum s-a mai amintit prin constructori specializaţi, aceste sume vor fi alocate pentru manoperă, transport, alte cheltuieli care ţin de reconstrucţia şi consolidarea caselor. Pe lângă materiale de construcţii se alocă 5.000 lei pentru fiecare casă consolidată în plus faţă de materiale şi 10.000 lei pentru fiecare reconstrucţie de casă pentru manoperă, transport şi alte cheltuieli.
Cea mai importantă operaţiune acum, este eliberarea amplasamentelor. Noi am cerut deja săptămâna trecută să informeze pe oameni, prefecturile, primarii, ca să elibereze spaţiul, ca să recupereze materiale de construcţii şi să poată să vină cu utilaje ca să elibereze amplasamentul. Acesta lucru s-a început deja.
Noi oricum vom termina, sperăm până în 15 septembrie livrarea materialelor de construcţii. Vreau să accentuez faptul că faţă de anii trecuţi unde, m-am uitat exact în 2006, 55 de zile au trecut de la inundaţii până când am început livrarea materialelor, în 2007 - 27 de zile, anul acesta la 15 zile după inundaţii deja am început livrarea acestor materialele. Este foarte important pentru că trebuie să începem reconstrucţia caselor, ştiţi foarte bine pentru că este septembrie, octombrie şi noiembrie, în trei luni de zile, trebuiesc reconstruite peste 1.500 de case. E nevoie de spirit de organizare din partea primăriilor, pentru că vor avea materialele acolo şi evident să aibă constructori capabili să reconstruiască aceste case.
Ca o sumă globală vreau să vă mai spun că s-au alocat numai pentru reconstrucţia caselor în acest an până în acest moment 79 milioane de lei, ceea ce înseamnă 25 milioane de euro. Dacă adunăm din anul 2005, începând din anul 2005 din păcate am avut inundaţii în fiecare an, au fost alocaţi în aceşti ani în jur de 100 milioane de euro pentru reconstrucţia caselor.
Am luat şi o decizie de principiu urmând ca să se facă un fel de licitaţie - oferte şi să vedem ce fel de oferte sunt. Deja au venit unele oferte să acordăm fiecărei familii, fiecărei case câte o sobă de încălzit. Această decizie de principiu s-a luat la şedinţa de guvern de astăzi urmând ca să începem procedurile ca să vedem de unde putem achiziţiona aceste sobe, sobe care vor fi şi instalate atunci când se va construi casa.
86 milioane din taxa de mediu pentru realizarea de spatii verzi
Suma se alocă din bugetul Fondului pentru mediu în limita sumelor prevăzute prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Suplimentarea a fost posibilă datorită sumelor colectate în temeiul OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului.
Programul a fost iniţiat anul trecut prin OUG nr.59/2007 în scopul extinderii suprafeţei spaţiilor verzi din localităţi şi din apropierea acestora, pe cap de locuitor, prin finanţarea proiectelor întocmite de autorităţile administraţiei publice locale, fie prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi, fie prin înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.
Din sumele colectate vor fi finanţate proiectele din perioada 3 - 31 ianuarie 2008, dar care nu au fost aprobate datorită insuficienţei fondurilor existente, precum şi proiectele aferente celei de-a doua sesiuni de depunere a proiectelor din anul 2008.
Informaţii de background
Prin Hotărârea Guvernului nr. 70/2008 privind alocarea, pe anul 2008, a fondurilor pentru realizarea Programului Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, s-a aprobat suma alocarea din Fondul pentru mediu a sumei de 60 milioane lei, pentru derularea în anul 2008 a Programului.
Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia
Activităţile incluse în Planul de acţiune pe anul 2008 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010 sunt de natură a permite îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale.
Astfel, în ceea ce priveşte implementarea politicii privind imigraţia controlată, în 2008 va fi realizată o evaluare a necesarului de cetăţeni străini ce pot fi admişi pe teritoriul României în scop de muncă, în vederea acoperirii deficitului existent pe piaţa autohtonă specifică şi implicit protecţiei forţei de muncă din ţara noastră şi se vor derula campanii de mediatizare a legislaţiei privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, în scopul prevenirii muncii la negru şi exploatării persoanelor.
Pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, Planul de acţiune pe anul 2008 prevede organizarea de întâlniri cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale statelor terţe acreditate în România în vederea intensificării schimbului de date şi informaţii pe linia prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale.
Pentru implementarea politicii privind azilul şi integrarea socială a străinilor, Guvernul a decis continuarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale la nivelul acquis-ului comunitar în vederea asigurării minimelor standarde a procedurii de acordare şi retragere a statutului de refugiat din statele membre, precum şi accelerarea măsurilor de urmat în cadrul procedurii Dublin, prin încheierea unor acorduri bilaterale administrative cu Republica Ungară şi Bulgaria. Instituţiile cu competenţe în domeniul imigrării şi azilului vor întreprinde măsuri pentru asigurarea compatibilităţii Sistemului Naţional de Evidenţă a Străinilor din România cu sistemele comunitare SIS II şi VIS.
De asemenea, în vederea pregătirii pentru aderarea României la spaţiul Schengen, Planul de acţiune pe anul 2008 vizează amendarea legislaţiei naţionale conform prevederilor aquis-ului Schengen. În acest sens, s-au avut în vedere prevederile Planului de Acţiune Schengen, revizuit în anul 2007.
Informaţii de background
Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2007-2010 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1122/2007. Documentul stabileşte liniile de acţiune ale Guvernului României în ceea ce priveşte imigraţia controlată, prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale, azilul şi integrarea socială a străinilor.
Conform acestei strategii, măsurile concrete pentru implementarea în practică a obiectivelor propuse sunt cuprinse în planuri de acţiune anuale, elaborate pe baza propunerilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
21 septembrie, alegeri locale partiale
Astfel, circumscripţiile electorale în care se organizează alegeri locale parţiale pentru consilii locale şi primari sunt: comuna Suhurlui, judeţul Galaţi şi comuna Otelec, judeţul Timiş.
Circumscripţiile electorale în care se organizează alegeri locale parţiale pentru primari sunt: comuna Gârdani, judeţul Maramureş şi comuna Ruscova, judeţul Maramureş.
Informaţii de background:
Comunele Otelec din judeţul Timiş şi Suhurlui, din judeţul Galaţi sunt comune nou înfiinţate prin Legea nr. 108/2008, respectiv Legea nr. 110/2008.
În judeţul Maramureş, primarii comunelor Ruscova, respectiv Gârdani au decedat.
Criterii noi pentru atestarea statiunilor turistice
Hotărârea stabileşte normele şi criteriile de atestare a staţiunilor turistice, în scopul protejării, conservării şi valorificării resurselor turistice. Astfel, pentru atestarea unei staţiuni turistice trebuie îndeplinite obligatoriu criteriile obligatorii şi 75% din punctajul maxim acordat pentru criteriile suplimentare, în cazul staţiunilor de interes naţional, şi 50% pentru staţiunile turistice de interes local.
Conform noii reglementări, atestarea staţiunilor este condiţionată de mai mulţi factori printre care:
- amplasarea acestora într-un cadru natural fără poluanţi;
- existenţa studiilor şi a documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor naturali de cură (ape minerale, nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din punct de vedere calitativ şi cantitativ;
- constituirea perimetrelor de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a factorilor naturali de cură;
- drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie;
- transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara care o deserveşte;
- punct farmaceutic;
- amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă;
- apă curentă, canalizare, energie electrică;
- terenuri de joacă pentru copii.
Totodată, localităţile de pe litoral trebuie să dispună de plajă amenajată, posturi de salvare subacvatică - salvamar şi posturi de prim ajutor, iar cele montane trebuie să dispună de servicii de salvare montană- salvamont.
Staţiunile de interes naţional trebuie să dispună de un număr minim de 500 locuri în structurile de primire turistică, iar cele de interes local trebuie să dispună de minim 100 locuri.
Criteriile suplimentare de atestare a staţiunilor turistice vizează printre altele:
- existenţa de trenuri cu regim de rezervare a locurilor care să oprească în gara care deserveşte staţiunea (cotat cu 10 puncte), spaţii comerciale pentru activităţi de prestări servicii (bancă, schimb valutar, agenţie de turism);
- săli de spectacole şi săli de conferinţe cu o capacitate totală de minim 40 la sută din numărul locurilor existente în staţiune (30 puncte);
- canalizare centralizată (50 puncte), etc.
Punctajul minim pentru atestarea staţiunilor de interes naţional este de 135 puncte, iar cel pentru staţiunile de interes local este de 90 puncte.
Atestarea staţiunilor turistice se face de către Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MIMMCTPL) la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale şi se aprobă prin Hotărâre de Guvern.
În acest sens, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să transmită MIMMCTPL o cerere-tip şi documentaţia pentru atestarea staţiunii, care să cuprindă monografia turistică, documentaţia privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, avizate şi aprobate şi fişa staţiunii turistice.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, consiliile locale care administrează localităţi atestate ca staţiuni turistice de interes local, respectiv naţional, au obligaţia de a depune fişa staţiunii turistice, conform noilor prevederi. Nedepunerea fişei staţiunii în termenul prevăzut va determina retragerea statutului de staţiune turistică a localităţii sau părţii de localitate atestată ca staţiune turistică.
De asemenea, ministerul poate propune retragerea atestării unei staţiuni turistice, în cazul în care staţiunea turistică atestată conform legislaţiei anterioare nu mai îndeplineşte criteriile obligatorii de atestare.
În scopul unei mai bune informări a turiştilor, localităţile atestate ca staţiuni turistice vor fi semnalizate pe drumurile naţionale şi judeţene cu panouri indicatoare, la intrarea în staţiunea turistică.
Achiziţionarea panourilor se va realiza de către autorităţile administraţiei publice locale. Un astfel de panou trebuie să aibă o dimensiune de 1.000 milimetri /400 milimetri, să fie din tablă emailată, având inscripţionat „Staţiune turistică de interes naţional”, respectiv „Staţiune turistică de interes local”, şi va fi montat pe suport la intrarea în localitate, sub indicatorul cu denumirea localităţii.
Centrele naţionale de informare şi promovare turistică aflate în subordinea consiliilor locale şi judeţene vor fi acreditate în baza unor norme metodologice ce vor fi aprobate prin ordin al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii.
Actul normativ prevede, în anexe, modelul-cadru fişă al staţiunii turistice de interes local şi naţional.
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 867/2006 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.609/13.07.2006.
Programe pentru protectia animalelor aflate în stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile
Repartizarea sumei s-a făcut pe specii şi rase, la nivel de specie sumele pe cap de exemplar acordându-se după cum urmează:
- Bovine – 776,9 lei
- Ovine şi caprine - 75 lei
- Suine – 430 lei
- Animale de blană – 43,78 lei
- Viermi de mătase - 50 lei
- Albine - 55 lei
- Păsări – în medie 44,5
- Peşti – 4,29
Măsura s-a impus ca urmare a necesităţii de conservare şi utilizare durabilă a resurselor diversităţii biologice şi genetice în agricultură, diversitate reprezentând un factor indispensabil pentru dezvoltarea producţiei agricole şi a zonelor rurale.
Informaţii de background
În ultimele decenii s-a constatat accelerarea fenomenului de dispariţie a speciilor şi raselor de animale, ceea ce a determinat Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) să iniţieze un program de acţiuni pentru stoparea acestui fenomen. Astfel, în anul 1992, la Rio de Janeiro, a fost semnată Convenţia pentru Conservarea Biodiversităţii Biologice, prin care statele semnatare se obligă să întreprindă măsuri destinate stopării fenomenului de dispariţie a speciilor şi raselor de animale.
România face parte din grupul de state care au semnat Convenţia pentru Conservarea Biodiversităţii Biologice, încheiată la Rio de Janeiro.
Murfatlar şi Dealurile Olteniei, noi laboratoare publice pentru controlul calităţii şi igienei vinului.
Conform Hotărârii pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1564/2003 privind înfiinţarea laboratoarelor publice pentru controlul calităţii şi igienei vinului, adoptate astăzi, aceste laboratoare vor fi localizate în două regiuni viticole importate: Murfatlar (în localitatea Basarabi) şi Dealurile Olteniei (în municipiul Craiova).
Cele două laboratoare vor funcţiona ca filiale în subordinea Laboratorului central pentru controlul calităţii şi igienei vinului Valea Călugărească, respectiv în subordinea Laboratorului regional pentru controlul calităţii şi igienei vinului Odobeşti.
Filialele noi vor contribui la diminuarea falsurilor şi substituirilor, prin intensificarea controalelor şi creşterea numărului de probe prelevate.
Informaţii de background
Activitatea laboratoarelor constă în controlul calităţii vinurilor destinate comercializării pe piaţa comunitară şi extracomunitară, precum şi prestarea de servicii contra-cost, pentru agenţii economici care doresc să efectueze analize asupra producţiei de struguri şi vinuri.
În prezent, funcţionează trei laboratoare la Valea Călugărească, Blaj şi Odobeşti. Pentru că acestea se află la distanţe mari faţă de unele zone viticole, se înregistrează atât costuri suplimentare cât şi întârzieri în efectuarea în timp optim a analizelor impuse de legislaţie.
Noi reglementari pentru gestionarea deseurilor din industriile extractive
Hotărârea reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau cariere, tratare şi stocare a resurselor minerale.
Potrivit actului normativ, autorităţile competente trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că operatorii gestionează deşeurile extractive astfel încât sănătatea populaţiei să nu fie pusă în pericol şi fără să utilizeze procese tehnologice sau metode care pot pune în pericol mediul, în special fără a constitui un risc pentru apă, aer, sol, faună şi floră sau să dăuneze prin zgomot sau miros sau să aducă un prejudiciu peisajului sau locurilor de interes special.
Abandonarea, aruncarea sau depozitarea necontrolată a deşeurilor extractive sunt interzise, potrivit Hotărârii. Autorităţile competente se asigură că operatorii iau toate măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a oricăror efecte adverse asupra sănătăţii populaţiei şi mediului ca urmare a gestionării deşeurilor extractive. Aceasta include gestionarea oricărei instalaţii pentru deşeuri, inclusiv în etapa post-închidere, precum şi prevenirea accidentelor majore care implică instalaţia respectivă şi limitarea consecinţelor asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.
Planul de gestionare a deşeurilor
Operatorii elaborează planul de gestionare a deşeurilor extractive pentru reducerea, tratarea, valorificarea şi eliminarea acestora, respectând principiul dezvoltării durabile.
Obiectivele planului de gestionare a deşeurilor extractive sunt:
- prevenirea sau reducerea producţiei de deşeuri şi a efectelor nocive ale
acesteia;
- încurajarea valorificării deşeurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau recuperarea acestora, acolo unde această activitate este viabilă din punct de vedere al mediului, în conformitate cu standardele de mediu în vigoare;
- asigurarea eliminării în siguranţă a deşeurilor extractive pe termen scurt şi lung, în special, ţinând cont, încă din faza de proiectare, de gestionarea în timpul exploatării şi în perioada post-închidere a instalaţiei pentru deşeuri şi prin alegerea unui proiect care:
- solicită condiţii minime de monitorizare, control şi management al instalaţiei pentru deşeuri în etapa post-închidere sau, în final, nu solicită astfel de condiţii;
- previne sau cel puţin minimizează orice efect negativ pe termen lung cauzat, de exemplu, de migrarea poluanţilor atmosferici sau acvatici care provin din instalaţiile pentru deşeuri;
- asigură, pe termen lung, stabilitatea geotehnică a oricăror baraje sau halde care sunt construite deasupra nivelului preexistent al terenului.
Planul de gestionare a deşeurilor trebuie să conţină elemente precum: clasificarea propusă pentru instalaţia pentru deşeuri; o declaraţie privind cantitatea totală estimată de deşeuri extractive generată în faza de exploatare; o descriere a procesului care generează astfel de deşeuri şi a oricărei tratări ulterioare la care acestea sunt supuse; o descriere a modului în care depozitarea unor astfel de deşeuri poate afecta sănătatea populaţiei şi mediul şi măsurile preventive care trebuie luate pentru minimizarea impactului asupra mediului în timpul exploatării şi în etapa post-închidere a instalaţiei.
Planul de gestionare este revizuit la fiecare cinci ani şi/sau este modificat corespunzător, în cazul în care sunt schimbări substanţiale în exploatarea instalaţiei pentru deşeuri sau ale caracteristicilor deşeurilor depozitate. Orice modificări se comunică Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).
Procedura pentru aprobarea planului de gestionare a deşeurilor se stabileşte prin ordin comun al ministrului Mediului, al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi al ministrului Economiei şi Finanţelor, în termen de 60 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Fiecare operator, înainte de începerea exploatării, are obligaţia:
- să elaboreze un plan de prevenire a accidentelor majore pentru gestionarea deşeurilor extractive;
- să implementeze un sistem de management al securităţii pentru aplicarea acestui plan;
- să pună în aplicare un plan de urgenţă intern care să includă măsurile ce trebuie luate pe amplasament în cazul unui accident.
Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă elaborează un plan de urgenţă extern, specificând măsurile care se iau în afara amplasamentului în cazul unui accident.
În cazul unui accident major, operatorul are obligaţia să furnizeze imediat inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului toate informaţiile necesare care conduc la minimizarea consecinţelor acestuia asupra sănătăţii populaţiei şi pentru evaluarea şi minimizarea extinderii, actuale sau potenţiale, a daunelor aduse mediului.
Solicitarea şi emiterea autorizaţiei
Potrivit actului normativ, este interzisă funcţionarea instalaţiei pentru deşeuri fără autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu emisă de MMDD, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului. Autorizaţia stabileşte în mod clar categoria instalaţiei pentru deşeuri în conformitate cu criteriile stabilite în hotărârea adoptată în şedinţa de azi.
Solicitarea de autorizare formulată de operator conţine informaţii privind identitatea operatorului, amplasamentul propus pentru instalaţia pentru deşeuri, inclusiv orice amplasamente alternative posibile, planul de gestionare a deşeurilor, modalităţile de constituire a garanţiei financiare sau a unui echivalent, etc.
MMDD, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului reconsideră periodic şi, acolo unde este necesar, reactualizează condiţiile de autorizare, în următoarele situaţii:
- atunci când sunt modificări substanţiale în exploatarea instalaţiei pentru deşeuri sau ale deşeurilor depozitate;
- în baza rezultatelor de monitorizare raportate de operator sau a inspecţiilor realizate pe baza schimbului de informaţii al cărui rezultat este publicat de Comisia Europeană sau a modificărilor substanţiale privind cele mai bune tehnici disponibile.
Informaţiile conţinute în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu sunt puse de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, la dispoziţia Institutului Naţional de Statistică şi a autorităţilor competente de statistică la nivel comunitar, atunci când acestea sunt solicitate în scop statistic. Informaţiile sensibile cu caracter pur comercial, cum ar fi informaţiile referitoare la relaţiile de afaceri şi componentele de cost şi volumul rezervelor minerale economice nu sunt făcute publice.
MMDD, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, asigură informarea publicului, încă de la începutul procedurii de acordare a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu sau cel mai târziu imediat ce informaţia poate fi furnizată în mod rezonabil, prin anunţuri publice sau alte mijloace corespunzătoare, cum ar fi prezentarea în mass-media în format electronic, cu privire la următoarele aspecte:
- solicitarea autorizaţiei / autorizaţiei integrate de mediu;
- faptul că o decizie privind solicitarea unei autorizaţii / autorizaţii integrate de mediu este subiectul unei consultări între statele membre;
- modalitatăţi de obţinere a informaţiilor relevante, de transmitere a comentariilor sau a întrebărilor şi de calendarul de transmitere a acestora;
- natura posibilelor decizii;
- detalii referitoare la propunerea de reactualizare a autorizaţiei/ autorizaţiei integrate de mediu sau a condiţiilor de autorizare, după caz;
- indicarea datei, locului şi mijloacelor prin care informaţiile relevante sunt disponibile;
- detalii referitoare la modalităţile de participare a publicului la luarea deciziei.
Construcţia şi gestionarea instalaţiilor pentru deşeuri
Gestionarea instalaţiei pentru deşeuri se realizează numai de către persoane competente. Operatorul este obligat să asigure instruirea şi perfecţionarea tehnică a angajaţilor din acest domeniu. La construcţia unei noi instalaţii pentru deşeuri sau la modificarea uneia existente, operatorul este obligat să se asigure că:
- instalaţia pentru deşeuri este amplasată corespunzător, având în vedere obligaţiile naţionale şi comunitare cu privire la ariile protejate, factorii geologici, hidrologici, hidrogeologici, seismici şi geotehnici şi este proiectată astfel încât să respecte condiţiile necesare pe termen scurt şi lung de prevenire a poluării solului, aerului, apei subterane sau de suprafaţă, ţinând cont în special de Legea apelor nr. 107/1996;
- instalaţia pentru deşeuri este corespunzător construită, administrată şi întreţinută pentru a-i asigura stabilitatea fizică şi a preveni poluarea sau contaminarea solului, aerului, apei de suprafaţă sau subterane pe termen scurt şi lung, precum şi pentru a minimiza pe cât posibil prejudiciul asupra peisajului;
- existenţa planurilor şi programelor corespunzătoare pentru monitorizarea şi inspecţia periodică a instalaţiei pentru deşeuri de către persoane competente şi pentru a acţiona în cazul în care rezultatele indică instabilitatea ori contaminarea solului sau contaminarea apei;
- au fost întocmite programe corespunzătoare pentru reabilitarea terenului şi închiderea instalaţiei pentru deşeuri, precum şi programe corespunzătoare pentru faza post-închidere a instalaţiei pentru deşeuri.
Operatorul notifică în termen de 3 ore de la un eveniment, inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, asupra oricărui eveniment care poate să afecteze stabilitatea instalaţiei pentru deşeuri sau în cazul unor efecte negative semnificative asupra mediului, constatate ca urmare a procedurilor de monitorizare şi inspecţie ale instalaţiei pentru deşeuri.
Operatorii cu capital de stat notifică astfel de evenimente Ministerului Economiei şi Finanţelor şi urmează inclusiv instrucţiunile acestuia pentru luarea măsurilor corective. Operatorul pune în aplicare planul de urgenţă intern, acolo unde este cazul, şi urmează orice alte instrucţiuni ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi ale Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, pentru luarea măsurilor corective. Operatorul suportă costurile măsurilor care sunt luate.
De asemenea, operatorul raportează, conform prevederilor autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, dar cel puţin o dată pe an, către autoritatea competentă emitentă a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, pe baza unor date cumulate, toate rezultatele monitorizării pentru a demonstra conformarea cu condiţiile din autorizaţie/autorizaţia integrată de mediu şi creşterea gradului de cunoaştere cu privire la deşeuri şi la comportamentul instalaţiei pentru deşeuri.
Proceduri de închidere şi post-închidere ale instalaţiilor pentru deşeuri
O instalaţie pentru deşeuri poate fi considerată ca închisă definitiv numai după ce MMDD, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi ANRM, au realizat fără întârziere o inspecţie finală a amplasamentului, au evaluat toate rapoartele transmise de operator, au certificat că amplasamentul afectat de instalaţia pentru deşeuri a fost reabilitat.
Operatorul este responsabil pentru întreţinerea, monitorizare, inspecţia şi măsurile corective pentru faza post-închidere pe toată perioada stabilită de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, ţinând cont de natura şi durata pericolului.
Prevenirea deteriorării calităţii apei, poluării aerului şi solului
MMDD se asigură că operatorul ia măsurile necesare pentru a respecta standardele de mediu comunitare, în special pentru a preveni deteriorarea calităţii apei în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996. De asemenea, MMDD se asigură că operatorul a luat măsurile adecvate pentru prevenirea sau reducerea pulberilor şi a emisiilor de gaz.
Potrivit actului normativ, se interzice operatorului să depoziteze deşeurile extractive, în stare solidă, lichidă sau şlam, în orice corp de apă receptor, altul decât cel construit în scopul eliminării acestor deşeuri, dacă operatorul nu asigură conformarea cu prevederile relevante din Legea apelor nr. 107/1996, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005.
Înainte de începerea oricărei operaţii care implică acumularea sau depozitarea deşeurilor extractive într-o instalaţie pentru deşeuri, ANRM solicită dovada constituirii unei garanţii financiare.
MMDD, în colaborare cu ANRM şi cu MEF, la interval de trei ani, elaborează şi transmite Comisiei Europene un raport privind aplicarea prevederilor hotărârii adoptate în şedinţa de astăzi. Raportul se elaborează în baza unui chestionar sau a unei scheme adoptate de Comisia Europeană. Raportul se transmite Comisiei Europene în termen de nouă luni de la sfârşitul celor trei ani pentru care se face raportarea.
ANRM şi MEF elaborează şi actualizează periodic inventarul instalaţiilor pentru deşeuri care au fost închise inclusiv celor abandonate, localizate pe teritoriul ţării, care cauzează impact negativ grav asupra mediului sau au potenţialul de a deveni pe termen scurt sau mediu o ameninţare gravă asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.
Acest inventar este făcut public şi se realizează până la 1 mai 2012, pe baza metodologiilor elaborate de Comisia Europeană, dacă sunt disponibile.
Orice instalaţie pentru deşeuri care a primit o autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu sau este deja în exploatare la 1 mai 2008 se conformează cu prevederile prezentei hotărâri până la 1 mai 2012.
Informaţii de background
Hotărârea adoptată transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a 24 Directivei 2004/35/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. L102 din 11 aprilie 2006. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile comunică Comisiei textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniu.
Burse mai mari pentru studentii straini
Guvernul a majorat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa de astăzi, cuantumul burselor pentru aceste categorii de bursieri. Astfel:
- elevii şi studenţii vor primi burse constând în echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună;
- masteranzii, medici aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare/perfecţionare postuniversitară vor primi burse constând în echivalentul în lei al sumei de 75 de euro/lună;
- doctoranzii vor primi burse constând în echivalentul în lei al sumei de 85 de euro/lună.
Echivalentul în lei al bursei se actualizează în fiecare an, trimestrial, la cursul de schimb al monedei euro comunicat de BNR pentru ultima zi a lunii precedente.
Elevii, studenţii, masteranzii, doctoranzii şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare/perfecţionare postuniversitară, din Republica Moldova şi din Ucraina, cei de origine etnică română din afara graniţelor ţării, cetăţenii români cu domiciliul stabil în străinătate, precum şi cetăţenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituţii şi unităţi de învăţământ din România, beneficiază de cazare în internatele şcolare şi căminele studenţeşti.
Cheltuielile privind plata burselor, precum şi cele privind plata taxelor de cazare se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT).
Bursele acordate se suspendă în cazul repetenţiei, pentru anul de învăţământ repetat, urmând ca acestea să poată fi redobândite, în anul de învăţământ următor, după promovarea anului repetat, cu condiţia ca numărul anilor de bursă să nu depăşească durata ciclului academic.
Pe perioada suspendării bursei, elevii şi studenţii care repetă anul vor suporta cheltuielile de şcolarizare.
De asemenea, beneficiază de bursă, dar nu mai mult de durata academică a studiilor, studenţii care beneficiază de sistemul creditelor universitare transferabile sau sunt înmatriculaţi în anul următor, având aprobarea de a susţine examene din anii anteriori.
Potrivit hotărârii, pentru elevi, studenţi şi masteranzi bursa se acordă pe parcursul anului academic, inclusiv în vacanţele de iarnă şi de primăvară, dar nu se acordă pe perioada vacanţei de vară. În timpul vacanţei de vară, elevii şi studenţii pot primi bursă numai în cazul în care sunt reţinuţi la şcoală sau la facultate pentru activităţi curriculare.
Doctoranzii de la forma de învăţământ cu frecvenţă vor primi bursă pe toată durata anului calendaristic, iar cursanţii aflaţi la stagii de specializare/perfecţionare postuniversitară vor primi bursă pe perioada efectuării stagiului.
La data intrării în vigoare a hotărârii se abrogă HG nr. 695/1997 privind acordarea burselor pentru elevii, studenţii, doctoranzii şi cursanţii din învăţământul postuniversitar din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnică română din afara graniţelor ţării, pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru cetăţenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituţii şi unităţi de învăţământ din România, precum şi art. 18 din HG nr. 173/1998 privind măsuri de protecţie socială aplicabile pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale, alocaţiilor de stat pentru copii, precum şi altor venituri ale populaţiei în anul 1998.
Informaţii de background
Prin hotărârea adoptată în şedinţa de astăzi, cuantumul burselor tuturor categoriilor de bursieri creşte cu 81,19%. De asemenea, cuantumul burselor se stabileşte în monedă europenă.
Conform HG nr. 695/1997, cuantumul burselor era de 225.000 lei vechi pentru elevi, 250.000 lei vechi pentru studenţi şi 300.000 lei vechi pentru cursanţii din învăţământul postuniversitar (studii aprofundate, doctorat, studii academice postuniversitare, studii de specializare şi cursuri de perfecţionare).
Strategia Naţională în domeniul protecţiei drepturilor copilului 2008-2013
Este vorba despre Strategia Naţională în domeniul protecţiei drepturilor copilului 2008-2013. Implementarea acestei Strategii va asigura creşterea calităţii vieţii copilului, întrucât toate serviciile pentru copii vor respecta standarde minime prevăzute prin reglementări legale şi vor fi verificate periodic printr-un sistem competent, coerent şi unitar.
Strategia reglementează aspecte care ţin de drepturile copiilor în general, dar şi de egalizarea şanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii şi tineri care necesită o atenţie sporită:
Ø Copiii aflaţi la risc de separare de părinţi. Din acest grup fac parte şi copiii din familii aflate în situaţii de criză, ca urmare a unor calamităţi naturale, a lipsei unei locuinţe sau a pierderii veniturilor.
Ø Copiii separaţi de părinţi. Pentru copiii aflaţi în plasament la o persoană sau familie, la asistent maternal sau într-un serviciu rezidenţial, planul individualizat de protecţie trebuie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adopţia naţională sau integrarea socio-profesională. Copii separaţi de părinţi sunt consideraţi şi cei ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Ø Copiii părăsiţi în unităţi sanitare. Pentru aceştia trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenţă în termen de 6 zile de la constatarea părăsirii acestuia, dacă starea de sănătate o permite.
Ø Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere de protecţie socială, pe o perioadă de până la 2 ani, în scopul facilitării integrării sale sociale.
Ø Copiii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării. În această categorie sunt incluşi şi copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriaţi, copiii refugiaţi. Copiii străzii sunt incluşi, de asemenea, în această categorie.
Ø Copiii delincvenţi. Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârşit o faptă penală, dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund penal.
Ø Copiii cu dizabilităţi, infectaţi HIV sau bolnavi SIDA şi boli cronice grave.
Ø Copiii cu tulburări de comportament. Pentru aceşti copii există riscul de a fi separaţi de familie şi, uneori, de a fi integraţi în învăţământul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceştia interferează, respectiv sănătate, educaţie şi protecţia copilului.
Ø Copiii aparţinând minorităţilor etnice.
Strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsalizării lor în creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii. Totodată, Strategia are în vedere profesioniştii care interacţionează cu copiii, precum şi comunitatea locală.
Potrivit actului normativ, coordonarea implementării Strategiei, precum şi monitorizarea implementării acesteia, revin Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. De asemenea, Strategia se va aplica prin coordonarea eforturilor instituţiilor responsabile şi a persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Este vorba atât despre autorităţile administraţiei publice locale: Consiliul Local, Serviciile publice de asistenţă socială, Comisia pentru Protecţia Copilului, preşedintele Consiliului Judeţean, secretarul general al judeţului sau al sectorului municipiului Bucureşti, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, primarul, cât şi de instituţii ale administraţiei publice centrale de specialitate: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Direcţia Generală Incluziune şi Asistenţă Socială, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei, Autoritatea Naţională pentru Egalitatea de Şanse, Autoritatea Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii Publice, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru relaţii interetnice, Agenţia Naţională pentru Rromi, Oficiul Român pentru Adopţii, Autoritatea Naţională pentru Tineret, Avocatul Poporului, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor.
Principalii parteneri în implementarea Strategiei sunt reprezentanţii societăţii civile, prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale, universităţi şi alte instituţii de învăţământ, institute de cercetare. Unii din partenerii importanţi din domeniul protecţiei copilului sunt Biserica Ortodoxă Română şi cultele religioase recunoscute de lege.
Evaluarea implementării Strategiei se va realiza în mod periodic, anual şi la încheierea perioadelor de implementare ale planurilor operaţionale. Monitorizarea se va realiza în mod sistematic de către persoane desemnate din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Acord romano-italian pentru protectia minorilor
Prin semnarea acestui Acord, autorităţile italiene îşi asumă obligaţiile de a informa autorităţile române în legătură cu prezenţa pe teritoriul Republicii Italiene a oricăror minori români neînsoţiţi, de a comunica toate datele pe care le deţin în legătură cu aceştia în vederea repatrierii lor, precum şi de a le asigura protecţie specială până la momentul repatrierii.
Autorităţile române, prin intermediul misiunilor diplomatice, respectiv al oficiilor consulare din străinătate sunt obligate să efectueze demersurile necesare pe lângă autorităţile străine în vederea obţinerii unei măsuri de protecţie adecvate până la momentul repatrierii minorului.
Minorului neînsoţit îi sunt garantate drepturile privind şederea temporară, asistenţa sanitară şi orientarea şcolară.
Responsabilitatea aplicării prezentului Acord revine pentru Partea italiană, Organismului central de legătură pentru protecţia minorilor comunitari neînsoţiţi, instituit pe lângă Ministerul de Interne, şi pentru Partea română, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Acordului se va înfiinţa o Comisie Mixtă de experţi, însărcinată cu urmărirea, în plan operativ, a aplicării Acordului. Componenţa, numărul membrilor şi modalităţile de funcţionare ale Comisiei vor fi stabilite de comun acord cu autorităţile italiene pe cale diplomatică.
Acordul întră în vigoare în cea de-a 30-a zi de la data primirii ultimei notificări prin care Părţile îşi comunică, pe cale diplomatică, îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare.
Acordul este valabil pentru o perioadă de trei ani de la data intrării sale în vigoare şi se reînnoieşte pentru perioade de câte un an, dacă în termen de trei luni înainte de expirarea fiecărei perioade de valabilitate, niciuna dintre Părţi nu îl denunţă. Prezentul Acord va putea fi modificat de comun acord între Părţi.
Noi reguli pentru recuperarea fondurilor comunitare utilizate necorespunzator
Prevederile ordonanţei au la bază Strategia Naţională de Luptă Antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România şi vizează consolidarea autorităţilor competente în gestionarea fondurilor comunitate şi posibilitatea Autorităţilor de management de a delega activitatea de constatare Organismelor Intemediare.
Astfel, autorităţile cu competente în gestionarea fondurilor comunitare sunt agenţiile de implementare în cadrul programelor PHARE şi ISPA, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia de Plaţi şi Intervenţie în Agricultură, autorităţile de management în cadrul programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, autorităţile naţionale responsabile de participarea României la alte programe finanţate din fonduri comunitare, precum şi din fonduri aferente Instrumentului de asistenţă pentru preaderare şi Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat finanţate din fonduri comunitare.
Activitatea de constatare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli este activitatea prin care se verifică, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată sub forma unui titlu de creanţă.
Potrivit actului normativ, neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor sau altor angajamente legale, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta sau în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.
Creanţele bugetare rezultate din nereguli reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi/sau la bugetele de cofinanţare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a sumelor de cofinanţare aferente şi/sau ca urmare a obţinerii necuvenite de sume în cadrul măsurilor care fac parte din sistemul de finanţare integrală sau parţială a acestor fonduri.
Creanţele bugetare rezultate din nereguli se stabilesc în moneda utilizată pentru efectuarea plăţilor în cadrul contractului sau altor angajamente legale sau acordului de finanţare şi în lei, utilizându-se cursul de referinţă comunicat de BNR, valabil la data emiterii titlului de creanţă.
Ordonanţa stabileşte că sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare şi/sau din cofinanţarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum şi alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului, constituie obiect al recuperării creanţelor bugetare rezultate din nereguli.
Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, prin executare silită, se efectuează în lei, conform Codului de procedură fiscală, în conturile indicate în titlul executoriu sau, după caz, de autorităţile competente.
Pentru neachitarea la termen a obligaţiilor, debitorul datorează majorări de întârziere conform prevederilor legale în materie de colectare a creanţelor fiscale.
În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin plata voluntară sau deducere, autorităţile competente în gestionarea fondurilor comunitare vor transmite titlurile executorii stabilite organelor teritoriale subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi/sau organelor competente ale celorlalţi creditori bugetari. Acestea vor efectua procedura de executare silită pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile comunitare şi/sau fondurile de cofinanţare pe care le administrează, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
Sumele recuperate se virează în lei, în conturile indicate în titlul executoriu sau comunicate de autorităţile competente. Pentru creanţele bugetare stabilite în Euro se utilizează cursul de referinţă comunicat de BNR la data emiterii titlului de creanţă.
O altă prevedere introdusă prin ordonanţa adoptată în şedinţa de astăzi stabileşte că autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare în cadrul fondurilor structurale şi de coeziune pot delega activitatea de constatare Organismelor Intermediare, dar rămân răspunzătoare pentru constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, cât şi pentru recuperarea acestora.
Constatarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează de către „Serviciul Inspecţia modului de constituire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli în utilizarea fondurilor europene” din cadrul Inspecţiei Generale - Ministerul Economiei şi Finanţelor, la solicitarea expresă a autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, în situaţiile în care:
-autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare are calitatea de beneficiar, cu excepţia cazurilor în care aceste autorităţi sunt entităţi publice sau persoane juridice române de interes strategic naţional, precum cele din domeniul transporturilor. În acest caz, constatarea creanţelor bugetare se face de către structurile de control din cadrul Ministerului Transporturilor.
-persoanele din cadrul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, implicate în procesul de constatare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli, au un interes personal sau patrimonial care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce le revin conform legii;
-sunt necesare acţiuni de control complexe, cu implicaţii interinstituţionale;
-Comisia Europeană a stabilit debite ca urmare a unor nereguli în cadrul programelor PHARE anterioare Programului PHARE 1998;
-Comisia Europeană a stabilit, până la data intrării în vigoare a ordonanţei, debite ca urmare a unei nereguli în cadrul participării României la programele comunitare
-în cazul descoperirii unor indicii privind posibile nereguli la nivelul Autorităţii de Certificare şi Plată din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Potrivit ordonanţei, autorităţile cu competente în gestionarea fondurilor comunitare precum şi „Serviciul Inspecţia modului de constituire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli în utilizarea fondurilor europene" din cadrul Inspecţiei Generale - Ministerul Economiei şi Finanţelor au obligaţia să comunice DLAF, în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării, măsurile luate pentru remedierea aspectelor semnalate prin actele de control ale departamentului, precum şi acţiunile întreprinse pentru recuperarea eventualelor prejudicii.
Dreptul de a stabili obligaţia de plată se prescrie în termen de 5 ani de la data închiderii programului dacă normele comunitare nu prevăd un termen mai mare.
Totodată, întreruperea şi suspendarea dreptului de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiei de plată pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de normele comunitare.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, la propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor, Guvernul va modifica şi va completa normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1306/2007.
150 de locuinte modulare pentru Bacau, Botosani, Iasi, Maramures, Neamt
Transportul construcţiilor uşoare din elemente modulare pentru cazarea familiilor sinistrate preluate de la Instituţia Prefectului Dolj până la locurile indicate de Instituţiile Pefectului din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş şi Neamţ se va efectua în regim de urgenţă prin grija unităţilor teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat cu mijloace auto proprii şi/sau ale unor societăţi comerciale angajate de acestea.
Cheltuielile legate de transport se suportă de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, în limita bugetului aprobat.
Distribuţia acestor module către populaţia sinistrată se va face de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Preluarea locuinţelor de către persoanele sinistrate se va face pe bază de proces verbal de predare-primire, cu precizarea obligaţiilor şi îndatoririlor primitorului. Termenul pentru care se acordă aceste module este de un an calendaristic, dar nu mai puţin decât perioada necesară rezolvării situaţiei locative definitive a sinistratului beneficiar de locuinţă provizorie.
De asemenea autorităţile administraţiei publice locale vor asigura locaţia de amplasare a construcţiilor uşoare din elemente modulare, alta decât unde urmează să se reconstruiască locuinţele distruse, precum şi energia electrică necesară şi grupuri sanitare şi surse de apă potabilă.
Repartizarea pe judeţe a acestor elemente modulare este următoarea:
Ø Bacău – 5 bucăţi;
Ø Botoşani – 15 bucăţi;
Ø Iaşi – 64 bucăţi;
Ø Maramureş – 17 bucăţi;
Ø Neamţ – 49 bucăţi.
Ajutoare umanitare de urgenta pentru Bacau, Botosani, Iasi si Neamt
O primă hotărâre stabileşte că populaţia afectată de inundaţii din judeţele Bacău şi Neamţ va primi ajutoare umanitare constând în materiale de construcţii şi reparat case: oţel beton, ciment, cherestea răşinoase, BCA şi cărămizi, în valoare totală de 3,3 milioane lei.
Cea mai mare parte din ajutoare vor merge înspre judeţul Bacău (materiale în valoare de 3,2 milioane lei).
De asemenea, populaţia afectată de inundaţii din judeţele Botoşani, Iaşi şi Neamţ va primi 60 de tone de motorină, sub formă de un ajutor umanitar, în valoare totală de 258.000 lei, distribuit astfel: Botoşani – 119.000 lei, Iaşi – 79.500 lei, Neamţ – 59.500 lei. Carburantul este destinat funcţionării utilajelor care acţionează la refacerea zonelor afectate de inundaţii.
Plafonul rezervelor de grau de panificatie, majorat
Şeful Executivului a subliniat că această măsură s-a luat având în vedere frecvenţa intervenţiilor de urgenţă din partea statului pentru a asigura resursele necesare populaţiei dar şi pentru a face faţă crizei de pe piaţa mondială, care ar putea afecta inclusiv România.
„Anul trecut am avut un an foarte secetos care ne-a creat probleme în asigurarea resurselor de grâu pentru consumul intern. Anul acesta este un an bun, dar anul viitor se prevede a fi un an secetos”, a declarat premierul.
Fonduri pentru achizitionarea materialelor de constructii
„Suma completează cele 21 de milioane alocate anterior pentru materiale de construcţii, materiale care au fost deja livrate”, a spus ministrul Laszlo Borbely.
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor răspunde de modul de utilizare a fondurilor alocate.
Cu sumele rămase neutilizate până la data de 20 decembrie 2008 se reîntregeşte Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Ajutoare băneşti pentru repararea locuinţelor afectate de inundatii
Măsura se adresează populaţiei afectate de inundaţiile şi alunecările de teren din luna iulie 2008, produse în judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş, Neamţ şi Suceava.
Ministrul Laszlo Borbely a precizat că ajutoarele băneşti au valoarea de 2.500 lei pentru repararea unei locuinţe cu avarii nestructurale şi se acordă potrivit prevederilor Programului de reparare/reabilitare şi reconstruire a unor locuinţe afectate de calamităţile naturale produse în luna iulie 2008, aprobat prin HG nr. 801/2008, în baza anchetelor sociale şi a inventarierii locuinţelor afectate de calamităţi naturale.
Alocarea banilor se face din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, către bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş, Neamţ şi Suceava.
Indicatori tehnico-economici pentru 861 locuinte pentru tineri
Locuinţele vor fi construite în judeţele Arad, Bacău, Covasna, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Suceava, Teleorman, Vrancea.
Terenurile pentru construirea acestor locuinţe au fost puse la dispoziţia ANL de Consiliile locale ale localităţilor în care se vor construi acestea. "Cred că acest program ar trebui să preocupe mai mult autorităţile locale", a subliniat primul-ministru.
Programul de construcţii de locuinţe pentru tineret, realizat prin intermediul ANL, se adresează tinerilor sub 35 de ani, care nu au resurse financiare suficiente pentru a-şi închiria sau achiziţiona o locuinţă în condiţiile pieţei.
Ajutor umanitar de urgenta pentru Georgia
„România, ca şi alte state, va acorda un ajutor umanitar de urgenţă care va consta, probabil, în medicamente şi echipamente medicale”, a precizat premierul Tăriceanu.
Primul-ministru a precizat că la şedinţa de astăzi a CAGRE de la Bruxelles a fost discutat acest aspect.
Inalt reprezentant al MJ pe langa CE
„Eforturile în această direcţie trebuie continuate, astfel încât acest mecanism să fie suspendat de către Comisia Europeană în decursul următoarelor două semestre”, a declarat Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a menţionat că măsura creării acestui post de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei a fost luată pentru eficientizarea şi, în acelaşi timp, pentru facilitarea acestui dialog cu Comisia Europeană.
Conform modificărilor aduse în acest sens Hotărârii Guvernului nr. 167/2003 privind structura şi încadrarea cu personal a Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, ceilalţi trei reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei vor continua să îşi exercite atribuţiile stabilite în competenţa lor şi vor colabora cu reprezentantul special cu privire la realizarea atribuţiilor acestuia în relaţia cu Comisia Europeană.
Masuri pentru inlaturarea efectelor inundatiilor si sprijinirea populatiei sinistrate
„Angajamentul nostru este acela de a reconstrui cele aproximativ 1.500 de case distruse şi este important ca reconstrucţia să se finalizeze până la venirea iernii”, a spus primul-ministru.
Guvernul a completat prevederile Programului de reparare/reabilitare şi reconstruire a unor locuinţe afectate de calamităţile naturale produse în luna iulie, Program aprobat prin HG nr. 801/2008. Programul va asigura, pe lângă cofinanţarea unor acţiuni ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru repararea şi reabilitarea locuinţelor, şi finanţarea pentru ajutoarele băneşti acordate proprietarilor locuinţelor afectate.
Astfel, lucrările de demolare şi reconstruire a locuinţelor distruse de inundaţii se vor realiza prin contractarea lor cu antreprenori specializaţi de către primarii localităţilor în care acestea sunt amplasate. Materialele principale pentru reconstrucţia caselor se asigură de către primării. Locuinţele vor fi reconstruite "la roşu" (fără finisaje şi dotări) şi vor avea maxim două camere. Dotările vor fi contractate şi finanţate de beneficiarii locuinţelor din resurse proprii, inclusiv din resurse provenite din ajutoare, sponsorizări şi donaţii.
Lucrările de reparare sau reabilitare a locuinţelor se realizează în regie proprie sau prin contractarea lor de către proprietari cu prestatori de servicii şi executanţi specializaţi. Materialele principale pentru reabilitarea locuinţelor se asigură de către primării. Sumele necesare pentru repararea şi reabilitarea locuinţelor se alocă, sub formă de ajutoare în bani, către proprietarii locuinţelor afectate.
Asistenţa tehnică pentru evaluarea lucrărilor de reabilitare sau reconstruire necesare, precum şi pe parcursul execuţiei acestor lucrări se asigură de către Consiliul Judeţean, prin personal autorizat conform legii. Asistenţa se acordă în cazul lucrărilor de demolare şi reconstruire a locuinţelor distruse şi pentru lucrările de reabilitare a locuinţelor cu avarii la sistemul structural, dar care pot fi reparate fără a pune în pericol rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a iniţiat constituirea grupului de lucru privind reglementarea în domeniul intermedierii şi consultanţei imobiliare în România
Punctul de plecare către acest demers a fost iniţiativa Comisiei Europene pentru realizarea unui standard european referitor la calificarea agenţilor imobiliari şi protejarea consumatorilor de servicii imobiliare. În scopul implementării prevederilor privind protecţia consumatorului prezente în standardul anterior menţionat, ANPC a promovat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind activităţile imobiliare şi protecţia consumatorilor de servicii imobiliare.
Întâlnirea de astăzi a reunit importanţi actori publici şi privaţi cu responsabilităţi în acest domeniu, fiecare contribuind cu informaţii relevante din sfera sa de competenţă şi responsabilitate. Discuţiile au evidenţiat, pe de o parte, necesitatea dezvoltării unui dialog între instituţiile participante, iar pe de altă parte, necesitatea profesionalizării activităţii agenţilor imobiliari şi protejarea consumatorilor de servicii imobiliare.
În cadrul discuţiilor au fost analizate prevederile standardului european referitor la calificarea agenţilor imobiliari şi protejarea consumatorilor de servicii imobiliare precum şi cele ale proiectului de ordonanţă de urgenţă privind activităţile imobiliare şi protecţia consumatorilor de servicii imobiliare iniţiat de ANPC. La finalul reuniunii, participanţii au stabilit să continue aceste discuţii tehnice pentru completarea proiectului de reglementare a activităţilor de intermediere şi consultanţă imobiliară, în cadrul unui grup de lucru sub coordonarea MDLPL şi ANPC.
|
|
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu