Comisia Europeană a publicat motivaţia în cazul Tractorul SA

---

Comisia Europeană a publicat, la începutul acestei săptămâni, motivaţia pentru concluzia dată în luna aprilie cu privire la neacordarea ajutoarelor de stat în cazul privatizării societăţii Tractorul Braşov, transmite corespondentul AMOS News.

Activele companiei braşovene au fost achiziţionate anul trecut de către Flavus Investiţii SRL Bucureşti cu suma de 82 de milioane de euro, inclusiv TVA, în cadrul lichidării voluntare a societăţii. În septembrie, Comisia Europeană a demarat o anchetă cu privire la posibila acordare de ajutoare de stat în cadrul acestei „privatizări”. În luna aprilie, la finalizarea anchetei, CE a anunţat că AVAS a operat ca un agent comercial, obţinând cel mai bun preţ de pe piaţă. Motivaţia este publicată cu doar câteva zile înainte ca la Braşov să vină Comisia de Petiţii din cadrul Parlamentului European care va discuta, printre altele, şi privatizarea societăţii Tractorul.

„La iniţierea procedurii, Comisia a pus sub semnul întrebării dacă vânzarea întreprinderii Tractorul s-a desfăşurat în cadrul unei licitaţii deschise, transparente, nediscriminatorii şi necondiţionate”, se arată în motivare. Comisia a suspectat că, în conformitate cu documentaţia licitaţiei publicată de AVAS în vederea numirii lichidatorului, AVAS a decis să lichideze Tractorul pe module funcţionale, adăugând deja, în faza iniţială, condiţii care să asigure menţinerea activităţii de producţie în următorii 10 ani şi reangajarea foştilor salariaţi. Comisia a considerat că aceste condiţii erau de natură să scadă preţul de vânzare şi, în acest fel, prin adăugarea acestor condiţii, statul nu a acţionat ca un agent economic într-o economie de piaţă. În concluzie, condiţiile ar fi putut avea drept rezultat un ajutor de stat.

„Pe baza informaţiilor furnizate de România, Comisia constată că condiţiile asociate vânzării întreprinderii Tractorul au fost formulate de o aşa manieră încât nu impuneau nici o obligaţie oneroasă potenţialilor cumpărători, ci erau doar nişte cerinţe formale. Condiţia de a menţine obiectul de activitate în următorii 10 ani avea în vedere înregistrarea obiectului de activitate, şi anume producţia de tractoare şi a altor utilaje agricole, în Registrul Comerţului, şi nu obliga cumpărătorul să continue producţia de tractoare existentă. Cumpărătorul, Flavus, a explicat că, de asemenea, consultantul său juridic a confirmat că respectiva clauză nu ar presupune obligaţia desfăşurării unei activităţi productive. Oricum, Flavus nu intenţionează să reînceapă o activitate productivă pe locul respectiv, indiferent de natura acesteia”, se arată în documentul publicat de Comisia Europeană.

Potrivit concluziei Comisiei, obligaţia de a acorda prioritate foştilor angajaţi de la Tractorul sau de a livra piese de schimb şi componente nu sunt obligaţii oneroase. Acestea au fost incluse în documentaţia licitaţiei drept clauze de diligenţă şi, în acest fel, nu reprezintă o obligaţie pentru noul proprietar.

Autorităţile române au explicat că AVAS a fost motivat să adauge aceste cerinţe simbolice din dorinţa de a menţine renumele întreprinderii şi al produselor sale, care pot fi găsite încă din abundenţă pe piaţa românească.

„Pe baza considerentelor prezentate anterior, Comisia concluzionează că, întrucât condiţiile respective nu au un caracter oneros, aceasta fiind evident pentru toţi potenţialii cumpărători din formularea documentaţiei licitaţiei, ele nu au determinat scăderea preţului de vânzare şi nici nu au avut potenţialul de a-i descuraja pe eventualii investitori de a prezenta oferte. Astfel, acestea nu au implicat pentru stat pierderea resurselor sale. Această concluzie este susţinută, de asemenea, de faptul că niciunul din cei patru ofertanţi care au participat la licitaţie nu avea nici cea mai mică legătură cu producţia de tractoare. Prin urmare, Comisia consideră că toate aceste condiţii nu au implicat un ajutor de stat”, se mai arată în documentul publicat.

La iniţierea procedurii, Comisia şi-a manifestat îndoieli cu privire la faptul că lichidarea voluntară prin vânzarea modulelor viabile ar fi soluţia cea mai avantajoasă pentru stat în calitate de acţionar şi pentru creditori, comparativ cu lichidarea judiciară sau vânzarea cu bucata. România a susţinut că AVAS a acţionat ca un agent economic într-o economie de piaţă şi a obţinut pentru Tractorul cel mai mare preţ posibil. În acest scop, pentru desfăşurarea lichidării voluntare, AVAS a numit un lichidator independent în urma unei licitaţii deschise, transparente, nediscriminatorii şi necondiţionate, acesta fiind Casa de Insolvenţă Transilvania Cluj-Napoca.
„Pe baza informaţiilor furnizate de România, Comisia constată că, într-o primă etapă, AVAS intenţiona să vândă separat cele două module viabile - fabrica de tractoare, topitoria de fontă şi forja. Cu toate acestea, în calitate de lichidator şi pe baza evaluării pe care a efectuat-o cu privire la cele 37 de active individuale, CIT a recomandat vânzarea platformei industriale în bloc, în vederea obţinerii unor profituri maxime, urmând să procedeze la vânzarea bucată cu bucată a activelor întreprinderii numai în eventualitatea în care nu va exista un interes pentru toată platforma din partea unui potenţial cumpărător. Lichidatorul a prezentat argumente privind avantajele acestei vânzări în bloc. În primul rând, din hărţile furnizate de autorităţile române rezultă că mai multe terenuri sunt amplasate în spatele platformei lângă groapa de gunoi a oraşului şi nu au ieşire la nicio cale de acces, astfel încât, de fapt, terenurile respective nu pot fi accesate în mod independent. În al doilea rând, au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte valoarea fiecărui activ al platformei industriale, din cauza amplasamentului fiecăruia, a stării clădirilor şi a căii de acces la infrastructura locală. În al treilea rând, majoritatea investitorilor potenţiali a fost interesată de platformă din motive de dezvoltare imobiliară şi, din cele 26 de caiete de sarcini achiziţionate, 17 au fost cumpărate pentru platforma Tractorul în ansamblu”, mai susţin oficialii europeni.

În consecinţă, lichidatorul a considerat că este foarte probabil ca activele neatractive să nu poată fi vândute cu bucata unui potenţial investitor. Prin urmare, aceste active erau de natură să determine costuri suplimentare de administrare şi de întreţinere atât pentru întreprinderea Tractorul cât şi, în ultimă instanţă, pentru AVAS, în calitate de proprietar. De asemenea, parcelarea loturilor de teren ar fi produs costuri administrative substanţiale, de exemplu costuri legate de măsurătorile cadastrale şi de intabularea terenului.
Strategia privind vânzarea întreprinderii Tractorul ca întreg a fost aprobată ulterior şi de AVAS.

„În ceea ce priveşte preţul obţinut, Comisia ia notă de faptul că, în conformitate cu raportul de evaluare comandat de lichidator, valoarea activelor Tractorul (şi anume, valoarea totală a celor 37 de active) era de aproximativ 100 milioane de EUR, căreia lichidatorul i-a aplicat o reducere de 23% pentru toate activele, astfel încât a ajuns la un preţ de pornire a vânzării de 77 milioane de EUR. Această reducere are la bază experienţa lichidatorului, precum şi faptul că o vânzare în bloc comportă avantaje semnificative prin comparaţie cu vânzarea bucată cu bucată”, se mai arată în motivaţia comisarilor europeni.

Procedura aleasă de lichidator pentru vânzarea întreprinderii Tractorul a fost licitaţia deschisă de tip concurenţial. Potrivit regulilor procedurale prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 577/2002, în cazul în care există cel puţin doi ofertanţi dar nici unul nu doreşte să supraliciteze (la începutul licitaţiei s-a stabilit pragul de 5%) licitaţia va fi câştigată de acel ofertant care are numărul de înregistrare inferior. Având în vedere că Flavus şi un al doilea investitor au acceptat preţul de pornire însă nici unul din cei doi nu a vrut să supraliciteze, întreprinderea Tractorul a fost vândută contra unei sume de 77 milioane de EUR ofertantului cu numărul de înregistrare cel mai mic, şi anume Flavus. În consecinţă, lichidatorul a obţinut preţul pieţei pentru activele întreprinderii şi, astfel, nu a renunţat la resursele statului.

În urma celor prezentate mai sus, Comisia conchide că, având în vedere particularităţile acestui caz, prin vânzarea activelor Tractorul la pachet, AVAS a obţinut pentru acestea preţul pieţei, nu a renunţat la resursele statului şi a acţionat ca un agent economic într-o economie de piaţă.

Concluzie – profit maxim, preţ corect
„Din evaluarea de mai sus rezultă că la vânzarea întreprinderii Tractorul nu au fost asociate condiţii de natură să reducă preţul de vânzare sau să descurajeze potenţialii investitori de a depune o ofertă. Prin vânzarea tuturor activelor ca întreg în cadrul lichidării voluntare, AVAS a obţinut preţul cel mai ridicat de pe piaţă, nu a renunţat la resursele statului şi a acţionat ca un agent economic într-o economie de piaţă. În consecinţă, vânzarea întreprinderii Tractorul nu implică un ajutor de stat”, se arată în încheierea documentului, CE constatând astfel că „vânzarea întreprinderii Tractorul de către autoritatea română pentru valorificarea activelor statului , AVAS, la data de 6 iulie 2007, nu constituie un ajutor”.(Mirela Leonte)