Discursul Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu susţinut cu ocazia prezentării în Parlament a raportului privind inundaţiile din luna iulie 2008

---

"Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Inundaţiile din această vară au afectat şase judeţe din nordul ţării şi au schimbat dramatic viaţa a mii de oameni. Mulţi dintre ei au fost evacuaţi din casele lor, altora le-au fost distruse sau grav afectate casele, gospodăriile şi bunurile.

Prin intervenţia mea de astăzi mă adresez dumneavoastră, Parlamentului României şi, în egală măsură, românilor. Atât celor afectaţi de inundaţii, cât şi celor care au dovedit solidaritate faţă de oamenii care au avut de suferit. Au dovedit implicare şi compasiune. Vreau să le mulţumesc încă o dată!

Sunt aici să transmitem împreună un mesaj de solidaritate şi unitate. Sunt aici să-i asigurăm pe cei aproape 27.000 de români afectaţi direct de inundaţii că Executivul, Parlamentul, instituţiile statului şi alte milioane de români sunt alături de ei.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Inundaţiile din această vară au pus din nou la grea încercare capacitatea instituţiilor statului de a interveni rapid şi eficient în sprijinul celor afectaţi.

Pentru a putea gestiona cât mai bine situaţia provocată de calamităţile din nordul României, aproape 3.000 de angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, poliţişti, jandarmi, personal din armată, pompieri, precum şi din alte instituţii ale statului au muncit zilnic, fără odihnă, în perioada inundaţiilor.

Prioritatea noastră a fost salvarea vieţilor omeneşti. Ne-am preocupat să intervenim rapid pentru salvarea bunurilor oamenilor, a gospodăriilor şi instituţiilor sociale afectate. Am luat măsuri imediate pentru distribuirea promptă a produselor de strictă necesitate şi cazarea temporară a sinistraţilor, pentru asigurarea asistenţei medicale, iar acum, pentru reconstrucţia zonelor inundate.

Ne-am coordonat acţiunile sub un singur obiectiv: oamenii să aibă cât mai puţin de suferit din cauza inundaţiilor !

Permiteţi-mi în continuare să prezint cele mai importante aspecte privind cauzele calamităţilor, efectele lor, acţiunile autorităţilor şi planul de reconstrucţie a zonelor afectate.


Cauzele inundaţiilor

În perioada 22 iulie - 31 iulie 2008, în bazinele râurilor Siret, Suceava, Vişeu, Iza din nordul României s-au înregistrat precipitaţii fără precedent. Judeţele afectate au fost Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Maramureş şi Neamţ.

În unele sectoare ale acestor râuri, debitele maxime au avut valori foarte mari, cu probabilităţi de producere o dată la 100 de ani sau chiar 200 de ani, valori care au depăşit nivelurile istorice.

De exemplu, debitul râului Prut la intrarea în ţară a avut valorile cele mai mari din tot şirul de observaţii hidrologice efectuate până în prezent. Debitul Prutului în acele zile a depăşit debitul Dunării.

Efectele inundaţiilor

Calamităţile au provocat, din păcate, şi pierderi de vieţi omeneşti. Permiteţi-mi să transmit, din nou, cele mai sincere condoleanţe şi întreaga compasiune pentru familiile celor decedaţi.

Pe de altă parte, mii de oameni au avut de suferit. Aproximativ 27.000 de oameni au fost evacuaţi temporar din locuinţele lor.

Potrivit datelor obţinute în urma anchetelor realizate în teren, inundaţiile au afectat un număr de 5.859 de locuinţe. Dintre acestea, urmează să fie reparate 4.086, 228 vor fi consolidate, iar 1.545 vor fi reconstruite. Au fost inundate 8.763 de anexe gospodăreşti, dintre care 1.137 au fost distruse.

De asemenea, au fost afectate 71 de şcoli, 3 dispensare medicale şi 8 biserici. Un număr de alte 39 de obiective sociale: sedii de Primării, ale Poliţiei de Frontieră, au fost inundate.

Totodată, au fost afectate obiective hidrotehnice şi de apărare împotriva inundaţiilor, respectiv 84,8 km de diguri, 99 km apărări de maluri, un număr de 6 baraje.

Au fost afectaţi, de asemenea, 37 kilometri de drumuri naţionale, aproximativ 330 kilometri de drumuri judeţene şi 1.238 de kilometri de drumuri comunale.

Numărul podurilor afectate este de 363, iar cel al podeţele 1.541.

Pagubele din agricultură, silvicultură şi îmbunătăţiri funciare sunt estimate la aproximativ 188 de milioane lei noi.


Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ceea ce priveşte intervenţia ministerelor şi instituţiilor implicate vreau să apreciez de la bun început modul extrem de serios şi responsabil în care s-a acţionat.

Inundaţiile din această vară din nordul ţării au impus o reacţie rapidă şi etapizată a autorităţilor statului, pe trei paliere:

1. Intervenţia pentru salvarea de vieţi omeneşti, care a constituit prioritatea noastră;

2. Ajutorarea populaţiei şi îndepărtarea efectelor inundaţiilor;

3. Evaluarea pagubelor şi reconstrucţia zonelor inundate.

Situaţia operativă a fost gestionată de la faţa locului prin operaţionalizarea Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă, care au funcţionat, conform legii, sub coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau a Prefecţilor.

La nivelul primăriilor, au fost activate Comitetele locale pentru Situaţii de Urgenţă, în care, alături de primari, s-au regăsit şi specialişti din instituţiile publice, cu atribuţii în gestionarea intervenţiei în astfel de cazuri.

De asemenea, S.C. Hidroelectrica SA şi A.N. Apele Române au luat măsuri pentru a atenua undele de viitură ce urmau să se producă.

Intervenţii pentru sprijinirea populaţiei

Aşa cum am afirmat, pe perioada producerii calamităţilor, obiectivul nostru prioritar a fost protejarea populaţiei şi limitarea pierderilor de vieţi omeneşti.

Prin intervenţia promptă, eficientă şi profesionistă a personalului Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă, a jandarmilor, pompierilor, consider că acest obiectiv a fost realizat.

Ulterior, ne-am concentrat pe sprijinirea celor afectaţi. În prima etapă am aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă constând în bunuri de primă necesitate pentru sinistraţi - apă îmbuteliată, alimente, produse de igienă, pături, saltele.

De asemenea, am asigurat cazarea temporară a persoanelor ale căror case au fost distruse sau grav afectate.

O parte din oamenii evacuaţi din locuinţele lor au ales să stea la rude sau cunoştinţe, alţii au fost cazaţi temporar, până la refacerea sau repararea locuinţelor proprii în şcoli, locuinţe modulare sau alte adăposturi amenajate.

De pildă, dintre cele 286 de locuinţe modulare solicitate de autorităţile locale, au fost deja trimise în zonele afectate 262.

Inspectorii din cadrul inspectoratelor de sănătate publică au desfăşurat în teren acţiuni de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli, iar inspectorii din cadrul autorităţilor sanitar veterinare acţiuni de ecarisare.

La nivelul Guvernului, am decis, în data de 31 iulie, constituirea a 6 comitete de coordonare pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi pentru stabilirea planurilor de reconstrucţie în zonelor afectate de inundaţii în judeţele Maramureş, Suceava, Iaşi, Botoşani, Bacău şi Neamţ. Aceste comitete au fost coordonate de câte un secretar de stat.

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a asigurat centralizarea informaţiilor, a estimărilor şi evaluărilor efectuate în teren în vederea identificării resurselor financiare de urgenţă şi pe termen mediu şi lung necesare pentru reconstrucţie.

Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor am decis ca fiecare persoană sau familie să primească ajutoare sociale de urgenţă, în sumă de 3, 5 sau, respectiv, 8 milioane de lei vechi, în funcţie de gradul de degradare al locuinţei.

Vreau să subliniez faptul că anchetele sociale în baza cărora se acordă aceste ajutoare de urgenţă pentru 22.020 de persoane s-au făcut cu rapiditate, astfel încât, în doar cinci zile de la demararea anchetelor au început să se facă plăţile.

Majoritatea covârşitoare a persoanelor care beneficiază de acest ajutor a primit deja banii. În cursul acestei săptămâni această operaţiune va fi încheiată.

Până astăzi, la ora 8.00 dimineaţa, se făcuseră plăţile pentru cca 90% din numărul total de persoane, suma totală plătită până la momentul respectiv fiind de 85 de miliarde de lei vechi. Valoarea totală a acestor ajutoare sociale de urgenţă este de peste 95 de miliarde de lei vechi.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

La fel de important ca ceea ce am făcut până acum, este ceea ce vom face de acum încolo pentru a reface cât mai rapid zonele afectate. O primă evaluare a costurilor totale de reconstrucţie indică faptul că efortul financiar necesar reconstrucţiei în zonele afectate de inundaţii se apropie de circa 500 de milioane de Euro. Acesta trebuie să se reflecte în proiecte de refacere a infrastructurii de transporturi, de mediu, refacerea şi consolidarea locuinţelor distruse şi afectate, acoperirea pagubelor din agricultură, refacerea reţelelor electrice şi de comunicaţii şi altele.

Faţă de suferinţa celor care au fost afectaţi de aceste calamităţi, este de datoria noastră, a oamenilor politici, indiferent de apartenenţa politică, să dăm dovadă de solidaritate şi unitate.

Românii, prin gesturile de solidaritate faţă de semenii lor, prin donaţiile făcute, ne-au oferit în aceste zile o lecţie, din care avem cu toţii de învăţat!

În astfel de situaţii critice trebuie să lăsăm la o parte conflictele artificiale şi să susţinem proiectele în beneficiul cetăţenilor. De altfel, nu pot să nu apreciez faptul că pe unii dintre dumneavoastră, parlamentarii, v-am întâlnit în teritoriu, fiindu-le alături oamenilor greu încercaţi.

În calitate de prim-ministru, de deputat, coleg al dumneavoastră, vă chem să fiţi parte la proiectul de reconstrucţie al zonelor inundate. Trebuie să fim în continuare pe teren, să-i ajutăm pe aceşti oameni.

Permiteţi-mi să fac o paranteză.

Ieri, am fost pentru a doua oară la Săuceşti, o localitate din judeţul Bacău, pentru a vedea cum au acţionat autorităţile locale şi în ce stadiu se află proiectele de refacere a zonelor afectate.

Vreau să vă spun ceea ce m-a impresionat în Săuceşti.

M-a impresionat multitudinea de ajutoare umanitare – în bani, alimente, haine, materiale de construcţii. Depozitul de materiale de construcţii amenajat de primărie era pe măsura dezastrului care a avut loc în comună, unde 300 de case au fost dărâmate. Majoritatea acestor ajutoare au venit de la oamenii care au dorit să fie alături de semenii lor.

Multe din ajutoare au venit însă şi din partea unor firme comerciale, oameni de afaceri, care au considerat că trebuie să ajute comunitatea din care fac parte.

Vreau să vă mărturisesc că m-a impresionat iniţiativa studenţilor care şi-au folosit o parte din vacanţă pentru a da o mână de ajutor oamenilor afectaţi de inundaţii, în cadrul iniţiativelor luate de organizaţii neguvernamentale, cum este şi Crucea Roşie.

Cine crede că ceea ce am văzut ieri la Săuceşti sunt exemple izolate, se înşeală. În zeci de alte comune, se regăsesc exemple similare.

Confruntată din nou cu inundaţii, România a răspuns nu doar prin acţiunile Guvernului, de această dată, ale instituţiilor statului, ci şi prin eforturile a sute de mii de români.

Inundaţiile au arătat o altă faţă a românilor: unitate şi solidaritate.

De asemenea, am cuvinte de apreciere pentru angajaţii din instituţiile statului implicate în procesul de reconstrucţie a zonelor calamitate. Nu pot să nu remarc procedurile rapide şi transparente pe care le-au urmat în aceste zile.

Au înţeles cu toţii că prioritatea zero este acum reconstrucţia cât mai rapidă a caselor distruse, astfel încât oamenii care şi-au pierdut locuinţele să se mute în noile case până la începutul iernii.

În urma inundaţiilor, vor fi reconstruite 1.545 de locuinţe, restul până la 5.859 urmând a fi reparate şi consolidate.

Oamenii vor fi sprijiniţi cu materiale de construcţii şi bani pentru plata lucrărilor de construcţie şi consolidare.

Experienţa acumulată în anii anteriori a permis reducerea semnificativă a perioadei de timp necesare între producerea calamităţilor şi începerea livrărilor de materiale pentru construcţie.

Astfel, dacă în 2006, de la data producerii inundaţiilor şi până la începerea livrării materialelor de construcţie au trecut 55 de zile, anul acesta, după 15 zile de la producerea calamităţilor a început deja distribuirea materialelor de construcţii.

Luni, 11 august, s-a desfăşurat licitaţia pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru materiale de construcţii.

Începând de ieri, deci în aproximativ 15 zile de la producerea inundaţiilor, am început livrarea în teritoriu a materialelor de construcţii, în condiţiile unor proceduri transparente de achiziţie publică, prin Bursa Română de Mărfuri.

Conform calendarului, toate materialele de construcţii – ciment, cărămizi BCA, material lemnos, fier beton - vor ajunge în localităţile afectate până la data de 15 septembrie.

Valoarea estimată a materialelor de construcţie necesare pentru reconstrucţie şi consolidare a caselor distruse este de aproximativ 570 de miliarde de lei vechi ( circa 16 milioane de euro ).

În şedinţa din 31 iulie a fost aprobată suma de 210 miliarde lei vechi pentru reconstrucţia caselor.

În şedinţa de Guvern de astăzi voi propune suplimentarea acestei sume, astfel încât să punem la dispoziţie fondurile necesare reconstrucţiei.

Locuinţele care vor fi reconstruite se bazează pe proiectele tip elaborate de MLPAT şi vor avea una sau două camere, în funcţie de necesităţile familiilor pe care dorim să-Ie ajutăm.

Pentru unii, o astfel de casă este mai mult decât au avut înainte de inundaţii. Pentru alţii, mai puţin. Construirea noilor locuinţe este însă un ajutor pe care Guvernul îl poate oferi, iar interesul nostru este ca oamenii care şi-au pierdut casele în urma calamităţilor să nu intre în iarnă fără adăpost.

De asemenea, vor fi acordate fonduri pentru plata lucrărilor de reconstrucţie a fiecărei case - pentru manoperă. Acest sprijin va fi de la 25 până la 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare locuinţă construită, consolidată sau reparată.

Suma totală estimată pentru acoperirea cheltuielilor lucrărilor de construcţii şi reparaţii este de 270 miliarde lei vechi.

Totodată, vrem să asigurăm oamenilor, la mutarea în noile locuinţe, obiectele necesare unui trai decent: o sobă, un aragaz cu butelie sau chiar câte un frigider, în funcţie de nevoile pe care le au şi de fondurile de care dispunem.

Şi cu acest prilej, fac apel la autorităţile locale şi la comunităţile din zonele inundate să se implice, ca şi până acum în procesul de reconstrucţie. Urgentă este acum eliberarea amplasamentelor pentru construcţia noilor case.

Unele dintre acestea pot fi reconstruite pe aceleaşi amplasamente, însă în cazul unor comunităţi cred că va fi necesară schimbarea amplasamentului, pentru a nu exista risc de inundaţii şi pentru noile locuinţe. Un important cuvânt de spus vor avea aici, fără îndoială, autorităţile locale.

Doamnelor şi domnilor,

În paralel cu refacerea locuinţelor pentru oamenii care au avut de suferit din cauza inundaţiilor, prioritară pentru Guvern este refacere infrastructurii rutiere, feroviare, a digurilor, a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi a reţelelor de energie electrică sau telecomunicaţii afectate.

Ministerul Transporturilor a demarat deja lucrările de remediere a infrastructurii de transport rutier şi feroviar. În acest moment pe rutele majore nu sunt semnalate probleme critice şi se acţionează pentru remedierea rutelor secundare de transport.

În ceea ce priveşte infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a inventariat construcţiile hidrotehnice şi a făcut o evaluare a lucrărilor de refacere.

Conducerea Ministerului are în lucru actele normative astfel încât să alocăm fondurile necesare pentru realizarea a 42 de construcţii hidrotehnice şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru alte 40 de construcţii hidrotehnice afectate de viiturile din această vară.

Aceste proiecte vor continua investiţiile făcute în anii trecuţi. În perioada 2005-2007, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a derulat investiţii în valoare de aproximativ 486 de milioane de Euro.

În acest an vrem să menţinem acelaşi ritm de investiţii. Vor fi puse în funcţiune 112 km îndiguiri, 268 km regularizări de albii, 88 km consolidări de mal.

Vreau să subliniez că volumul investiţiilor din perioada 2005-2008 este de 4 ori mai mare decât cel realizat în perioada 2002-2004.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Inundaţiile din această vară ne-au pus din nou la o grea încercare, din care am tras învăţăminte.

Inundaţiile din ultimele săptămâni ne-au arătat din nou că prioritatea zero pe termen mediu şi lung a României trebuie să fie investiţiile în INFRASTRUCTURĂ.

Nu mă refer doar la lucrările de refacere a infrastructurii afectate de inundaţii. O mare parte din aceste lucrări au fost deja începute şi vor fi finalizate cât mai curând.

Mă refer la mult mai mult. La investiţii majore în infrastructură, care să susţină dezvoltarea economică fără precedent a economiei româneşti.

Inundaţiile din ultimele săptămâni ne-au arătat că dacă vom continua politica paşilor mărunţi în infrastructură, riscăm să fim mereu luaţi pe nepregătite, mereu cu un pas în spate.

Trebuie să renunţăm la politica paşilor mărunţi în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură. Această politică nu a dat rezultate până acum şi trebuie să avem tăria să o recunoaştem.

De aceea, vreau să profit de această ocazie pentru a anunţa intenţia Guvernului pe care îl conduc de a creşte la 6% din PIB fondurile alocate pentru infrastructură.

Am venit astăzi în faţa dumneavoastră şi pentru a vă solicita sprijinul pentru acest obiectiv prioritar al României europene.

Inundaţiile ne-au arătat, încă o dată, că este timpul să gândim în perspectivă, cu doi paşi înainte, şi nu reactiv.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În numele meu, al Guvernului pe care-l conduc, al dumneavoastră, vreau să le mulţumim tuturor celor care au muncit fără odihnă pentru a-i sprijini pe cei aproximativ 27.000 de români afectaţi direct de inundaţii.

Angajaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ai Armatei, pompieri, precum şi personal din alte instituţii ale statului, toţi aceştia merită respectul cuvenit.

Am un cuvânt de apreciere şi pentru autorităţile locale din localităţile inundate, pentru comunităţile care s-au mobilizat pentru limitarea efectelor inundaţiilor.

S-au implicat imediat în procesul de reconstrucţie care a demarat cu eliberarea drumurilor, a amplasamentelor pentru construirea de noi locuinţe.

Am constatat la faţa locului că spre deosebire de situaţia provocată de inundaţiile din anii trecuţi, autorităţile centrale şi locale ale statului au acţionat rapid cu eficienţă, curaj şi profesionalism.

Le mulţumesc tuturor! "