Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat sâmbătă, 2 august a.c, la Neptun, la Sesiunea extraordinară a Asociaţiei Comunelor din România.
Vă prezentăm integral discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:
“Domnule preşedinte,
Domnilor primari,
Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa pentru câteva minute la întâlnirea dumneavoastră. Vreau să vă spun că particip cu deosebită plăcere, pentru că am considerat întotdeauna că am ce spune primarilor.
Încep prin a vă felicita pentru adoptarea agendei comunelor din România. Este o lucrare pe care am văzut-o înainte de a fi adoptată, am înţeles că a suferit doar câteva uşoare modificări; în rest studiul a fost adoptat de dumneavoastră şi devine un ghid al evoluţiilor viitoare a mediului rural în mod deosebit. Cele peste 2.800 de comune ale României aveau nevoie de un asemenea document care să fie la îndemâna primarilor, a consiliilor locale, dar şi la îndemâna guvernului, atât timp cât guvernele vor înţelege că sistemul democratic de conducere al unei naţiuni înseamnă să preiei nevoile şi priorităţile aşa cum ele sunt fixate de cei care sunt afectaţi cel mai mult de deciziile de la nivel central.
În ceea ce mă priveşte, vă asigur că agenda adoptată de dumneavoastră o apreciez ca fiind de o calitate deosebită. Este primul document de acest tip adoptat de primarii de comună, este un document care acoperă practic toate aspectele de interes pentru viaţa în mediul rural şi, din punctul meu de vedere, va fi un document pe care îl voi susţine ori de câte ori voi avea ocazia. De altfel, voi cere partidelor să privească cu atenţie acest document şi să nu mai inoveze lucruri pe care dumneavoastră deja le analizaţi de mai bine de un an, iar programele de guvernare ar trebui să aibă ca şi ghid din punct de vedere al dezvoltării rurale exact agenda comunelor din România.
În realitate, în raport cu ceea ce dumneavoastră aţi adoptat ca document, realitatea politică este puţin alta, chiar dacă, trebuie să recunoaştem, a avut evoluţii pozitive. Agenda comunelor are însă o caracteristică deosebită, este complet depolitizată. Am privit cu multă atenţie conţinutul agendei şi am constatat că este un document tehnic, un document pragmatic, un document aşezat pe priorităţi şi care reuşeşte prin conţinutul ei şi prin pragmatism să se constituie într-un ghid extrem de util şi partidelor politice. Este probabil prima dată după 1990 când se adoptă de oameni politici, de primari aleşi politic de multe ori sau de cele mai multe ori, se adoptă un document tehnic extrem de important. Ţin eu să vă felicit pentru capacitatea de a aşeza deciziile dumneavoastră pe realităţile vieţii satelor şi nu pe vise sau gânduri politice neapărat. Ele însă trebuie preluate de politic şi adoptate ca documente de program.
Este evident şi din priorităţile stabilite de dumneavoastră în agenda comunelor, este evident faptul că mediul rural se distanţează, din punct de vedere al dezvoltării, de mediul urban. Mă uitam pe cifre; chiar dacă în ultimii doi-trei ani a crescut nivelul investiţiilor în mediul rural, acesta rămâne totuşi, în raport cu bugetul comunelor, de maxim 17 la sută, ceea ce este extrem de puţin şi justifică, din punct de vedere al proporţiei, creşterea decalajului între mediul urban şi mediul rural. Mediul rural având dezavantajul că nu a devenit încă foarte atractiv pentru investiţii străine, spre deosebire de mediul urban, unde investiţiile merg şi suportă, substituie de cele mai multe ori lipsa de resurse a bugetelor municipalităţilor destinate dezvoltării. Ele însă au avantajul că pot canaliza întreaga resursă pentru dezvoltare creşterii nivelului standardelor utilităţilor, lucru pe care dumneavoastră încă nu-l aveţi la îndemână.
Un lucru care, de asemenea, trebuie semnalat şi trebuie aşezat ca fiind o cauză a creşterii decalajului între mediul urban şi mediul rural este dependenţa de bugetul de stat şi încă n-ar fi foarte grav dacă această dependenţă ar fi pe fondul unei descentralizări reale şi a unei alocări de resurse funcţie de nevoi, dar şi de posibilităţile bugetului, şi nu de utilizarea resurselor, de multe ori în scop politic. Doar 20 la sută din resursele mediului rural sunt produse în mediul rural, 80 la sută sunt din bugetul de stat. Lipsa bugetelor multianuale este una din cauzele pentru care în mediul rural nu se pot face, nu se pot adopta proiecte pe termen lung. Probabil singurele investiţii certe în proiecte multianuale sunt cele care sunt finanţate din fonduri europene, restul investiţiilor fiind extrem de dependente de bunăvoinţa de la fiecare început de an a guvernului sau a Consiliului Judeţean. De aceea, existenţa unor bugete multianuale este vitală pentru a putea proiecta dezvoltarea comunelor, dezvoltarea mediului rural.
Aş remarca un lucru ce trebuie să ne alarmeze pe toţi, legat de mediul rural. Practic, aici avem doar 150 de mii de locuri de muncă. 150 de mii de locuri de muncă în industrie, 150 de mii de salariaţi, restul populaţiei fiind angajată în muncile agricole, de regulă, pe terenurile sau pe activităţile proprii. Acest lucru explică nivelul foarte scăzut al productivităţii muncii în mediul rural. Şi de aici derivă necesitatea unei bătălii fundamentale pentru dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural. Eu cred că fără a se da atenţie proiectelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, care să valorifice resursa generată de agricultură chiar în mediul rural, practic, comunele sunt condamnate la nedezvoltare. Este un lucru fundamental ca efortul dumneavoastră să se îndrepte către atragerea de proiecte europene care să însemne dezvoltare de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural, întreprinderi care să valorifice exact resursa pe care dumneavoastră o produceţi. A venit timpul ca din mediul rural să plece la oraş direct pâine, şi nu grâu. A venit timpul ca din mediul rural să plece la oraş produse fabricate, produse lactate şi nu pur şi simplu laptele. Aici, exemplele pot să continue şi vreau să vă spun că apreciez a fi vitală angajarea dumneavoastră în stimularea oamenilor din mediul rural care produc materie primă agricolă, lapte, grâu, porumb, să-şi dezvolte acolo, în mediul rural, întreprinderi mici şi mijlocii care să proceseze producţia agricolă. Aşa veţi crea locuri de muncă şi pentru tânăra generaţie, aşa veţi asigura şi venituri în bugetul local, venituri necesare proiectelor de dezvoltare.
Indiscutabil, o altă mare problemă a mediului rural este inegalitatea de şanse pentru tinerii din mediul rural. Am spus-o de multe ori, calitatea clară a educaţiei în mediul rural practic condamnă tânăra generaţie din mediul rural la lipsă de şanse, la şanse mult mai mici decât tinerii din mediul urban. Va trebui să găsiţi soluţii să aveţi profesori în mediul rural. Sigur, cu o politică bună a guvernului, care şi el trebuie să se implice în stimularea cadrelor didactice valoroase să predea în mediul rural. Cu suplinitori având o slabă calitate profesională nu veţi da şanse copiilor din mediul rural. Este şi o responsabilitate morală pe care o avem toţi şi dumneavoastră şi politicienii de la nivel central. Sigur, simplul fapt că Preşedintele semnalează acest lucru nu rezolvă lucru ăla, dar trebuie un efort comun şi un efort în care dumneavoastră, primarii şi consilierii din comune, să refuzaţi realităţile care sunt în detrimentul comunei. Eu vă sugerez unitate şi solidaritate din acest punct de vedere. O reacţie continuă, constantă, consecventă, nesupusă nepăsării partidelor de multe ori, dar în interesul comunităţii, o reacţie pe care să v-o asumaţi toţi cei peste 2000 de primari de comune poate genera reacţii pozitive ale guvernului.
Atâta timp cât, presaţi de jocul alocării anuale a banilor din bugetul de stat sau din bugetul Consiliului judeţean, veţi rămâne sub impresia dependenţei dumneavoastră de pixul domnului de la judeţ sau de pixul ministrului şi veţi întârzia să reacţionaţi la ce se întâmplă în sistemul de educaţie în mediul rural, dumneavoastră înşivă condamnaţi copii din mediul rural. Vă asigur că în mine veţi găsi un suporter al reacţiilor dumneavoastră pe necesitatea îmbunătăţirii calităţii educaţiei în mediul rural. Aici nu este nici de joacă, nici de făcut politic. Pur şi simplu de 20 de ani se depreciază continu şansele copiilor din mediul rural. Probabil aceasta este şi una din motivaţiile scăderii natalităţii în mediul rural. Nu numai lipsa de condiţii materiale, dar şi lipsa de condiţii de şanse pentru copii din mediul rural este o motivaţie a scăderii destul de accelerate a natalităţii în mediul rural ca, de altfel, şi în mediul urban, dar pe alte motivaţii. Apreciez foarte mult decizia dumneavoastră, înscrisă în agenda comunelor, de a dezvolta proiecte comune care să implice mai multe localităţi, mai multe comune. Până la urmă, frontierele administrative nu trebuie să se constituie într-o frontieră de proiect, şi unitatea dumneavoastră, aşezarea în comun a resurselor, dar şi a capacităţii de a crea proiecte este soluţia de optimizare a costurilor pentru proiecte şi, în acelaşi timp, e soluţia de credibilizare a proiectelor pe care le prezentaţi sau le veţi prezenta la finanţare.
Indiscutabil, un proiect intercomunitar va fi mult mai atractic spre a fi finanţat, fie că e finanţat din fonduri europene, fie că e finanţat din credite, dar un astfel de proiect intercomunitar este mult mai atractiv la finanţare pentru oricine şi în acelaşi timp optimizează costurile. Mă gândesc doar dacă privim la servicii de care comunele au nevoie, fie că vorbim de servicii de salubrizare, fie că vorbim de canalizare, fie că vorbim de nevoia de a dezvolta serviciile de iluminat sau orice alt serviciu pe proiecte intercomunitare; aceste servicii devin mult mai atractive la finanţare. Vă invit la două bătălii ale responsabililor de soarta oamenilor din mediul rural, bătălia pentru educaţie şi bătălia pentru finanţare. Vă asigur că în ambele veţi avea în mine un susţinător fără rezerve. Ştiu că, în acelaşi timp, cu uşurinţă putem discuta despre nevoia de creştere a calităţii asistenţei sanitare, asistenţei medicale, despre lipsa de concurenţă în serviciile medicale. Nu aveţi posibilitatea în mediul rural să alegeţi între doi medici de familie, spuneţi bogdaproste dacă aveţi unul. Dar nimic nu putem concepe, nici măcar şanse pentru populaţia din mediul rural, fără educaţie. Cred că obligaţia dumneavoastră de a îmbunătăţi calitatea educaţiei, dincolo de nevoia de calitate în infrastructură, de calitate în servicii, de calitate în asistenţa medicală, dar dincolo de orice, dacă neglijăm educaţia tinerei generaţii din mediul rural, sacrificăm mediul rural.
Aş încheia cu problema cea mai dureroasă, descentralizarea. Sunt multe ezitări la nivel central încă din 1990. În această guvernare s-a început ceva, dar lucrurile s-au oprit. Veţi auzi pe foarte mulţi politicieni de la nivel central spunând că descentralizarea nu trebuie făcută pentru că primarii din mediul rural nu ştiu sum să gestioneze lucrurile, chiar primarii din mediul urban nu ştiu cum să gestioneze un spital, nu ştiu cum să gestioneze o şcoală. Domnilor primari, doamnelor primari şi consilieri, vreau să ştiţi că îmi este cunoscut acest lucru din interiorul vârfului clasei politice. Este o minciună. Nimeni nu gândeşte că primarii din mediul rural sau din oraşe nu ar putea să administreze serviciile. Marea problemă este că nu se face descentralizare pentru că vor controlul conştiinţei politice a primarului şi a consilierului - acesta este motivul. Vor să-l facă dependenţi pe primar, pe consilierii locali de mers în genunchi la politrucul de la Bucureşti care să-i spună o să-ţi dau sau n-o să-ţi dau, dar în ce partid eşti, dar unde, la ce firmă dai investiţiile. Vă asigur că acesta este motivul principal pentru care nu se face descentralizarea.
Mă uitam şi acum, avem necazurile astea din Moldova, cu inundaţii - oamenii le au - se aşteaptă alocarea de bani pentru repararea infrastructurilor, să vedem cum se comportă primarii din comunele afectate, cât de docili sunt. Este strigător la cer până unde a ajuns ideea de a silui conştiinţele primarilor şi a consilierilor locali atunci când pe bani se pune eticheta de partid. Cred că trebuie să vă bateţi pentru descentralizare şi am să-i spun exact aşa cum ea se numeşte în mod normal, "autonomia comunităţilor". Noi ne ferim de autonomie pentru că ni s-a băgat în cap că descentralizarea o declară românii şi autonomia o doresc ungurii.
Oameni buni, este unul şi acelaşi lucru, şi termenul corect este autonomia comunităţilor locale. Nicăieri şi nimeni nu poate convinge pe nimeni că există vreun ministru sub control public; cel care este sub control zilnic permanent este primarul şi Consiliul local. El este singurul pe care comunitatea care l-a ales îl supraveghează, vede dacă a reparat strada, vede dacă a văruit şcoala, vede dacă a făcut spaţiul verde, vede dacă a împroprietărit, vede tot şi îl judecă cu corectitudine şi de multe ori cu asprime la fiecare patru ani. Nicio altă formă de control a oamenilor politici nu este mai eficientă decât controlul comunităţii asupra primarului. De aceea marile minciuni, marile poveşti, „dacă le dăm nu ştiu ce să facă cu banii”, „dacă le dăm fură banii”, „dacă le dăm nu ştiu ce se întâmplă”, „dacă descentralizăm”... sunt doar nişte motivaţii pentru a ţine sub control politic administraţia locală.
De aceea vă propun să fiţi neiertători, indiferent din ce partid faceţi parte. Uniţi-vă şi nu vă temeţi să spuneţi că doriţi autonomie pentru comunităţile locale. Nu vă temeţi să spuneţi că puteţi administra şcoala, că puteţi decide în numele comunităţii cu votul Consiliului cine să fie director la şcoală dintre profesorii pe care îi aveţi, că puteţi decide în numele directorului spitalului sau al dispensarului sau ce aveţi în comună, acolo. Este inadmisibil că astăzi mergem până la minister să numim un director şi să nu îl schimbăm atunci când comunitatea vine şi spune „dom’ne, nu se întâmplă nimic în şcoala asta, nu se învaţă carte”, iar dumneavoastră trebuie să-l menţineti pentru că e numit de sus. Am convingerea că această administraţie numită la sau aleasă la 18 ani de la revoluţie are obligaţia să nu se mai lase păcălită. Aveţi obligaţia să fiţi solidari, indiferent de partidul pe care l-aţi reprezentat înainte de a fi aleşi, aveţi obligaţia să fiţi solidari şi şă cereţi drepturi pentru comunitatea dumneavoastră. Pentru că sunteţi singurii responsabili de calitatea mandatului dumneavoastră. Un mandat pe care l-aţi ratat pentru că nu ştiu ce ministru sau nu ştiu ce preşedinte de Consiliu judeţean nu este din acelaşi partid cu dumneavoastră este un mandat în care aţi sacrificat cetăţenii. De aceea cred că poziţia dumneavoastră exprimată în agenda comunelor, foarte bine exprimată în agenda comunelor, este soluţia de a vă bate pentru autonomia locală a comunelor pe care le reprezentaţi. În momentul de faţă, indiferent ce partid aţi reprezentat în campanie, nu îl mai reprezentaţi cu prioritate pe acesta. Dumneavoastră reprezentaţi comunitatea care v-a ales şi vă cer în numele responsabilităţii pentru această comunitate să vă bateţi pentru autonomia localităţilor dumneavoastră. Vă asigur de tot sprijinul meu din acest punct de vedere.
Vă mulţumesc mult.”
| Participare la Sesiunea extraordinară a Asociaţiei Comunelor din România | |
 |  |
 | |
| Participare la festivitatea de deschidere a Taberei studenţeşti de vară a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (A.N.O.S.R.) – ediţia a II – a | |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu