 |  |  |  |
Fundaţia Freedom House pentru partea românească. Nu vă mai spune eu cine se ascunde în spatele fundaţiei Freedom House. Însă noi trebuie să fim realişti şi pragmatici şi să pornim de la faptul că aceste critici există. Şi, de asemenea, datoria clasei noastre politice este să se înceteze situaţia umilitoare a monitorizării permanente a României de către organismele europene. I-am spus şi domnului Băsescu un citat dintr-o scrisoare a marelui nostru comediograf şi moralist, Caragiale, care şi-a ales un exil pe care îl cunoaşteţi cu toţii, la Berlin, şi în 1910 el îi scria de acolo unui mai tânăr confrate de la Bucureşti, citez din memorie: „De când trăiesc aici în inima Europei civilizate, unde este dreptate la tribunal pentru că este dreptate şi pe străzi, am învăţat că europeanului trebuie să-i spui cinstit ce gândeşti europeneşte, nu greco-ţigăneşte". Am închis ghilimelele. Nu te joci cu ei dacă vrei să fii acceptat în clubul select al unor oameni care şi-au rezolvat de mult marile probleme de viaţă şi de moarte. Am abordat şi problema schimbării de la DNA. Văzând pe cine a nominalizat tânărul ministru al Justiţiei în funcţia de procuror şef, doamna Monica Şerbănescu, şi ştiind mai multe despre domnia sa ajung să-l regret pe Daniel Morar. Las un beneficiu de inventar pentru că şi el are partea lui de vină. I-am spus, de asemenea, distinsei noastre gazde, domnului Traian Băsescu, că ar fi fost bine ca domnul Daniel Morar să dea drumul la cele circa două mii de dosare de mare corupţie pe care le cam muşamalizează de ani de zile şi unde pagubele în detrimentul statului român însumate sunt de circa 70 de miliarde de euro. S-a abordat şi problema cererii instanţelor judecătoreşti de urmărire penală a unor foşti şi actuali demnitari. Am repetat şi am rugat să nu mai fim băgaţi toţi la grămadă. Că suntem acuzaţi toţi din clasa politică precum că noi am vrea să acoperim aceste nereguli, chiar fraude. Pentru numele lui Dumnezeu să fim bine înţeleşi. PRM este de acord cu începerea urmăririi penale a tuturor celor vizaţi. Dacă sunt nevinovaţi nu au decât să apară în faţa justiţiei să producă dovezi, martori şi vor zburda. După câte am văzut eu din unele rechizitorii, nu mai dau3 nume, în aceste câteva cazuri avem de-a face cu apă de ploaie. Nu sunt marile probleme de corupţie ale României. Mie mi-a dat telefon în urmă cu câteva zile un fost distins demnitar, permiteţi-mi să nu-i dau numele. Şi m-a întrebat de ce partidul nostru are linia asta. Şi i-am spus: „Domnule nu ai decât să te duci în instanţă. Du-te şi pledează nevinovat". Eu am avut, şi asta i-am zis-o şi lui Traian Băsescu, Valeriu Stoica era ministrul Justiţiei în timpul regimului lui Constantinescu, mi-a făcut 40 de dosare penale. Pentru ce am vorbit eu în Parlament, la conferinţe de presă, pentru o serie de articole. Şi m-a ajutat bunul Dumnezeu şi am câştigat majoritatea proceselor, iar în unele speţe cazuri s-au şi prescris. Am ridicat, de asemenea, problema sporurilor salariale ale unor magistraţi: procurori, judecători, grefieri, alţii din sistemul judiciar. Este inadmisibil. Poate presa nu ştie că datorită iuţelii lor de mână şi complicităţii unor regimuri politice trebuie statul român, atât de vlăguit de inundaţii, de caniculă, de lipsa funcţionării economiei reale,trebuie să le plătească statul român aproape 1 miliard de euro. E grefier care ia 1 miliard de lei acum, din urmă chipurile. Sunt unii judecători şi procurori care iau între 7 şi 15 miliarde de lei. Cum e posibilă atâta lăcomie? Ce fel de justiţie împart aceşti oameni? De ce mai stau atâţia oameni, unii nevinovaţi? E o bătrână pentru două găini. Este un amărât pentru o butelie şi înfundă puşcăria. Şi ăştia iau aproape 1 miliard de euro. Pentru ce? Pentru justiţia care nu funcţionează în România şi trebuie să ne urecheze în permanenţă înalta cutie de rezonanţă care este CE. Era şi tânărul ministru de interne, Cristian David, pe care eu îl simpatizez. Nu am nimic cu persoane. L-am întrebat cum e posibil ca o rudă a domniei sale, n-am să-i dau nici ei numele, de la Fondul Proprietatea, să aibă, conform informaţiilor din presă, unii zic peste 5 mii de euro salariu de la stat, bugetar pe lună, şi alţii zic peste 17 mii. De zece ori mai mult decât preşedintele României şi de vreo 12 ori mai mult decât senatorii şi deputaţii puşi la zid chipurile pentru nu ştiu ce câştiguri salariale. Să se lămurească toate aceste chestiuni. Am mai abordat şi problema unei propuneri legislative a PRM-ului din anul 2005 pentru a se preveni şi diminua riscurile inundaţiilor. Noi am zis, noi am auzit. Guvernul a răspuns propunerii noastre, comisiile parlamentare de resort le-au respins şi am ajuns acum să constatăm că ţara e sub apă. Să constatăm că românii nu mai au case, să constatăm că mor oameni şi animale. În fine, la sfârşit l-am rugat pe domnul Traian Băsescu să ne facă o informare cu privire la situaţia alarmantă din Georgia. Este dreptul nostru să ştim de la o sursă credibilă şi mai bine informată, oricum, decât alţi cetăţeni ai României, ce se întâmplă cu adevărat. I-am îndemnat pe toţi participanţii la această utilă consfătuire să îşi imagineze harta, planiglobul. România este între Kosovo şi Caucaz. Nu trebuie să ne fie indiferent ce se întâmplă. Am mai vorbit despre imprundenţa sinucigaşă a tânărului şi necoptului preşedinte al Georgiei. Nu a făcut bine că a trezit ursul din bârlog pentru că de abia aştepta Moscova un asemenea pretext. Acum asta este situaţia. Ce facem noi ca ţară şi ca popor? Am îndemnat la neutralitate prudentă. Şi, de asemenea, în încheiere l-am rugat pe domnul Traian Băsescu să ne spună de ce au absentat de la şedinţa CSAT-ului primul ministru, directorul SRI, directorul SIE şi consilierul pe probleme de securitate naţională. Am înţeles că-l cheamă Mihai Sânişoară. 4 oameni importanţi, membri ai CSAT-ului. Mi s-a spus că erau în vacanţă. Uitaţi, şi eu am fost în vacanţă. Sunt la ţară cu copilaşii mei. Şi totuşi am venit pentru o asemenea manifestare importantă. Există şi avioane particulare, există posibilităţi de a ajunge în câteva ore la Bucureşti, unde se discută o asemenea chestiune de o gravitate excepţională. Ar fi de dorit să se abordeze asemenea probleme cu ceva mai multă responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul României. Dacă presa are întrebări vă stau la dispoziţie şi vă rog să mă iertaţi că am ieşit înaintea tuturor, dar vorbea eşalonul 3 acum, al participanţilor. Şi repet, ceea ce era cu adevărat important s-a spus.
Reporter: Aţi spus că i-aţi spus... preşedinte despre doamna Monica Şerbănescu. Poate ne spuneţi şi nouă ce ştiţi despre doamna...
Corneliu Vadim Tudor: Nu are calificarea necesară să lucreze acolo şi să împartă dreptate în. În primul rând că e nemăritată, dacă vă interesează. Contează familia foarte mult. Da, este un , contează pentru cine împarte dreptate să fie un exemplu de moralitate ireproşabil. Domnia sa a lucrat, am înţeles, şi pe la Curtea de Apel, a săpat-o pe fosta ei şefă. Adică daţi-mi voie să nu intru în amănunte de genul acesta. Dar este soluţia cea mai proastă pe care putea s-o aleagă Guvernul la ora actuală. Mai mult nu vreau să spun. Dar veţi descoperi voi în următoarele zile.
Reporter: ... ce v-a spus preşedintele în legătură cu Georgia? Aţi spus că l-aţi întrebat... şi care a fost concluzia de la aceste consultări?
Corneliu Vadim Tudor: Concluziile încă nu s-au tras, dar este lesne de bănuit că domnul Traian Băsescu:, ca şi noi toţi, suntem îngrijoraţi de această monitorizare permanentă şi degradantă pentru noi. Doamne fereşte să nu ajungem în situaţia să fim pedepsiţi altfel, să ni se taie fondurile europene sau să pierdem calitatea de membri ai UE. În privinţa Georgiei nu am mandat din partea lui Traian Băsescu să spun ceea ce ne-a spus nouă acolo. De aia a şi fost invitată presa să iasă. Însă eu vă spun că este de o gravitate extraordinară ce se întâmplă acolo. Vă spun pentru prima oară, am informaţii de la generali ai armatei române că luptă şi militari de culoare. Ai cui or fi oare? Nu ai Rusiei, nicidecum ai Georgiei. Aşa că ar fi bine să se abţină şi unii, şi alţii de la escaladarea conflictului. Eu i-am mai spus lui Traian Băsescu ceea ce vă spun şi dumneavoastră. Fiecare vine în politică. Iată... şi în presa pe care o faceţi dumneavoastră, cu particularităţi ale profesiei proprii. Domnul Băsescu nu de puţine ori a vorbit despre marinărit, despre navigaţie. Foarte bine. Eu sunt sociolog şi doctor în istorie şi i-am vorbit de două exemple. De 1812, când Napoleon Bonaparte a invadat Rusia şi ruşii până nu i-au dus pe francezi şi în 1814, şi în 1815 la Paris, în bârlogul lor, nu s-au lăsat. Şi chiar am dat un exemplu mai amuzant. Se păstrează o urmă a prezenţei soldaţilor lui Alexandru I la Paris, şi anume cuvântul bistro. Ruşii veneau, militarii ruşi, îşi priponeau calul la o boegă, la un birt şi cereau ceva de băut sau de mâncat şi ziceau „bîstro, bîstro" care în ruseşte înseamnă repede. Şi în franceză s-a păstrat cuvântul bistro. Şi un al doilea caz, situaţia Germaniei. Până nu l-au dus ruşii, de asemenea, în bârlog pe Hitler în mai 1945, nu au văzut sau a auzit că s-a sinucis şi unii au incendiat cadavrul, nu s-au lăsat. Nu stârni din hibernare ursul care, repet, are şi el interesele sale geostrategie.
 |  |  |  |
Emil Boc: ...foarte clar al întâlnirii de astăzi a fost acela dacă în acest moment clasa politică îşi asumă obiectivul ca în iulie 2009 să înceteze monitorizarea pe justiţie a României de către CE. Acest obiectiv practic şi declarativ a fost asumat de către toate formaţiunile politice, cel puţin asta am înţeles noi, inclusiv de către PD-L. Şi asta ce înseamnă? Că există autorităţi şi instituţii publice din România care au responsabilităţi precise că această monitorizare să înceteze anul viitor în luna iulie. Va mai fi un raport de monitorizare în luna decembrie 2008, iar raportul din iulie 2009 ar putea consemna încetarea monitorizării dacă autorităţile şi instituţiile abilitate îşi fac datoria. Una dintre aceste autorităţi este Parlamentul. Şi în această calitate ne-am consultat cu şeful statului cu privire la ce ar trebui să facă Parlamentul ş de aici partidele politice care asigră reprezentarea în Parlament pentru ca monitorizarea pe justiţie să înceteze. Din punctul nostru de vedere există două obligaţii majore ale Parlamentului, ca el să nu mai figureze ca o bilă neagră în calea progreselor României în domeniul justiţiei.
Prima obligaţie ar fi aceea de a nu mai fi o barieră în calea anchetelor judiciare cu privire la înalţii demnitari, iar acest lucru se poate rezolva foarte uşor, doar printr-un consens al partidelor politice că indiferent despre cine este vorba Parlamentul nu va mai face scut în jurul demnitarilor suspectaţi de acte de corupţie, ci va permite ca justiţia să se pronunţe şi, repet, ei să dea verdicte dacă sunt vinovaţi sau nu. Nu este şi nu suntem noi în măsură să apreciem dacă un demnitar sau altul este vinovat sau nu. Dar trebuie să permitem organelor judiciare abilitate să îşi ducă ancheta până la capăt şi ei să dea o soluţie de vinovăţie sau nevinovăţie în concordanţă cu probele existente. Şi a doua măsură pe care o poate lua Parlamentul este ca prin legislaţia pe care o adoptă să nu pună frână organelor judiciare abilitate în anchetele pe care le desfăşoară de a lupta eficient în lupta corupţiei. În acest sens ordonanţa 60/2006 constituie un exemplu prin care prin modificări legislative se îngreunează major investigaţiile în materie de corupţie prin piedici suplimentare în anchetele judiciare cu privire la percheziţia domiciliară, cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice, instrumente fără de care orice anchetă judiciară nu poate fi finalizată dacă nu le utilizează, având în vedere tehnica modernă şi modalităţile infractorilor care îşi perfecţionează „cooperarea" în detrimentul interesului public. Deci angajamentul este ca Parlamentul să fie extrem de vigilent, ca actele normative pe care le elaborează, şi mă refer aici în special la Codul de Procedură Penală şi la Codul Penal, ca actele respective să nu fie o barieră în calea derulării pozitive a anchetelor judiciare şi să nu fie aşa cum este acum, o modalitate prin care se îngreunează practic anchetele judiciare aşa cum aceste măsuri au fost propuse. Legea a fost retrimisă de către preşedinte la Parlament şi sperăm ca prin modificările pe care le va aduce Parlamentul să se faciliteze practic ancheta judiciară. Pe lângă aceste precizări sunt şi alte instituţii care au responsabilităţi. Şi ne referim aici la CSM, organul reprezentativ al puterii judiciare care, la fel de bine trebuie să înţeleagă că într-adevăr judecătorii trebuie să fie independenţi şi imparţiali şi nu trebuie să fie supuşi nici unei influenţe politice, dar în acelaşi timp şi ei trebuie să înţeleagă că nu pot fi independenţi faţă de lege şi în acest sens CSM trebuie să vegheze, să fie cu adevărat un organ de disciplină a magistraţilor care, din nefericire, pretind a fi independenţi chiar şi faţă de lege. Este un prim hop, ca să ne exprimăm în termeni româneşti, mâine la Camera Deputaţilor. Chiar dacă discuţia de astăzi nu a fost centrată nici pe decizia de mâine a Parlamentului, nici pe ceea ce s-a crezut a fi dezbaterea cu privire la procurorul DNA sau procurorul general. Nu s-au discutat aceste aspecte astăzi decât total tangenţial. Mâine este un hop important şi cu alte cuvinte procesul de ridicare a monitorizării începe chiar de mâine prin semnalul pe care Parlamentul României prin Camera Deputaţilor îl va da, că nu este un obstacol în calea anchetelor judiciare. Dar este foarte greu. Avem o lege, avem un regulament al Camerei Deputaţilor în vigoare care crede o majoritate de 2/3 pentru a se începe urmărirea penală. Dacă nu există o solidaritate şi un consens al clasei politice acest lucru nu se va realiza. 2/3 înseamnă aproximativ 220 de deputaţi din cei 333 câţi are Parlamentul în Camera Deputaţilor , câţi membri sunt. Depinde şi de procesul de validare. Vă daţi seama că dacă sunt 225 de parlamentari prezenţi trebuie 220 să voteze pentru începerea urmăririi penale. Deci dacă nu există un consens al tuturor partidelor acest lucru nu se va realiza. Şi atragem atenţia asupra diferenţelor dintre vorbe şi fapte. Toate partidele declară că sunt de acord ca începerea urmăririi penale să aibă şoc şi Parlamentul să nu mai fie un obstacol în calea anchetelor judiciare. Trebuie însă ca această vorbă să fie însoţită şi de fapt de mâine. Pentru că acest cvorum de 2/3 şi majoritatea aceasta pentru începerea urmăririi penale nu este foarte uşor de atins dacă nu vor fi de acord toate partidele politice să facă expres din această voinţă politică un fapt pragmatic mâine în Camera Deputaţilor . Cu alte cuvinte este un prim semn de responsabilitate al Parlamentului României că a înţeles că această monitorizare pe justiţie poate înceta dacă noi ne facem datoria. Iar dacă noi nu ne facem datoria primii care pierd sunt românii din cel puţin următoarele motive: S-ar putea ca varianta cea mai gravă, să se ajungă la activarea clauzei de salvgardare. S-ar putea, de asemenea, să se ajungă la tăierea unor fonduri pentru România. S-ar putea, de asemenea, să se pericliteze integrarea în spaţul Schengen în 2011. Sunt multe consecinţe negative care decurg din menţinerea monitorizării pe justiţie. De fapt raportul CE spune în ultima lui frază că este necesar un angajament ne-echivoc şi reînnoit la toate nivelele în întreg spectrul politic, în administraţie şi în rândul magistraţilor pentru a curăţa sistemul de corupţie şi a respecta pe deplin statul de drept. Acest angajament ...echivoc poate începe în acest moment la nivelul spaţiului politic prin angajamentele partidelor politice că cel puţin la nivel parlamentar nu vom fi un obstacol în calea administrării justiţiei şi, pe de altă parte, nu vom adopta acele legi prin acre să blocăm anchetele judiciare sau să le îngreunăm. Acesta este mesajul pe care îl are PD-L şi pe care îl va prezenta şi mâine în cadrul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumim foarte mult. La revedere
 |  |  |  |
Mircea Geoană: Alături de colegii mei, domnii Victor Ponta şi Adrian Severin, am participat la această consultare. Este un obiectiv naţional, acela ca România anul viitor să scape de sub acest statut nedemn şi umilitor de stat de rangul 2 în UE. Deci PSD se alătură efortului conjugat al forţelor politice pentru a scoate România din această situaţie neplăcută şi nedorită. În acelaşi timp discuţia de astăzi şi obiectivul pentru 2009 de a scăpa de monitorizarea CE reprezintă o confirmare a eşecului luptei împotriva corupţiei în România. Avem o putere la Bucureşti de 4 ani de zile care şi-a motivat venirea la putere prin lupta împotriva corupţiei.
După 4 ani de zile asistăm la o nouă conversaţie cu privire la acelaşi subiect, aceeaşi cangrenă care afectează societatea românească de la nivel înalt până la nivelul cetăţeanului obişnuit. Suntem în faţa recunoaşterii de către puterea actuală a eşecului luptei împotriva corupţiei. În acelaşi timp am semnalat în întâlnirea cu preşedintele României şi cu celelalte partide parlamentare că suntem în favoarea unei acţiuni energice şi la nivelul instituţiilor statului, şi la nivelul Parlamentului României pentru a depăşi această situaţie. Riscurile ca monitorizarea să continue şi anul viitor sunt semnificative pentru România şi în ceea ce priveşte accesul la fonduri europene şi ceea ce înseamnă numirea unui comisar român în viitoarea CE şi în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen sau aderarea la moneda europeană. Deci există aici un obiectiv naţional asumat de noi toţi. Din punctul nostru de vedere considerăm că un pas obligatoriu, urgent şi indispensabil este numirea până la 1 septembrie anul curent a unui nou procuror şef la DNA. Indiferent cum se numeşte, indiferent cine îl propune. Noi considerăm că CSM-ul ar trebui să propună. Şi considerăm că ceea ce am spus aici în Palatul Cotroceni în anul 2006 când ne-am angajat cu toţii, preşedintele României fiind garantul înţelegerii politice, că vom adopta în Parlamentul României o lege prin care CSM-ul să fie cel care face propunerile şi selecţia procurorilor în Republica România. Din păcate suntem astăzi în 12 august 2008, legea a trecut de Camera Deputaţilor şi am făcut un apel către ceilalţi lideri politici să adoptăm în regim de urgenţă la început de septembrie sau la final de august, după caz, în Senatul României această lege. De asemenea, am ridicat un subiect care depăşeşte ceea ce preşedintele României a încercat să îndiguiască ca discuţie astăzi la Cotroceni. Justiţia ca serviciu public esenţial. Justiţia este un serviciu public la fel de important pentru români, cum este sănătatea sau educaţia. Milioane de români se zbat pe treptele tribunalelor, milioane de români fără venituri nu sunt capabili să-şi apere drepturile în justiţie şi de aceea noi vorbim aici nu doar de a face pe placul Bruxelles-ului, ci încercarea de a transforma justiţia română într-un serviciu public accesibil, universal şi garantat. Este un serviciu public pe care Constituţia României îl garantează omului obişnuit din România, aşa cum educaţia sau sănătatea sunt lideră de lege şi din păcate nu o realitate pe teren în România. De asemenea, am avut un schimb de opinii şi de replici cu privire la încercările care se mai fac, din păcate, de la Bucureşti de a transfera lupta politică şi partizanatul politic de aici, de acasă, războiul între palate, competiţia politică şi electorală dincolo, afară, la Bruxelles. Nici un stat care îşi respectă interesul naţional nu exportă tensiuni interne în străinătate. Şi din păcate există în continuare o suspiciune că în redactarea şi influenţarea opiniei CE există, din păcate, forţe mai mult sau mai puţin politice din România care continuă să joace un joc care este un joc de fapt împotriva interesului naţional ŞI împreună cu colegii mei am făcut un apel ca acest joc să înceteze din partea oricui. Când mergem la Bruxelles, că suntem social -democraţi în familia socialistă sau popular-europeni sau PD-L-işti sau PNL-işti sau UDMR-işti sau orice suntem în Parlamentul European, avem un singur crez, o singură biblie şi o singură constituţie, aceea a ţării pe care o reprezentăm. Nu în ultimul rând am solicitat preşedintelui două lucruri legate de criza severă şi războiul din Georgia. În primul rând preşedintele României a făcut o scurtă prezentare pe care o apreciem, cu privire al evoluţiile la zi în conflictul din Georgia. Este o ţară vecină şi prietenă României şi este o evoluţie care riscă şi probabil că va afecta echilibrul geopolitic la graniţa de răsărit a României. Este un lucru care afectează în mod dramatic echilibrul de forţe regional şi între est şi vest la nivelul european şi transatlantic. De aceea opinia noastră, şi am exprimat-o în întâlnirea de la Cotroceni, că se impune în perioada următoare o regândire şi o actualizare a strategiei de securitate naţională a României. Ceea ce s-a redactat aici la Cotroceni, cu prea puţină implicare a partidelor parlamentare în anul 2006 este depăşit de realitate. Suntem într-o altă etapă. Suntem astăzi într-o perioadă în care şi în Balcani şi la Răsărit. Evoluţiile sunt contradictorii şi nu avem dreptul să stăm impasibili şi să nu adaptăm răspunsul statului român la aceste evoluţii care riscă să afecteze interesele noastre politice, de securitate, energetice şi interesul nostru faţă de viitorul european al Republicii Moldova. Sunt teme pe care le-am abordat astăzi. A fost o întâlnire care a fost în linii mari constructivă. Au fost şi elemente de discuţie în contradictoriu, cum este firesc la o întâlnire la nivel politic. Şi vreau să mulţumesc şi colegilor mei, Victor Ponta şi Adrian Severin, pentru participarea şi contribuţia la această discuţie.
Reporter: ...discuţia dintre dumneavoastră şi preşedintele Traian Băsescu ...
Mircea Geoană: Nu pot să-mi permit să fiu nesincer cu preşedintele României.
Reporter: Da, dar cum s-a finalizat ea, adică dacă aţi ajuns la un consens sau nu? Şi aş vrea să vă mai întreb ce prezentare a făcut...
Mircea Geoană: Bun, din punct de vedere al concluziei noastre, concluzia a fost că încercăm cu toţii, fiecare în limita responsabilităţii care o are în statul român, să scăpăm de monitorizare până anul viitor. Deci este o înţelegere politică, clară şi vreau să o confirm în numele PSD-ului, ca principal partid politic al României. Suntem interesaţi să scăpăm de această situaţie de cetăţean de rangul 2 în Europa. Cred că avem cu toţii un interes comun. De asemenea, cred că am înţeles din partea preşedintelui, fără să fi auzit explicit un cuvânt din partea domniei sale, că vom avea un nou procuror şef la DNA în termenul cel mai scurt cu putinţă. Situaţia asta interimară, neclară care o avem astăzi trebuie să înceteze. Dacă vrem într-adevăr ca la CE din iarnă să avem un prim raport pozitiv care să permită în iunie 2009 scăparea de această situaţie de monitorizare trebuie în mod clar ca şi DNA-ul să funcţioneze. Şi credem că acest lucru reprezintă, în opinia noastră, o înţelegere a discuţiei de astăzi. Vom vedea, bineînţeles, dacă acest lucru va deveni şi o realitate.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Nu, nu a spus, dar nici nu a negat sau nici nu a reacţionat în vreun fel la propunerea noastră şi la lucrul care a fost exprimat, cred eu, de majoritatea delegaţiilor participante, că trebuie să rezolvăm problema noului şef de la DNA rapid. Al doilea subiect unde avem un punct de vedere diferit este cel legat de legea cu privire la desemnarea şi propunerea procurorilor republicii noastre de către CSM pe baza legii care, aşa cum v-am spus, a fost aprobată de Camera Deputaţilor şi se află în dezbaterea Senatului. Preşedintele României a avut aici un punct de vedere uşor diferit de al nostru. A spus că acest lucru, numirea procurorilor de către CSM nu este o cerinţă explicită a CE. Noi am spus, în schimb, că acuza principală a raportului de ţară este politizarea actului de justiţie. Şi aşa cum Cristian Diaconescu, ministrul Justiţiei în perioada guvernării PSD, a avut curajul şi îndrăzneala fără să ceară Europa ca judecătorii şi cariera lor să fie guvernate de către CSM, credem că şi pentru procurorii Republicii România, pentru parchete şi pentru ce va fi probabil în viitor Ministerul Public din această ţară, va trebui să avem o aceeaşi măsură. Aici pot să spun că nu am ajuns, cred, la un punct de vedere. Dar este dreptul suveran al partidelor parlamentare să voteze în Senat la începutul sesiunii parlamentare acest subiect. Cu privire la situaţia din Georgia daţi-mi voie să nu comentez prea mult informaţiile, poate mai sensibile, pe care preşedintele a dorit să ni le dea.
Reporter: ...cum va vota PSD-ul în Parlament la un prim semnal...
Mircea Geoană: În primul rând vreau să vă confirm faptul că vom fi prezenţi în număr mare şi sunt absolut convins că mâine va exista un cvorum în Parlament pentru dezbaterea subiectului respectiv. Sper ca prezenţa şi raportul premierului cu privire la inundaţii şi replicile şi comentariile grupurilor parlamentare să nu dilueze foarte mult şedinţa de mâine pentru a putea să avem o prezenţă care să ne permită un vot mâine. Vom avea în întâlnirea grupurilor noastre parlamentare. Între timp parlamentarii noştri vor fi avut timpul să citească raportul comisiei speciale. Eu unul vă spun că nu am avut acces la acest raport şi nu pot să mă pronunţ eu. Cel puţin eu sunt senator. Poate Victor a avut acest drept. Şi mâine parlamentarii noştri, deputaţi noştri în cadrul discuţiei din grup îşi vor specifica punctul de vedere şi intenţia de vot, individuală sau de grup.
Reporter: Deci încă nu este...
Mircea Geoană: Încă nu.
Reporter: ...preşedintele României să discute cu 20 de oameni în sală, între care şi Vadim Tudor, probleme care sunt de securitatea naţională a României şi pot pune...
Mircea Geoană: Nu cred că au fost elemente atât de sensibile încât să nu fie discutate cu liderii partidelor parlamentare. Şi indiferent de acest lucru sunt reprezentanţi legitimi ai poporului român. Ne plac, nu ne plac este un alt subiect. Este ceea ce am sugerat preşedintelui României, ceea ce a făcut şi preşedintele Iliescu. Indiferent ce opinii ai despre preşedinţia domnului Iliescu sau domnului Constantinescu sau domnului Băsescu astăzi. Atunci când apar astfel de momente dramatice şi care riscă să afecteze interesul naţional românesc de obicei preşedinţii României, indiferent cum s-au numit ei şi de culoarea lor politică, au avut reflexul de a se consulta cu liderii politici importanţi, inclusiv cu cei ai opoziţiei. De aceea eu cred că ceea ce s-a întâmplat astăzi nu este o informare suficientă din punctul meu de vedere. Cred că avem cu toţi obligaţia şi dreptul să putem să formulăm un punct de vedere românesc. Din ceea ce am reţinut, ca să dau totuşi un mic comentariu în legătură cu situaţia din Georgia, mi s-a părut interesant că din opinia şi din informaţiile care au parvenit pe toate fronturile se pare că acţiunea iniţială a preşedintelui Georgiei nu a avut un accept din partea structurilor aliate. Şi bineînţeles cu toţii anticipăm şi aşteptăm ca şi federaţia rusă să-şi limiteze acţiunea de retorsiune strict la dimensiunea enclavelor separatiste şi fără acţiuni generalizatoare la adresa statului georgian. Atunci am intra în mod clar într-o altă etapă a discuţiei pe plan internaţional şi într-un risc de escaladare mai pronunţat. Deci aşteptăm să vedem cu prudenţă evoluţiile din următoarele ore. Vă mulţumimDeclaraţie Daniela Popa 12.08.2008
 |  |  |  |
Daniela Popa: Sinceri să fim în momentul când am primit invitaţia la Cotroceni am considerat-o în primă instanţă inoportună. Inoportună pentru că această discuţie trebuia făcută înainte de raportul de ţară, trebuia făcută imediat după raportul de ţară şi, în plus, toate discuţiile care s-au făcut aici la Cotroceni toate consultările cu partidele politice parlamentare nu au fost urmate de strategii, de programe, de proiecte, de măsuri, pentru realizarea tuturor obiectivelor spuse de fiecare partid politic în parte, aici, la Cotroceni.
Dar, pentru că suntem deschişi dialogului şi tema era o temă care vizează România, Raportul de ţară, reforma pe justiţie, am răspuns acestei chemări, aici, la Cotroceni. Tema a fost următoarea: dacă toate partidele politice conlucrează, în aşa fel încât monitorizarea să înceteze în iulie, la anul, şi în aşa fel încât în decembrie Raportul de ţară să fie un raport pozitiv. Bineînţeles că PC şi-a manifestat poziţia clară de încetare a monitorizării, de a face tot ce este posibil necesar pentru a înceta monitorizarea şi, practic, acest trebuie să constituie un pilon al politicii de integrare a României. Acest lucru - încetarea monitorizării - trebuie să se realizeze practic îndeplinind două criterii, spunem noi. În primul rând, guvernul şi clasa politică trebuie să îndeplinească, să realizeze cerinţele din Raportul de ţară; şi, în al doilea rând, este ca - hai să spunem - vocile naţionale să alimenteze mai puţin experţii Comisiei Europene cu ţinte noi. Şi ce vă spune acest lucru? Pentru că, în general la noi în ţară, când se vorbeşte de corupţie, ne gândim la peştii mari. De fiecare dată, şi cu un an-doi înainte de integrarea României în UE, experţii europeni ne spuneau că nu, fenomenul de corupţie nu ţine de dosarele acestea extraordinare ale peştilor mari; corupţia este generalizată şi pe aceasta trebuie să o rezolvăm. Şi, într-adevăr, aceasta este realitatea în România. Dacă ne luăm numai după numărul dosarelor, mici ca număr, al unor demnitari, aduşi în discuţie în Parlament şi dacă numai asta ar fi corupţia, asta înseamnă că n-ar exista corupţie în România? Asta ar însemna că, mă rog, corupţia ar fi lipsită de conţinut şi de substanţă pentru a fi monitorizată? Nicidecum. În România există corupţie, fiecare cetăţean se loveşte de acest fenomen zi de zi. Există corupţie în domeniul sanitar, există corupţie în învăţământ, vedeţi foarte bine cum se dau examenele, cum se obţin diplomele liceale şi universitare. Există corupţie când se obţin tot felul de permise şi autorizaţii. Există corupţie la lucrările şi achiziţiile publice. Există corupţie când se aplică legile reparatorii în domeniul imobiliar şi în ceea ce priveşte proprietatea. Şi, de ce nu, spuneam mai devreme în discuţiile cu partidele politice, există şi corupţie electorală - şi ştim cu toţii foarte bine ce s-a întâmplat la alegerile locale de acum, din iunie 2008. O altă problemă pe care am discutat-o astăzi la consultări a fost rolul pe care îl are Parlamentul în acest caz. Este vorba de realizarea şi adoptarea cu celeritate a unui Cod de Procedură Penală, un Cod de Procedură Penală modern, european, pentru că ordinea de drept şi statul de drept ţin de profesionalismul, de dotarea şi de felul în care răspund instituţiile statului, şi mă refer aici în primul rând la poliţie şi la parchete. PC are o lege în Parlament, prin care şefii parchetelor trebuie numiţi de către CSM, nu de preşedinte, nu de ministrul Justiţiei. Este o lege care a trecut de Camera Deputaţilor, este o lege care are avizul pozitiv al comisiei de specialitate din Senat şi este pe ordinea de zi a Senatului. Este adevărat, l-a amânat dezbaterea. Sunt convinsă că Senatul, în sesiune extraordinară, dacă va fi convocat în sesiune extraordinară sau în primele zile ale sesiunii ordinare, se va reuşi în foarte scurt timp să se adopte o asemenea lege, considerând-o cu toţii extrem de utilă. Şi acest lucru o să-l rog pe colegul meu Bogdan Ciucă să facă referire la acest proiect de lege, precum şi pe maestrul Sergiu Andon, cu referire strictă pe Codul de Procedură Penală, pe Codul Penal şi pe o altă chestiune care a remarcat-o domnia sa în raportul de ţară. Faptul că UE, practic CE a reuşit să dezlipească în mod surprinzător problemele justiţiei de problemele afacerilo rinterne. Mulţumesc.
Reporter: ...poate ne spuneţi legat de Parlament, mâine, PC-ul cum va vota în aceste cazuri care au fost atât de mult discutate.
Daniela Popa: Mâine la ora 9.30 va fi biroul permanent la Camera Deputaţilor . La ora 10 se va întruni grupul parlamentar şi aşa cum v-am spus o să aşteptăm să ni se prezinte raportul comisiei juridice şi vă vom anunţa imediat după grup cum vom vota în plenul Camerei Deputaţilor, acolo fiind vorba strict de vot şi nu de dezbateri.
Reporter: Un vot favorabil ...la o eventuală eliminare...
Daniela Popa: În raportul CE nu scrie ce fel de vot trebuie să dea Parlamentul pentru că nici o instanţă din lumea asta nu poate să se suprapună deciziei unui Parlament. Problema Parlamentului este aceea de a se întruni, de a avea majoritatea de 2/3 şi de a tranşa într-un fel sau în altul.
Reporter: ...
Daniela Popa: Nu este vorba de o instanţă şi nimeni nu poate, chiar CE nu poate să spună ce trebuie să facă un Parlament al nici unei ţări. Pentru că o CE este o comisie, o instituţie care este în slujba popoarelor, naţiunilor, statelor şi nicidecum invers.
Reporter: Credeţi că astăzi preşedintele Traian Băsescu: a obţinut un consens din partea partidelor în ceea ce priveşte această problemă a luptei împotriva corupţiei şi monitorizării...
Daniela Popa: Să vă spun cel puţin declarativ, acum la nivelul discuţiilor, negocierilor pe care le-am avut aici la Cotroceni toate partidele politice şi-au manifestat dorinţa ca monitorizarea României să înceteze în aşa fel încât primul pas în decembrie, acum 2008 să avem un raport favorabil, realizat de CE astfel încât încetarea monitorizării să-şi producă efectele în iulie 2009. Te rog Bogdan.
Bogdan Ciucă: Mulţumesc. Este clar, subiectul principal al acestei întâlniri a fost legat de raportul pe justiţie pe care dumneavoastră deja îl cunoaşteţi. În opinia noastră raportul, chiar dacă foloseşte termeni europeni, echilibraţi, reprezintă şi o săpuneală, o urecheală adresată României pe o anumită zonă. În opinia noastră credem că problema principală a eşecului acestei reforme în justiţie sau a luptei împotriva corupţiei este determinat, în mare parte, de influenţa politică sau datorită faptului că politica şi-a băgat coada în unele zone unde nu ar fi trebuit să o facă. Şi plecând de la art. 133 alin. 1 din Constituţie care spune că CSM-ul este cel responsabil de independenţa justiţiei şi garantul independenţei justiţiei mi s-ar părea normal ca proiectul de lege al PC de care vă vorbea doamna preşedinte Daniela Popa să devină o prioritate pentru toate partidele care au fost astăzi. Şi anume, noi nu dorim decât să tăiem cordonul ombilical între politică şi parchete în cazul nostru. Pentru că indiferent de ce culoare politică are ministrul sau cum se cheamă ministrul Justiţiei, atâta vreme cât Guvernul este o determinantă politică, şi ministrul respectiv va avea, cel puţin în percepţia publică, o obligaţie faţă de un anumit partid politic. Şi atunci în opinia noastră corect ar fi ca propunerile privind numirea şefilor de parchete să fie făcută de către CSM şi nu de către ministrul Justiţiei, repet, indiferent ce culoare politică are, indiferent ce partid îl susţine şi cum se cheamă ministrul respectiv. Este un proiect simplu, două articole care,cum spunea doamna preşedintă, se află la Senat. Cel puţin în declaraţiile de acum de la această întâlnire mai toate partidele au declarat că sunt pentru o asemenea abordare. Credem că ar fi singura variantă sau singura soluţie, singurul demers care ar face ceva rapid. Ar fi un pas înainte pentru, repet, a tăia acest cordon ombilical între politică şi parchet în cazul nostru pe de o parte. Pe de altă parte dacă tot vorbim de şeful DNA, s-au făcut câteva referiri, chiar dacă nu a fost subiectul principal. Se vehiculează posibilitatea variantei de interimat la şefia acestui for. Ei, dacă tot ne doare că nu avem rezultate în zona luptei împotriva corupţiei, dacă DNA-ul reprezintă lancea sau instrumentul dominant, prioritar, de bază în lupta împotriva corupţiei nu putem să lipsim de autoritate lăsând o conducere interimară. Ştim foarte bine că interimatul la conducerea unei instituţii goleşte, dacă vreţi, de autoritate şi instituţia şi toate celelalte componente şi acţiuni ale respectivei instituţii. De aceea noi sperăm ca în septembrie să avem o conducere, indiferent cum se cheamă, indiferent cine va fi acea conducere, care, bineînţeles pe criteriile profesionale şi de independenţă pe care deja le ştim, independenţă politică, care să fie cu drepturi depline şi cu forţe şi cu atribuţii depline şi nu interimare. De aceea noi am cerut şi vom cere în continuare o procedură de urgenţă pentru proiectul de lege al nostru. Sperăm ca în formula aceasta sau cu ajutorul acestui proiect de lege să rupem legătura aceasta între politic şi parchete în cazul nostru. Vă rog.
Reporter: ...parchete şi politic. Dar între Parlament şi justiţie nu trebuie făcut la fel? De ce Parlamentul ...
Bogdan Ciucă: La ora actuală, ca să clarificăm lucrurile, Parlamentul nu-şi spune părerea faţă de un procuror.
Reporter: Nu, dar opreşte munca unui procuror.
Bogdan Ciucă: Parlamentul, pe procedura care există şi noi trebuie să ne supunem procedurii care există prin lege, trebuie să constate dacă este o şicană politică sau nu. Dacă la prima vedere, el nu hotărăşte şi spuneaţi corect mai devreme, Parlamentul nu decide dacă cineva este vinovat sau nu este vinovat. Parlamentul constată dacă la prima vedere cazul în sine este o şicană politică sau nu. Aceasta este situaţia actuală. Noi nu putem să facem excepţie de la situaţia pe care legea ne-o impune. În schimb propunerile care au fost discutate, inclusiv la această discuţie, au fost, până la urmă, să găsim formula ca toţi demnitarii sau cei care sunt aleşi să beneficieze de o procedură egală într-o asemenea situaţie, indiferent dacă a fost ministru, dacă este, dacă va fi ministru, dacă este parlamentar. Noi vorbim totuşi de o procedură în vigoare acum şi nu putem să facem abstracţie de ea. Şi atunci, dacă procedura asta impune noi va trebui să ne supunem, va trebui să o schimbăm şi multe lucruri vor trebui schimbate pentru a face o reformă reală în justiţie. Dar poate cel mai bine...profesionist acceptat de toată lumea. Ca atare domnul Sergiu Andon.
Reporter: Dar nu ar fi mai bine ca judecătorul să stabilească dacă...şicanare sau...
Bogdan Ciucă: Da, dar noi vorbim de o procedură care este generată de procuror şi nu de jucător.
Reporter: Vroiam să vă întreb ce părere are preşedintele Traian Băsescu despre propunerea dumneavoastră cu CSM-ul pentru că domnul Geoană ne-a spus cu 10 minute mai devreme că nu s-a ajuns la un punct de vedere...
Bogdan Ciucă: S-a luat în discuţie faptul că în urmă cu un an de zile tot într-o asemenea formulă toate partidele au convenit cumva, au ajuns la un agreement privind faptul că această lege trebuie să treacă. Nu s-a folosit momentul, legea nu a trecut. Ba unii care au declarat aici că sunt pentru asemenea lege au votat împotriva ei în procedurile parlamentare. Preşedintele nu s-a declarat împotrivă. Preşedintele a spus că probabil că ar fi mai bine să o facem după cele 12 luni, după consumarea perioadei acesteia de monitorizare. Majoritatea partidelor, în schimb, au fost pentru ca o asemenea iniţiativă să treacă şi propunerile privind numirea şefilor de parchete să fie generate de către CSM, aşa cum spune de fapt şi Constituţia, şi nu de către un ministru al Justiţiei. Repet, nu facem referire la un partid, nu facem referire la un nume. Vorbim de un ministru al Justiţiei care este un produs politic. Este susţinut politic, este poate un membru al unui partid şi are eventual o obligaţie faţă de o anumită culoare politică sau poate genera măcar suspiciunea că vrea să îşi achite aceste obligaţii. Şi o asemenea suspiciune afectează credibilitatea unei instituţii. Şi când vorbim de parchet să ştiţi că credibilitatea reprezintă un motor extrem de important pentru a fi eficient. Domnule Andon vă rog frumos şi îmi cer scuze că am prelungit mai mult decât...
Sergiu Andon: Mulţumesc. Aş vrea să întăresc şi eu ideea că nu s-a pierdut timpul în aceste 3 ore. Aşa cum spunea şi doamna preşedintă Daniela Popa, am mai participat la consultări. Unele au părut strict exerciţii de imagine. Am avut, am făcut parte dintre cei care a nutrit temerea că şi această consultare va fi primul foc de armă al campaniei prezidenţiale, de alegeri prezidenţiale din 2009. NU ştiu dacă este sau nu aşa. Important e că discuţiile au condus la unele rezultate. V-a spus doamna preşedintă Popa Daniela şi ceilalţi fără îndoială că există unanimitatea acestei dorinţe ca să înceteze monitorizarea în vara 2009 cu insistenţa preşedintelui acceptată de participanţi şi gândită, fără îndoială, şi de dânşii că atingerea acestei ţinte presupune şi un raport favorabil încă din decembrie 2008, de la sfârşitul acestui an. Dar pe lângă acest câştig, după părerea mea simplu de obţinut, mai există cel puţin două câştiguri ale discuţiilor de astăzi. Unul constă în înţelegerea destul de bine limpezită şi destul de repede că încetarea monitorizării este o ţintă, o ţintă de integrare pe termen scurt, iar reforma justiţiei, transformarea în mod real a justiţiei într-un serviciu public la dispoziţia cetăţenilor care să-i satisfacă pe cetăţeni şi la nivelul exigenţelor europene este un proces complex şi îndelungat, care nu trebuie întârziat, dar este separat de monitorizare. Manifest satisfacţie faţă de această concluzie pentru că este unul dintre semnalele repetate, una dintre poziţiile consecvent păstrate de partidul nostru. Un al doilea lucru care, să spun mai mult, tacit, dar o idee care a fost pusă în lucru în circuit cu noutate inclusiv de delegaţia partidului nostru, este aceea că în mare măsură monitorizarea, partea negativă a monitorizării se datorează, sau dacă este să nu privim în trecut, în mare măsură succesul rapoartelor de ţară viitoare depind de succesul şi de capacitatea noastră, a celor din interior, a tuturor instituţiilor statului de la cea mai înaltă magistratură până la societatea civilă, de a nu alimenta cu obstinaţie viitoarele rapoarte şi experţii europeni cu ţinte false sau suplimentare. Că dacă mereu o să avem patru ţinte cum sunt acum. 4 am avut şi în 2007, două au fost atinse, chiar 2 şi jumătate şi când era să fie gata raportul au mai apărut două ţinte. În ultimul raport sunt două ţinte noi. Şi dacă iarăşi o să inducem, repet, cu obstinaţie. Nu este vorba de a fi nesinceri. Să fim sinceri, dar să nu alimentăm noi printr-o retorică exagerată, crispată anumite deficienţe interne complicând percepţia experţilor europeni, atunci vom atinge acest obiectiv al scăpării de monitorizare, urmând să ne ocupăm de justiţie aşa cum trebuie, cu răbdare şi cu înţelepciune. Este o poziţie a partidului nostru care nu a fost contrazisă. Şi în sfârşit închei. Tot delegaţia noastră a venit cu sugestii şi cu precizări în primul rând, întrucât o bună parte din discuţii şi cu experţii europeni, şi în dialogurile politice din ţară, şi de la convorbirile de astăzi s-au rotit în jurul reglementărilor de procedură penală şi penale, delegaţia noastră împreună cu alţii, dar poate că delegaţia noastră ceva mai punctual a adus precizările de rigoare cu stadiul în care ne aflăm, care este mult mai puţin alarmant sau contradictoriu decât se crede şi în acelaşi timp schiţând şi unele soluţii tehnice care s-ar putea să fie luate în discuţie după ce unii participanţi au şi reacţionat favorabil imediat, inclusiv domnul preşedinte. Şi s-ar putea să fie luate în vedere în perioada următoare. Acum anticipând că îmi veţi spune şi mie, m-aş simţi discriminat dacă nu, întrebările cu dosarele şi cu competenţa Parlamentului, aici s-au conturat iarăşi două lucruri foarte clare. A spus şi doamna preşedinte, unul dintre ele, şi domnul preşedinte al României a accentuat acest lucru, că CE nu ne cere o anumită soluţie în Parlament, ci cere să lucrăm, să dăm soluţia, care crede Parlamentul de cuviinţă. A doua, în ce priveşte discriminarea pozitivă care există în special pentru membrii Guvernului prezenţi sau foşti, s-a adus în discuţie şi această temă. Ţine de modificarea Constituţiei. Există o voinţă politică de a modifica, urmând de a vedea în funcţie şi de practica altor state. Pentru că nu România a inventat o imunitate parţială. Rămânând de văzut şi din practica celorlalte state în ce măsură prin modificarea, prin revizuirea Constituţiei se poate aduce o reglementare mai în spiritul egalităţii tuturor cetăţenilo. Mulţumesc.
Declaraţie Cristian David 12.08.2008
 |  |  |  |
Cristian David: Acest obiectiv de ridicare a mecanismului de cooperare şi verificare în anul 2009 este un obiectiv realist şi realizabil. Trebuie să ţinem cont de faptul că acest raport al CE a apreciat efortul şi progresele pe care Guvernul le-a realizat în îndeplinirea condiţionalităţilor pe care CE le-a fixat. Este vorba de cele 4 benchmarkuri. Şi vreau să spun că este realizabil ţinând cont în primul rând de faptul că Guvernul a adoptat un plan de acţiune care vizează pe de o parte conservarea aspectelor pozitive care au fost reflectate în Guvern, pe de altă parte remedierea aspectelor care trebuie corectate şi care împreună cu efortul conjugat al Parlamentului trebuie să fie duse la îndeplinire în cel mai scurt timp cu putinţă. Planul Guvernului este de a stabili acţiuni concrete, termene clare şi obiective precise pentru a îndeplini toate condiţionalităţile care izvorăsc din raportul CE.
Guvernul va continua să ia toate măsurile necesare pentru realizarea angajamentelor pe care România le-a asumat în cadrul mecanismului de cooperare cu UE. Dar este important de spus faptul că reforma în justiţie are nevoie de continuitate. Este nevoie de un dialog constructiv, echilibrat pe această temă pentru că planul de acţiune al Guvernului va trebui pus la punct şi în aplicare alături de celelalte forţe politice sau instituţii care au rol în realizarea obiectivelor fixate. De aceea este nevoie să depolitizăm complet actul de reformă al justiţiei şi reforma în ansamblul ei. Nu poate exista reformă în justiţie fără o susţinere politică solidă. Acesta este şi unul dintre mesajele raportului, respectiv faptul că lupta anticorupţie şi reforma justiţiei nu trebuie politizate, iar instituţiile judiciare nu mai trebuie folosite în lupta politică. Mesajul de depolitizare nu se adresează numai Parlamentului, ci aşa cum spuneam şi tuturor instituţiilor responsabile în aplicarea legii şi lupta anticorupţie. În raportul comisiei este subliniat de nu mai puţin de 5 ori necesitatea acestei depolitizări a luptei anticorupţie şi în acest context de evitare a folosirii acesteia de către politicieni sau partide în lupta politică. În ceea ce priveşte cererea de urmărire penală a miniştrilor parlamentari PNL va vota în favoarea urmăririi penale a foştilor miniştri care sunt parlamentari. Parlamentul trebuie să renunţe la iniţiative care împiedică realizarea actului de justiţie. Instituţiile statului nu trebuie împiedicate, actul de justiţie nu poate fi împiedicat de măsuri legislative sau administrative care pot crea impresia că instituţiile statului sunt folosite pentru a împiedica aducerea anumitor persoane în faţa legii. În ceea ce priveşte prelungirea monitorizării, aşa cum spuneam, obiectivul pe care îl fixăm este unul realist şi obiectiv, acela de a ridica mecanismul de cooperare şi verificare în 2009, aşteptând ca alături de efortul Guvernului, efort care a fost demonstrat şi probat în reflectarea pozitivă a raportului CE cu privire la progresele înregistrate, efortul Guvernului, aşa cum spuneam, să fie susţinut de toate forţele politice care sunt angajate, sunt reprezentative şi poartă responsabilitatea însănătoşirii atât a climatului politic, cât şi a societăţii româneşti în ansamblul ei. Acestea au fost, să spunem, elementele de mesaj, de conţinut pe care reprezentanţii PNL le-au prezentat în consultările care au avut loc în această zi. Vă mulţumim.
Declaraţie Kelemen Hunor (UDMR) 12.08.2008
 |  |  |  |
Kelemen Hunor:Am avut pe ordinea de zi un singur subiect, aşa cum aţi aflat de 3 ori sau de 4 ori până acum, raportul pe justiţie şi obiectivul discutat era acţiunea partidelor parlamentare, acţiunea Parlamentului pentru ridicarea monitorizării pe justiţie în 2009. UDMR îşi asumă acest obiectiv. Noi am fost de acord încă la începutul anului când în februarie în Guvern, Guvernul şi-a asumat acest obiectiv şi a făcut o agendă privind acţiunile guvernamentale şi iniţiativele pentru a termina o dată cu monitorizarea pe justiţie.
Din acest punct de vedere suntem şi vom rămâne consecvenţi. Noi am abordat această temă, acest subiect principial. Nu am vorbit despre persoane, am vorbit despre instituţii, am zis că este necesară depolitizarea sistemului juridic. Este necesară depolitizarea totală a sistemului juridic. Avem nevoie de instituţii stabile, instituţii eficiente şi funcţionale în sistemul judiciar şi nu numai. Dar astăzi am vorbit doar de sistemul juridic. Depolitizarea sistemului juridic trebuie făcut şi la nivelul Parchetului General şi la nivelul DNA. În acest sens încă de anul trecut senatorul Frundo a propus un proiect de lege privind numirea procurorului general, procurorului şef, procurorilor adjuncţi de către preşedintele României, dar nu la propunerea ministrului Justiţiei, ci la propunerea CSM-ului, cu avizul ministrului Justiţiei. Este o diferenţă uriaşă între propunerea altor partide şi propunerea UDMR-ului. Deci noi nu vrem să scoatem din acest circuit nici pe ministrul Justiţiei, nici pe preşedintele republicii. Numirea trebuie făcută de către preşedinte şi propunerea trebuie să vină de la CSM. Indiferent cine este ministru şi cu tot respectul faţă de foştii şi viitorii miniştri, într-un Guvern politic un ministru are o susţinere politică. Şi degeaba vrea să pară că este independentă, aşa cum unele persoane au încercat. Tot politic va fi numit şi orice act al ministrului poate fi interpretat politic. De aceea trebuie să mergem la CSM. În ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală şi Codul Penal, UDMR-ul susţine adoptarea unui nou Cod de Procedură Penală. Noi nu credem că prin amendarea pe alocuri a Codului de Procedură Penală sau a Codului Penal în vigoare şi care, mă rog, undeva prin 68 a fost aprobată, se poate ajunge la vreun rezultat coerent şi pentru viitor. Din acest punct de vedere noi vom susţine Codul de Procedură Penală, proiectul de Cod Procedură Penală care este în dezbatere publică. Şi propunem ca în această perioadă, până la sfârşitul sesiunii parlamentare, să avem adoptat Codul de Procedură Penală şi Codul Penal pentru viitor. Să nu lăsăm pentru legislatura viitoare. În acest context noi am vorbit şi despre lupta împotriva corupţiei şi am subliniat că trebuie să vedem cum funcţionează economia, trebuie să vedem cum funcţionează administraţia. Fiindcă corupţia nu este doar la nivel înalt şi dacă nu ne uităm cum funcţionează administraţia locală şi tot ceea ce înseamnă instituţiile deconcentrate şi descentralizate nu vom avea un rezultat concret. Credem că aşa-zisa corupţie înaltă poate fi redusă printr-o descentralizare puternică. Decizia trebuie dusă cât mai aproape de cetăţean. Şi dacă reuşim să facem această descentralizare puternică, eficientă şi reală atunci suntem convinşi că şi corupţia va fi redusă la nivel înalt. În ceea ce priveşte ridicarea monitorizării, de ce este foarte important? Este vorba nu numai despre justiţie şi despre nerecunoaşterea deciziilor tribunalelor din România. Este vorba şi despre o ţintă mai îndelungată, este vorba despre intrarea în spaţiul Shengen. Aderarea la zona Shengen. Până când monitorizarea pe justiţie există nu se poate face această aderare, nu se poate face pasul următor absolut necesar atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii care lucrează în export şi import. Şi mai este un lucru care nu prea se spune. Dacă deciziile tribunalelor nu sunt recunoscute, aceste nerecunoaşteri nu se vor referi la deciziile penale, la partea penală ci la partea comercială şi civilă care într-adevăr ar fi o problemă uriaşă pentru fiecare cetăţean, pentru fiecare companie şi în general pentru economia românească. Mulţumesc mult şi dacă aveţi întrebări.
Reporter: ...
Kelemen Hunor: Nici la sesiunea cealaltă noi nu am dat indicaţii membrilor grupului parlamentar. Nu vom da nici acum nici o indicaţie. Fiecare cunoaşte sau ar fi avut posibilitatea să cunoască dosarul şi va vota cum doreşte şi cum dictează conştiinţa. Dar membrii grupului parlamentar UDMR vor fi prezenţi mâine la şedinţă şi vom asigura cvorumul aşa cum de fiecare dată noi am fost prezenţi.
Reporter: ...
Kelemen Hunor: Este în concediu, este plecat din ţară. Mulţumesc.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Eu am reţinut că parlamentul nu votează implicarea politicului în acuzaţiile unor foşti miniştri, ci dacă România oferă satisfacţie raportorilor UE sau nu. Am mai reţinut şi că mai bine ne facem că nu trebuie să ne exprimăm ca să nu intrăm cu cineva în conflict, în ceea ce priveşte conflictul din Georgia. Oare de ce îmi aduce aminte o astfel de abordare a problemelor de perioada în care cetăţenii României aveau o frică de a se manifesta împotriva comunismului şi a clanurilor dictatoriale de la vârful PCR? Problema României constă în oamenii lipsiţi de principii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu