luni, august 11, 2008

De ce contează atât de mult cine conduce DNA.


Problema şefiei DNA a scos untul din clasa politică. De ce este atât de puternică problema conducătorului DNA? De ce se simte nevoia unui DNA pentru DNA? Să facem atunci un DNA care să fie condus de fiecare partid parlamentar. DNAPSD, DNAPNL, DONAPDL, DNAUDMR... şi să se bată între ele.
Florentina CRISTESCU a cules, pentru AMOS News, discursul alambicat al ministrului justiţiei, domnul Cătălin Predoiu. Jenant. Astfel de justificări pentru bătălia politică, asemenea mecanisme... oare cine mai crede în astfel de cuvinte?

"Aşadar, astăzi vom expune o serie de propuneri pe care le vom face în legătură cu conducerea DNA şi realizarea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Mai întâi, câteva consideraţii tehnice. Aş dori să încep prin precizarea contextului în care se poartă discuţia de astăzi. Precizările sunt importante şi veţi vedea că îşi au rolul lor în cadrul acestei discuţii. DNA este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef DNA. Conducerea DNA mai cuprinde doi adjuncţi ai procurorului şef. Potrivit legii, procurorul şef DNA şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul CSM. Din păcate, şi vă voi explica imediat această remarcă, legea nu prevede nimic în legătură cu modalitatea în care ministrul justiţiei îşi fundamentează şi stabileşte propunerea. De asemenea, legea nu prevede şi nu stabileşte nici obligativitatea şi nici interdicţia succesiunii consecutive a două mandate, în aceeaşi funcţie, pentru acelaşi procuror. În consecinţă, tot ceea ce am eu de făcut în acest moment, ca ministru, este să scriu pe hârtie un nume, să-l semnez şi să îl transmit CSM-lui. După părerea mea, această procedură nu corespunde unor standarde europene şi ea nu trebuie să mai continue în viitor. Astăzi se încheie mandatul actualului procuror şef al DNA. Peste câteva săptămâni, în luna septembrie se încheie mandatul adjuncţilor procurorului şef DNA. Practic, în interval de aproximativ o lună de zile, întreaga conducere a DNA îşi încheie mandatul de trei ani la conducerea instituţiei. Repet, legea nu stabileşte nici un fel de procedură de evaluare a mandatului membrilor conducerii DNA, la încheierea acestui mandat, ceea ce nu cred că este normal. Practic, formularea propunerii privind membrii conducerii DNA este lăsată de lege la liberul arbitru al ministrului justiţiei. În ultima perioadă, am asistat la o multitudine de luări de poziţie privind propunerea de numire a procurorului şef DNA. Aceste poziţii au fost formulate deopotrivă de oameni politici, jurnalişti, organizaţii neguvernamentale şi analişti. Comisia Europeană a formulat, la rândul ei, o serie de puncte de vedere prin intermediul unui purtător de cuvânt, prin care a precizat mai întâi un tip de opţiune, iar ulterior a revenit, precizând că, aşa cum este normal pentru oricine cunoaşte mecanismele administraţiei europene, această decizie este exclusiv atributul autorităţilor din România. Pe de altă parte, deşi nu s-au exprimat public, vă asigur că nu au lipsit şi nu lipsesc opinii pertinente ale profesioniştilor - judecători, procurori sau avocaţi - exprimate în nenumărate rânduri, în mediile profesionale sau discuţii private, prin natura lor, mai puţin accesibile opiniei publice. Opiniile exprimate indică o polarizare a poziţiilor în favoarea şi împotriva propunerii ca actualul procuror şef să primească un nou mandat. Cred că această discuţie pro şi contra este firească într-o societate democratică, opiniile exprimate au fost fundamentate pe diverse motive-politice, tehnice sau care ţin de moralitate şi de perspective ale statului de drept în România, luptei anticorupţie şi protecţiei drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Am convingerea că aceste opinii, chiar şi cele mai vehement exprimate, semnifică dorinţa de reformă a justiţiei şi de eficientizare a activităţii DNA. Acestea fiind spuse, am remarcat însă, faptul că de multe ori opiniile se focalizează exclusiv pe propunerea privind procurorul şef DNA şi pe persoana al cărui mandat se încheie astăzi. Opiniile exprimate par să aibă la bază teza potrivit căreia instituţia DNA s-ar putea, cumva, identifica cu persoana actualului procuror şef. În consecinţă, sunt puse exclusiv în sarcina domniei sale atât meritele, cât şi deficienţele invocate public în activitatea DNA. Aceasta duce la ignorarea faptului că din conducerea DNA fac parte şi procurorul general, şi adjuncţii procurorului şef DNA. În plus, se aminteşte prea puţin faptul că în DNA lucrează peste 120 de procurori, alături de alţi specialişti şi personal admnistrativ. De asemenea, doresc să reamintesc că instituţia DNA înseamnă nu numai personalul care activează acolo, ci şi legile care stau la baza organizării sale, regulamentul intern, politicile şi măsurile aplicate în funcţionarea acesteia, precum şi rezultatul întregii activităţi, materializate în dosare şi rezultate obţinute în raport de resursele investite. Fără o asemenea înţelegere completă a tabloului instituţional extrem de complex pe care-l reprezintă DNA, nu putem despre o posibilă evaluare completă, la nivelul instituţiei, ci cel mult despre o evaluare personală a activităţii procurorului şef sau despre o analiză a diverselor percepţii publice sau private despre domnia sa. În concepţia noastră, o asemenea evaluare instituţională complexă nu poate lua în seamă în nici un caz, dacă vrem să rămânem în domeniul profesionalismului, o viziune de tip "unipolar", lipsită de nuanţe şi de proiecţii. Iată de ce, recunoscând meritele incontestabile ale DNA, ca instituţie, trebuie să spunem că există şi o serie de vulnerabilităţi instituţionale care o caracterizează. Dintre cele mai importante vulnerabilităţi instituţionale am putea da următoarele exemple. Modul în care sunt prevăzute de lege competenţele DNA şi DIICOT. O arie extrem de mare de competenţe a condus la o supraîncărcare a activităţii DNA, de unde şi consecinţa trenării procedurilor în cadrul unor dosare, fapt constatat de Inspecţia Judiciară a CSM. O lipsă de acurateţe în corelarea competenţelor DNA şi DIICOT a condus la declinări frecvente de competenţă şi "plimbarea" unor dosare sau la soluţii aparent cotradictorii. Modul în care este prevăzută de lege recrutarea procurorilor DNA, exclusiv pe bază de interviu, a dus la cooptarea în instituţie a unor procurori fără experienţa necesară în anchete complexe. Aşa se pot eventual explica situaţii în care într-un interval scurt de timp au fost date soluţii total opuse. Notăm aici şi diferenţierea modului de recrutare între DNA şi DIICOT. Aş vrea să reamintesc în paranteză faptul că experţii Comisiei Europene s-au propunţat în principiu împotriva recrutării, în magistratură în general, prin interviu. De aceea cred că ar trebui să aplicăm acelaşi principiu şi în procedura de recrutare prin interviu în unităţile specializate din ministerul public, care trebuie făcute pe baze obiective şi competitive. O altă vulnerabilitate, care decurge din recrutarea prin inteviu, este legată de conduita procurorilor de caz şi independenţa acestora. Un procuror recrutat prin interviu, care dobândeşte un grad profesional egal cu procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prezintă din start o vulnerabilitate faţă de şeful care l-a recrutat. Modul în care s-a comunicat uneori în relaţia DNA- Parchet General - DIICOT, lacunele din Regulamentul DNA, regulament adoptat prin ordin al ministrului justiţiei, în 2006, fără avizul CSM, par să fi favorizat unele pauze în comunicarea dintre factorii-cheie din sistem, cum a fost în cazul sesizării Parlamentului cu dosarele unor foşti demnitari. Neutilizarea în întregime a fondurilor pentru organizarea flagrantelor sau folosirea cu eficienţă redusă a fondurilor pentru derularea anchetelor complexe, cele care par să fi "înghiţit" sume importante cu rezultate discutabile, poate fi trecută, de asemenea, în rândul vulnerabilităţilor. Rezultatele slabe în teritoriu pun, de asemenea, în discuţie eficienţa instituţiei în ansamblu. În fine, managmentul neprofesionist al informaţiilor şi apetenţă excesivă pentru televiziune, în special în anii 2006 - 2007, a condus uneori la adevărate spectacole mediatice care nu au făcut bine nici instituţiei, nici conducătorilor acestuia şi nici imaginii justiţiei în ansamblu. Această ultimă vulnerabilitate a contribuit decisiv, în opinia mea, la afectarea repuaţiei şi credibilităţii instituţiei. Când vorbim despre o instituţie publică, suntem obligaţi să ne punem, de asemenea, problema costurilor din bugetul public a unor anchete complexe. În acelaşi timp, doresc să afirm fără echivoc faptul că DNA este o instituţie care a abordat cu determinare şi lipsă de complexe lupta anticorupţie. Acţiunea DNA a condus nu numai lansarea unor anchete importante, dar, fără îndoială, a avut şi un efect disuasiv faţă de fenomenele de mare şi de mică corupţie. De aceea, pe bună dreptate, DNA a fost notată în raportul Comisiei Europene pe justiţie ca una dintre instituţiile cu activitate pozitivă în direcţia lansării de anchete. Rămâne însă deschisă chestiunea eficienţei acestor anchete. Aceasta se datorează absenţei unor rezultate concrete în marile dosare deschise în ultimii trei ani, sau, din nefericire, din cauza unor eşecuri în unele dintre ele. N-aş dori să se creadă că nu există şi cauze obiective care au frânat activitatea DNA, situaţie în care instituţia a fost pe nedrept acuzată de ineficienţă. Mă refer la impactul schimbării unor reglementări, la unele decizii ale Curţii Constituţionale, la poziţia Parlamentului în chestiunea avizelor pentru neînceperea urmăririi penale în cazuri de mare corupţie. De asemenea, orientarea instanţelor spre sancţiuni mai degrabă blânde decât severe în unele soluţii de condamnare au condus în mod nedrept la blamarea instituţiei de ineficienţă. Pe de altă parte, nu putem ignora opiniile unor specialişti reputaţi din sistemul judiciar, judecători şi procurori, care acuză de mai mult timp lipsa de acurateţe în cazul unor anchete formularea de acuzaţii în lipsa unor probe solide, dublate de expunerea lor imediată opiniei publice, ignorarea procedurilor şi modul de procesare în interior a informaţiilor şi lucrărilor sau maniera de lucru şi comunicare cu procurorii de caz. Inspecţia judiciară a CSM a indicat fenomene similare. Evaluarea eficacităţii DNA rămâne deschisă analizelor profesionale şi a concluziilor fundamentate. Numai timpul şi rezultatul final al proceselorpoate oferi răspunsul. Cred că experienţa actualului procuror şef DNA şi angajamentul său incontestabil în lupta contra corupţiei sunt elemente de care sistemul justiţiei nu se poate distanţa. În fundamentarea deciziei noastre am plecat de la teza conform căreia persoanele numite în funcţii publice trebuie să servească instituţiilor şi să fie apte, în funcţie de contextul dat, să ofere un maxim de eficienţă şi credibilitate acestora. Iată contextul în care am afirmat că stabilitatea instituţională nu trebuie confundată cu stabilitatea persoanelor într-o funcţie sau alta. În cazul concret al DNA reglementările care stau la baza funcţionării instituţiei, regulamentul intern, practicile de recrutare, experienţa procurorilor de caz, independenţa reală a acestora, finanţarea instituţiei şi managementul sunt elemente esenţiale care contribuie la stabilitatea instituţională. În fine, credibilitatea instituţiei este un alt element important, care este apt să contribuie la stabilitatea instituţională. Fără credibilitate şi respect nu se poate construi nimic instituţional. Plecăm, de asemenea, de la premiza că acţiunea de prevenire, descoperire şi sancţionare a corupţiei trebuie să continue cu o mai mare eficienţă, fiind unul din obiectivele asumate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare cu Comisia Europeană şi o necesitate vitală pentru buna funcţionare a instituţiilor statului şi schimbarea mentalităţilor în societate. Obiectivul prioritar al României în domeniul justiţiei trebuie să fie obţinerea unui raport bun în decembrie 2008 şi ridicarea monitorizării în 2009. În plus, faţă de considerentele de ordin tehnic care ţin de buna funcţionare a DNA, eficienţa acestuia, credibilitatea şi stabilitatea pe termen lung, am aşezat la baza deciziei de propunere şi interesul mai larg al parteneriatului cu Comisia Europeană. Am căutat în acest sens o soluţie aptă să atingă ambele deziderate, de aceea am luat următoarele decizii:
1. Am propus primului ministru înfiinţarea unui post de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Misiunii României de la Bruxelles pe probleme speciale de mecanism de cooperare şi verificare, reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.
2. Voi propune pentru funcţia de procuror şef DNA pe dna procuror doctor Monica Şerbănescu.
3. Doresc şi intenţionez să-l propun pe actualul procuror DNA pentru funcţia de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei la Bruxelles pe probleme speciale de mecanism de cooperare şi verificare, reforma justiţiei şi lupta anticorupţie sau pentru funcţia de adjunct al procurorului şef DNA, după ce voi avea consultări cu acesta.
În acest fel, cred şi doresc să atingem atât dezideratul creşterii credibilităţii şi eficienţei acţiunii DNA, cât şi valorificarea experienţei actualului procuror şef DNA, prin numirea sa într-un post-cheie pentru reforma justiţiei şi lupta anticorupţie sau păstrarea sa în conducerea instituţiei.
Aş dori, în final, să mulţumesc presei care, în aceste ultimele săptămâni, a adus în atenţia opiniei publice aspecte importante privind chestiunea expusă astăzi. Precizez că textul scris al discursului va sta la dispoziţie după încheierea conferinţei de presă. În următoarele minute, aş dori să prezint, în câteva cuvinte, cariera şi profilul profesional al doamnei procuror doctor Monica Şerbănescu. Precizez că domnia sa se află momentan în străinătate, pentru un interes familial, şi, imediat ce se va întoarce, va putea sta la dispoziţia dumneavoastră pentru întrebări. În esenţă, doamna procuror doctor Monica Şerbănescu a activat în toate unităţile Parchetului, la cel mai înalt nivel, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, unde a fost procuror general adjunct, apoi la DNA, procuror şef la secţia Judiciară Penală, apoi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror consilier al procurorului general. În fine, este formator al Institutul Naţional al Magistraturii, a funcţionat, de asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Judiciară, Serviciul Judiciar Penal, ca procuror. În prezent, este consilier al ministrului justiţiei. Are un număr impresionant de lucrări, are doctoratul, deţine un număr remarcabil de stagii de pregătire, atât teroretică, cât şi practică, şi cred că dispune atât de credibilitatea necesară, cât şi de experienţa profesională, care trebuie să fie pusă în slujba instituţiei DNA. În continuare, stau la dispoziţia dumneavoastră pentru câteva întrebări, precizându-vă, încă o dată că veţi găsi textul expunerii după conferinţa de presă la dispoziţia dumneavoastră. Vă mulţumesc."

14 comentarii:

Maximmouse spunea...

Stimate Bibliotecarul ,

Dar ce zgomot se aude, bazait ca de albine,

Toti se uita cu mirare si nu stiu de unde vine?


De pe giconet vine!


Asa....:)

As fi pus titlul: De ce conteaza ACUM atat de mult cine conduce dna.

Nu ti se pare mai corect? Cat ai auzit de dna pana la mandatul asimetricului?A fost justitia , pana la el, un atat de pronuntat instrument de teroare politica? NU! pentru ca daca era nu ne-am fi bucurat cu totii de fructele maniei acestui mandat prezidential.Ai vazut DANTON?Ti-ar surade un Tribunal al Poporului?Ei?


Nu sunt dintre cei care doresc cu ardoare sa vad puscariile pline cu oameni politici sau miliardari.Nu ma intereseaza!

Sunt foarte curios cum iese cafteala asta intre asimetric si restul lumii.Iti reamintesc , ca primul pas , dupa ce "s-a pus la dispozitia justitiei", pe care l-a facut idolul matale , a fost sa recuze in corpore procurorii, completul...ma rog tot ce se putea recuza, si sa nu mearga la proces!Ei?Are sfatuitori hoti prietenul justitiei.

Desigur, nu am vreme sa citesc tot discursul micutului de la justitie...el este micut...in principiu, nici nu ar trebui sa conteze cine este la justitie ministru....el este si nu etse politic....in fine ACUM insa a ajuns sa conteze enorm cine este sef la dna....hmmm...traim in miezul unui ev aprins...? cine zicea asa...


Oricum , de la morarul acesta pana la tribunalul poporului nu mai era decat un pas....mic pentru asimetric...mare pentru noi...:)

Maxi!:)

Filo spunea...

Chiar nu conteaza cine conduce DNA. Este evident ca oricine ar veni va fi de o parte sau de cealalta. Asa functioneaza institutiile in Romania. Totul e comanda politica.
Intrebare: cu ce sunt mai breji unii decat ceilalti? Sunt cu toti politicieni, prin urmare la fel.

Bibliotecaru spunea...

Sistemul Instituţional (Constituţie + legi) doreşte constituirea acestui DNA ca pe un organism independent politic. Iată de ce, iniţial, numirea şefului PNA era în responsabilitatea şefului CSM, un organism instituţional apolitic, şi acceptat de preşedinte, un al doilea instituţional apolitic. În faza a doua, s-a apelat la echilibrul dintre politic şi apolitic, care lucrează în cazul celor trei puteri în stat, şi s-a trecut la nominalizarea de către ministrul Justiţiei (instituţional politic) şi confirmarea de către preşedinte (instituţional apolitic). Problema la care nu se gândeşte nimeni, sau nu vrea să se gândească nimeni, este că şi preşedintele şi Guvernul pot fi (şi ar trebui să fie, pentru că pe la acest nivel se şi caută corupţii) la o adică anchetaţi de DNA. În acest caz, soluţiile alegerii şefului DNA nu mai sunt atât de evident dezinteresate şi deci devin uşor caduce. Singura soluţie ar fi alegerea prin vot a şefului DNA cu posibilitatea demiterii lui la cererea preşedintelui printr-o procedură care să necesite majoritatea parlamentară cu condiţia unui cvorum de 2/3 dintre parlamentari. Alegerea magistraţilor este o practică veche în alte democraţii, şefia DNA putând fi un început, votul ar putea trece şi la Curtea Constituţională, şi Judecătorii celor mai înalte curţi de justiţie, ultimei acţiuni legale din penal şi civil...

Filo spunea...

@Bibliotecaru
Rationamentul tau este foarte bun, dar aplicabil intr-o tara normala.
Din pacate, Romania este orice, numai normala nu.
Din cate stiu eu, presedintele nu poate fi anchetat de DNA sau orice alta institutie/instanta pe durata mandatului... poate ma insel.
Ca simplu spectator la fenomenul politic, fara implicari partizane intr-o tabara sau alta, imi place sa analizez cu mintea-mi incalcita evenimentele de pe "piata" politicului luand informatii din ambele tabere, putere si opozitie.
Asa cum am inteles eu, de la infiintare, PNA/DNA nu a facut decat jocuri politice. Nu ma intereseaza numele stapanului. deocamdata sunt toti la fel.

Bibliotecaru spunea...

@ filo
Rolul politic al DNA este contrar sistemului instituţional, adică se încalcă legea.

Relativ la preşedinte, Constituţia spune aşa:
ARTICOLUL 84 - Incompatibilitati si imunitati
(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator.

Dar ce este art. 72 alin 1?
ARTICOLUL 72 - Imunitatea parlamentara
(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Chiar şi aşa, cu o imunitate completă, mersul justiţiei are mai mulţi paşi. În primul rând se strâng dovezi şi apoi se începe urmărirea penală, cercetarea penală sau orice altceva. Ori preşedintele nu poate fi exclus din etapa strângerii dovezilor pe baza imunităţii. Dosarul se întocmeşte şi, după exercitarea mandatului, instanţa hotărăşte dacă începe urmărirea penală sau nu începe urmărirea penală. În cazul în care DNA ar fi politic sau de partea preşedintelui (nu este vorba despre Traian Băsescu sau ministrul justiţiei, în general vorbind), este evident că dovezile despre preşedinte sau ministru ar putea fi "uşor pierdute sau distruse".

Maximmouse spunea...

@ Bibliotecaaaarul!:)

Absolut!

Publicul nu se poate opri ( oprescu!:) sa observe ca pauza ti-a priit! Nu gasesc defect postarii tale!

Maxi!:)

Filo spunea...

@Bibliotecaru

Esti documentat, merci de info. Referitor la imunitatea presedintelui, nu am facut altceva decat sa-mi amintesc o declaratie a lui Morar de acum 3 ani in care a explicat ca presedintele nu poate fi anchetat (si nici acte premergatoare nu pot fi facute) pe durata exercitarii mandatului.

Inteleg ca esti de acord ca DNA-ul are un rol politic?

Bibliotecaru spunea...

Sunt de acord cu faptul că DNA nu ar trebui să aibă un rol politic. Cred că fiind vorba de un fel de "poliţie de verificarea a organizaţiei statului", ar trebui asimilată independenţei judecătorilor, mai puţin inamovibilitatea. Faptul că DNA este sau nu politică în acest moment... recunosc că nu am elemente pentru o astfel de afirmaţie, cel mult o impresie de surpriză asupra faptului că asupra PDL nu s-a găsit absolut nici un motiv de dosar. Oricum, dacă se schimbă direcţia şi sensul din care bate vântul în DNA, sper să nu asistăm la demolarea dosarelor instrumentate până acum şi la întocmirea de dosare exclusiv către PDL.

Filo spunea...

@bibliotecaru

La cum au mers lucrurile pana acum in tara asta, te indoiesti vreo clipa ca va fi altfel? Cine vine la putere il executa pe celalalt. Nu asa i-a invatat Machiavelli? Ne trebuie zeci de ani (in cel mai optimistic scenariu) pana sa invatam sa ne potolim orgoliile, frustrarile si invidiile.

N. Raducanu spunea...

Am citit cu atentie discursul ministrului justitiei si, spre deosebire de dl. bibliotecaru care il vede "alambicat" si "jenant", ba chiar adaoga "Cine mai poate crede in astfel de cuvinte?", eu l-am gasit bine argumentat si elegant, deoarece a subliniat, fara a pomeni nume, o serie de lipsuri ale DNA datorate in buna parte conducerii acestei institutii. Da, DNA ar trebui sa fie apolitica, dar daca nu a fost politica, in orice caz a dat dovada ca e partinitoare. Chiar dl. bibliotecaru se intreaba cum se face ca pedelistii sunt cu totii puri, iar coruptii sunt cu totii de cealalta parte a baricadei. Nu cred ca urmasa lui Moraru va repeta greselile acestuia, ceeace va fi deosebit de necesar in acest an si mai ales in anul ce vine. Iar adjunctii lui Moraru au inteles cred si ei ca nu au o acoperire complecta de sus si trebuie sa fie mai prudenti in inscenarea unor vine derizorii unor personalitati. Unde sunt desvaluirile marilor cazuri de coruptie despre care vorbea Basescu in timpul campaniei electorale: privatizarile Sidex, Petrom, Petromidia, contractele cu Bechtel, OMV, Eads, dotarea armatei, securizarea frontierei? Tacere mormantala dupa luarea puterii!

N. Raducanu spunea...

In "Cronica Romana" din 1 august a.c. analistul Vl. Pasti scrie ca portofoliul de "mare coruptie" al DNA contine doar chestii marunte : "Adunati valoarea de piata a termopanelor lui Nastase cu cea a zugravelilor si faiantei lui Mitrea, cu cea a caltabosilor lui Remes si a lipsei de "loloase necuvenite", inclusiv deplasarile in strainatate, ale lui Sere si Nagy, si veti obtine o suma ridicola in comparatie cu ce avutii se transfera ,legal sau ilegal, in tara asta.[...] Dar comparati asta cu falimentul "Dacia Felix", evaluat la cca. 400 milioane dolari, cu cele 1,5-2,5 miliarde dolari necesari pentru restructurarea Bancorex(desfiintata) si a Bancii Agricole (actuala Raffeisenbank), cu diferenta dintre profitul ALRO Slatina in conditiile consumarii curentului de la hidrocentrale cu cel obtinut daca ar cumparat curent de la termocentrale, cu intermedierea importurilor de gaze naturale, cu efectele financiare ale modificarii continue a listei medicamentelor compensate, cu profiturile obtinute de sistemul financiar bancar din evolutia dobanzilor BNR, cu diferentele la pretul cimentului in Romania si Bulgaria inmultite cu cantitatea de ciment produs de cele trei mari corporatii europene si veti vedea ca DNA se ocupa de fleacuri. In Romania exista mare coruptie. Exista, in Romania, ceeace Banca Mondiala numeste "capturarea statului", adica legi care au ca destinatie cresterea profiturilor unor actori economici special selectati. Exista in Romania mari corupti si mari corupatori. Dar ei nu mai intereseaza pe nimeni."

Bibliotecaru spunea...

Tind să-i dau dreptate domnului filo, pentru că experienţa aşa ne arată. Nimeni nu mă va convinge că Daniel Morar a devenit o problemă şi a fost schimbat cu doamna procuror doctor Monica Şerbănescu în urma analizei eficiente a ministrului Justiţiei. Domnule n. raducanu, dacă dumneavoastră îmi puteţi spune, cu mâna pe inimă, că domnul ministru Cătălin Predoiu a decis de unul singur, în urma analizei prezente în discurs, că Daniel Morar nu mai este bun şi Monica Şerbănescu este persoana ideală pentru acest post, nu am să vă contrazic. Personal cred însă că altcineva a hotărât schimbarea lui Daniel Morar şi domnul ministru a construit, cum la tribunal se construieşte o pledoarie (pro sau contra, după nevoie), argumentarea gestului său oficial, instituţional. Personal chiar nu mă interesează cine este la vârful DNA cât timp cei care au furat sau au încălcat legea sunt pedepsiţi; poate că stimata doamnă va fi un angajat foarte eficient. Dar nici nu mă poate păcăli domnul ministru cu astfel de discurs, chiar dacă este bine argumentat. La această decizie domnul ministru este un simplu purtător de cuvânt, decizia efectivă a fost luată de mai mulţi oameni politici în frunte cu premierul Tăriceanu, domnia sa Predoiu doar a pus în aplicare ce au decis alţii.

N. Raducanu spunea...

Stimate domnule Bibliotecaru,
Nu as fi dorit sa mai continui aceasta discutie, dar daca dvs. ma rugati sa va spun "cu mana pe inima" daca ministrul justitiei a luat singur sau consultandu-se cu altii decizia de schimbare a sefului DNA, va confirm ca sunt absolut sigur ca s-a consultat. Ei si ce-i cu asta? Pe de o parte este tanar si destul de nou in post, pe de alta - face parte dintr-un partid, daci nu este un independent apolitic. Iar faptul ca s-a consultat chiar cu Tariceanu este dezonorant ? Dvs. probabil nu ati fi de acord decat cu un guvern de tehnicieni, puri si neprihaniti, dar nu e cazul acum. Sunteti furios ca Moraru a fost debarcat inainte de a se fi rafuit cu niste oameni politici care, nu intamplator, il deranjau pe presedintele Basescu, si el un politician versat. Dar recititi, va rog, textul cuvantarii lui Predoiu si veti gasi destule motive pentru a se face o rotatie in acest post delicat. Fara a mai pomeni de alte motive : marile afaceri pe care vi le-am pomenit in comentariul meu si care toate s-au incheiat sigur cu sume considerabile strecurate pe sub mana, dar pe care nimeni nu le ancheteaza de teama de a nu speria investorii straini.
Prin postarile de pana acum, dvs. mi-ati lasat impresia ca sunteti un om de cultura, religios si cu sensibilitate artistica. Doriti ca si politica sa fie asemanatoare dvs. Dar ea este, in cel mai bun caz, arta compromisurilor. Iar in cel mai rau, ea calca peste cadavre (vezi de pilda cele ce se petrec acum in Georgia). In concluzie ma tem ca veti avea in continuare multe dezamagiri politice, care insa sa nu va faca sa disperati. Prin oscilatii si pasi inapoi, natiunea asta va iesi iarasi din impas. Iar dvs. poate veti mai pierde cu timpul din iluziile la care tineti...

Bibliotecaru spunea...

Bateţi la uşi deschise. Eu nu-l susţin pe vechiul procuror şef, nu am nevoie de motive, era în discuţie discursul în sine. Dacă domnul ministru spunea:

"1. Am propus primului ministru înfiinţarea unui post de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Misiunii României de la Bruxelles pe probleme speciale de mecanism de cooperare şi verificare, reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.
2. Voi propune pentru funcţia de procuror şef DNA pe dna procuror doctor Monica Şerbănescu.
3. Doresc şi intenţionez să-l propun pe actualul procuror DNA pentru funcţia de înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei la Bruxelles pe probleme speciale de mecanism de cooperare şi verificare, reforma justiţiei şi lupta anticorupţie sau pentru funcţia de adjunct al procurorului şef DNA, după ce voi avea consultări cu acesta."

nu aveam absolut nimic de spus. Mie mi s-a părut deplasată "umplutura" justificativă. Ministrul nu trebuie să-şi justifice alegerea, este la latitudinea lui să propună pe cine vrea, conform conştiinţei sau conform cu persoana pe care o impune premierul. Dar dacă doreşte să-şi justifice alegerea, atunci ar fi trebuit să spună, ca şi dumneavoastră, de marile afaceri, şi nu mă plimbe delicat de colo-colo, cu grijă să nu jignească pe nimeni. Citind argumentaţia am avut impresia unei pledoarii de final a unui avocat priceput şi nu mi s-a părut cinstit să fiu îmbătat cu apă rece. Este evident că problema este că DNA are un şef care este omul lui Traian Băsescu şi trebuie schimbat cu omul lui Tăriceanu. Oricât am vorbi pe lângă acest subiect, oricum l-am îmbrăca în haine festive, adevărul tot aici începe şi se termină. Pe mine nu mă interesează omul cui e în poziţia maximă la DNA. De ce? Tocmai pentru că aici totul se schimbă funcţie de cine este la putere, practic vor fi prinşi toţi "mafioţii" atunci când intră în opoziţie. Totul este să se finalizeze aceste dosare care lâncezesc de foarte mulţi ani.